Prezent la conferința Master of Journalism ținută weekend-ul trecut la Casa Rațiu din Turda, judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj a vorbit despre scăderea numărului de dosare “grele” trimise în judecată de DNA în 2019. Potrivit acestuia, ”liniștea” din DNA vine ca urmare a dispariției colaborării SRI cu DNA și, evident, plecarea Laurei Codruța Kovesi.

La evenimentul desfășurat weekend-ul trecut la Turda, judecătorul Cristi Danileț a abordat mai multe teme, printre care statistici legate de lumea juridică din România, intersecția dintre serviciile secrete și justiție plus neajunsurile care duc la prelungirea judecării unor dosare.Întrebat de implicarea serviciilor în relația cu justiția, Danileț a menționat că înregistrările predate de SRI către DNA erau importante. Acesta a argumentat “liniștea” din DNA, faptul că în 2019 n-au apărut dosare cu nume mari la fel ca în trecut, prin două aspecte: dispariția colaborării cu SRI în cazul infracțiunilor grave, referindu-se la tehnică, înregistrări, infiltrare în grupuri infracționale, filaje și plecarea Laurei Codruța Kovesi.

Amintim că CCR a admis faptul că protocoalele SRI – Parchet sunt neconstituționale, astfel că intervenția serviciilor în dosare este ilegală.

De-a lungul anilor DNA ne-a demonstrat că instituția este un instrument politic folosit împotriva adversarilor politici care face o justiție selectivă. Faptul că DNA nu mai iese cu niciun mare dosar de corupție de o perioadă bună de timp demonstrează doar ineficiența instituției. Încetarea protocoalelor secrete dintre SRI și Parchet nu poate fi motivul pentru care peste DNA s-a lăsat liniștea, cu atât mai mult cât aceste protocoale au fost ilegale. Prin aceste protocoale se abuzau libertățile cetățenilor, SRI exercitând astfel un control asupra justiției și a întregii societăți. Mai mult, alianța SRI cu DNA, spre exemplu, și înscăunarea unor foști colaboratori ai securității sau amici ai SRI-ului prin curți și tribunale a completat această mașinărie. Practic, dacă afirmațiile judecătorului Danileț ar fi adevărate, respectiv dacă motivul pentru care la DNA nu au mai apărut dosare cu nume mari la fel ca în trecut este dispariția colaborării cu SRI, ar însemna că DNA nu poate excela decât prin metode ilegale.

Mai mult, într-un articol recent, Gazeta de Cluj a analizat că lupta anticorupție a fost zero.În ultimii ani, nu a existat niciun dosar mare cu fapte de corupție la Cluj. De la începutul anului și până acum, DNA Cluj a anchetat cele multe cazuri cu fraude cu fonduri europene de la țară cu prejudicii nesemnificative. Cel mai de răsunet caz al acestui an este cel al medicului prins în flagrant că lua mită.

Hora frăției și în Cluj

Așa cum am mai menționat, implicarea Serviciului Român de Informații în dosarele penale este ilegală. O spune și Curtea Constituțională a României care a stabilit la începutul acestui an existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, ca urmare a protocoalelor dintre parchet și SRI. Și în dosarele din Cluj, procurorii DNA au dansat o horă a frăției cu ofițerii SRI. Vă prezentăm cele mai mediatizate cazuri.

Primul dosar penal din Cluj în care procurorii DNA au anunțat au colaborat cu ofițerii SRI este cel în care Ștefan Cadar, patronul Fany, împreună cu soția sa, Olesia Cadar au fost acuzați de procurori de date de mită, spălare de bani fals în înscrisuri sub semnătură privată și cumpărare de influență. Concret, procurorii i-au acuzat că i-au oferit mai multe bunuri fostului director al unei direcții din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR), Daniela Dobrilă, pentru a-i ajuta la alocarea unor trasee în cadrul licitației. Soții Cadar au respins acuzațiile, spunând că bunurile oferite au fost cadouri între prieteni intimi. În 2014, cei trei inculpați, alături de un angajat al firmei Fany (Paul Ovidiu Kelemen) au fost trimiși în judecată, iar în 2017 au fost condamnați, în ciuda faptului că avocatul Ștefan Cadar a prezentat instanței abuzuri comise de procurori.

Un alt dosar datează din iunie 2014 au fost trimiși în judecată Horea Uioreanu, Ioan Bene, Vasile Pogăcean, Gabriel Davidescu și Ioan Petran, celebrul dosar intitulat ”Mită la CJ”. În iarna anului 2018, toți inculpații au fost condamnați, cea mai grea pedeapsă fiind cea primită de Horea Uioreanu, respectiv de 6 ani și jumătate de închisoare cu executare. Și în acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate și informativ din partea SRI. Avocatul Radu Chiriță ce îl reprezintă pe fostul președinte al CJ, a făcut solicitări către SRI prin care a cerut instituției să declasifice comunicările purtate cu DNA-ST Cluj, inclusiv cele purtate cu Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj. Cazul a ajuns în instanță, însă fără succes. Cert este că a existat o colaborare între cele SRI și DNA, așa cum chiar Direcția Națională Anticorupție a precizat în comunicatul de presă când s-a dispus urmărirea penală față de inculpați.

Tot în vara anului 2014 DNA – ST Cluj a dispus trimiterea în judecată a lui Rareș Pop, fostul șef ISCTR, Claudiu Crișan (inspector ISCTR) și Radu Ioan Dohotar (inspector și membru în consiliu de conducere ISCTR). În ianuarie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că protocoalele secrete dintre SRI și parchet sunt neconstituționale, însă parchetele și instanțele judecătorești vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depășirea competențelor, adică dacă s-au folosit probe obținute în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI. Rareș Pop ar putea beneficia de decizia CCR, deoarece dosarul se află în curs de soluționare și nu s-a luat o decizie definitivă. Probele din dosar ar putea fi eliminate, deoarece au fost obținute cu ajutorul SRI, ceea ce este ilegal deoarece Serviciul Român de Informații nu este un organ de urmărire penală. Dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Alba Iulia.

În iulie 2014, Horea Uioreanu a fost trimis în judecată în al doilea dosar de către DNA. De asemenea, procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordurile de recunoaștere a vinovăției în cazul a trei inculpați. Anca-Elena Albu, la data faptelor subofițer SRI — Direcția Județeană de Informații Cluj, Mihnea-Remus Iuoraș, la data faptelor subprefect Cluj, și Silvia Bălaj, (mama inculpatei Albu). În rechizitoriu, procurorii au reținut în sarcina lui Horea Uioreanu, cunoscând că Elena Albu este lucrător SRI, cu intenție, a determinat-o, în perioada 2013-2014, să-i permită accesul la informații ce nu erau destinate publicității și pe care aceasta urma să ia cunoștință sau a luat cunoștință în virtutea exercitării atribuțiilor de serviciu. Din cei patru inculpați, toți au acceptat acordurile de recunoaștere a vinovăției și pedepsele aferente, mai puțin Uioreanu care a fost judecat și ulterior condamnat la închisoare cu suspendare. Și în acest dosar procurorii militari au beneficiat de sprijinul de specialitate al structurii de protecție internă din cadrul Serviciului Român de Informații.

Cazul lui Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj este un caz mediatizat. Dosarul a fist făcut de la A la Z în baza colaborării dintre DNA și SRI. În noiembrie 2015, procurorii DNA – ST Cluj anunțau că au dispus urmărirea penală și reținerea pentru 24 de ore a lui Daniel Don, fiind acuzat de luare de mită și fals în declarații. În martie 2016, Daniel Don a fost trimis în judecată, dosarul aflându-se și în prezent pe rolul instanței clujene.Și în acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI, așa cum tocmai DNA – ST Cluj a precizat în comunicatul de presă din noiembrie 2015 când s-a dispus reținerea lui. Exact ca și în cazul lui Rareș Pop, și Daniel Don ar putea beneficia de decizia CCR prin care să fie eliminate probele obținute cu ajutorul SRI. Daniel Don a declarat la începutul anului că în cazul său, chiar dacă SRI a fost implicat în supravegherea sa tehnică, acele înregistrări nu au fost înlăturate din dosar.

În octombrie 2015, procurorii DNA Cluj efectuează acte de urmărire penală într-o cauză complexă din care a rezultat că, în perioada 2013 – 2015, persoane reprezentând SC Coral Impex SRL Ploieşti ar fi oferit diferite sume de bani şi bunuri cu titlu de mită unor funcţionari din cadrul instituţiilor publice situate pe raza mai multor judeţe, inclusiv în Cluj, cu care firma derula contracte de prestări servicii de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare.

S-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Adriana-Lucia Măgurean şi Mariana Capota, la acea dată şef, respectiv consilier la Serviciul Tehnic Reparaţii Imobile, Monitorizare Servicii Comunitare de Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, pentru luare de mită, în formă continuată, şi faţă de Constantin Dorin Prunoiu, angajat al SC Coral Impex SRL Ploieşti, pentru dare de mită, în formă continuată.

Și în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații. 

Un alt dosar în care procurorii DNA au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI este dosarul în care au fost puși sub acuzare directori de la societățile Remarul și Transferoviar, cât și din cadrul CFR Călători. Inculpații au fost trimiși în judecată în august 2015, iar recent, Curtea de Apel Cluj a eliminat 161 de pagini de interceptări făcute în baza legii nr. 51/1991 privind securitatea națională în procesul omului de afaceri Călin Mitică. Judecătorii au concluzionat că interceptările au fost făcute de SRI prin utilizarea unor mandate de supraveghere tehnică emise de judecătorii Înaltei Curți pentru culegerea de informații, nu pentru a fi folosite ca probe în procesul penal de DNA.

Un caz foarte mediatizat în Cluj-Napoca este cel în care Anna Horvath, fostul viceprimar al Clujului a fost condamnată recent de ÎCCJ. Chiar dacă, spre deosebire de cazurile de mai sus, procurorii DNA nu au comunicat faptul că au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI, în acest dosar s-a dovedit clar colaborarea dintre cele două instituții. Mai mult, Singura probă la dosar, acea înregistrare ambientală a fost ea modificată de către cei de la SRI și cu toate acestea, Anna Horvath a fost condamnată definitiv cu suspendare pentru trafic de influenţă. Inclusiv DNA – ST Cluj arată într-un răspuns la solicitarea ÎCCJ că în 17 octombrie 2018 că ”a fost constituită o echipă operativă comună pentru exercitarea competențelor specifice ale părților”.

Un alt caz este și cel în care sunt implicați David Ciceo și Ioan Bene. În ianuarie 2019, instanța a încuviințat cererea lui David Ciceo de a emite adrese către DIPI, SRI și DNA CLUJ pentru redarea integrală a comunicării dintre aceste instituții, în vederea construirii dosarului.

1 COMENTARIU

  1. O prostie nationala cu ” adesfiintzarea nu stiu caror protocoale ( cica ) ” , pentru ca de aia sunt platite toate serviciile publice … ” secrete ” sau ba… sa adune date si informatii , sa combata si sa destructureze retelele mafiote si de infractori ori de spionaj … etc. etc. etc. CE IMPORTANTZA ARE CINE SI IN CE FEL A DESCOPERIT ACESTE RETELE , DACA CU ADEVARAT alea AU COMIS TOT FELUL DE PORCARII ORDINARE PE TERITORIUL NATIONAL ORI LA ADRESA ACESTEI TZARI ?!
    Ce sa inteleg ca li s-au bagat ” pumnii in gura ” acestor ” servicii ” si ca efectiv ar trebui desfiintzate ca nu-si mai au nici un rost ?
    MA NU FITI NAROZI ! NU FACETI JOCURILE MARSAVE ALE STRAINILOR ( mai ales din aceasta M… UE ) care ar dori sa ne vada desfiintzati ca stat si ca natie romana , sa plecam toti de aici si sa incapa pe mana lor toate resursele noastre nationale , sa devenim noi sclavi , aici la noi in tzara … !
    Maaaaa…. stramosii nostri care si-au dat viata pentru ROMANIA … se rasucesc in mormant maaaa !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here