S-a finalizat etapa de cameră preliminară în dosarul în care omul de afaceri Gelu Drăgan a fost trimis în judecată, în toamna anului trecut, pentru distrugere, după ce în vara anului 2021 s-a apucat să facă o serie de lucrări neautorizate la clădirea fostului fostul cazino din parcul Mihai Eminescu. Astfel că, nu peste mult timp, va începe judecata pe fond. Numai că, Drăgan ar putea să scape de rigorile legii în condițiile în care infracțiunile de care este acuzat ar putea împlini termenul de prescripție, ținând cont că acestea au fost comise în 2021. Însă omul de afaceri s-ar putea să nu scape de plata daunelor cerute de Ionela Rus (actuala Morar), proprietara Riviera Rezidence SRL și unul dintre acționarii Metropolis Grup. Iar suma nu este una deloc mică. Pe aceeași temă, a lucrărilor neautorizate, dar într-o altă locație, Drăgan se judecă cu Primăria Bistrița, după ce a primit o amendă zdravănă, dar pe care vrea să o anuleze cu ajutorul instanței. Prima etapă a războiului, care s-a derulat la Judecătoria Bistrița, a pierdut-o însă.
În urmă cu câteva zile, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins contestația formulată de Gelu Drăgan la decizia Judecătoriei Bistrița de a da undă verde dosarului în care omul de afaceri este inculpat pentru distrugere și violarea sediului profesional, fapte care datează din 2021.
S-a apucat să demoleze fără autorizație
În vara acelui an, omul de afaceri, care e coproprietar al fostului cazino din Eminescu, s-a apucat să facă lucrări în clădire, fără să întrebe pe nimeni și fără să obțină vreo autorizație pentru a putea acționa legal. Mai mult decât atât, acesta a blocat și străduța care trece pe lângă clădire, deși n-a cerut voie nimănui.
În timpul lucrărilor desfășurate în interiorul clădirii, Gelu Drăgan a distrus proprietatea deținută de Riviera Residence SRL, firmă controlată de Ionela Rus, una dintre proprietarii grupului Metropolis. Și nu o dată, ci de două ori.
Spațiul deținut de firma Ionelei Rus are un spațiu cu pereți comuni cu proprietatea lui Drăgan. Acesta a distrus inclusiv o cameră de supraveghere din interior, care aparținea tot firmei vecine.
Atunci, Riviera Residence a depus și două plângeri penale împotriva omului de afaceri: una, pe data de 16 iulie 2021, pentru distrugere și alta, pe data de 22 iulie 2021, pentru distrugere și violarea sediului profesional.
Riviera Rezidence cere despăgubiri mari
Trei ani mai târziu, în septembrie 2024, după finalizarea anchetei, Drăgan a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de distrugere – în forma participației improprii – (două acte materiale). Riviera Rezidence s-a constituit parte civilă în dosar și cere despăgubiri de peste 172.000 lei.
“În actul de sesizare s-a reținut, că inculpatul Drăgan Gelu, fără a obține în prealabil vreo autorizație de construire sau de demolare, fără a obține în prealabil consimțământul persoanei vătămate soc. Riviera Rezidence SRL și fără a ajunge la vreo înțelegere cu reprezentanții acestei societăți, fără a-i notifica în mod prealabil, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat; de două ori, la data de 16.07.2021 și ulterior la data de 20.07.2021, urmărind să își extindă fără drept spațiul util de la etajul I al imobilului din oraș Bistrița, str. Mihai Eminescu, nr. 1-4 deținut în proprietate de societatea EMI Corporation Serv SRL (al cărei administrator era inculpatul), cu intenție, a determinat și instigat mai mulți muncitori (X.X., la acea dată angajat la soc. EMI Corporation SRL, și alte persoane rămase neidentificate) să distrugă, fără vinovăție, trei pereți comuni și tavanul sălii de discotecă nr. 2 (cu suprafață de 126.79 mp) — ring de dans aparținând persoanei vătămate soc. Riviera Rezidence SRL (amplasată la aceeași adresă), cauzând persoanei vătămate o pagubă în cuantum de 172.691,62 lei, muncitorii acționând din dispoziția inculpatului Drăgan Gelu care le-a ascuns faptul că nu a obținut acordul proprietarului spațiului sălii de discotecă nr. 2 și care i-a indus în eroare, chipurile, că ar avea cotă-parte din spațiu și că putea să dispună astfel de spațiu după cum vrea”, a reţinut instanța din rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița.
La data comiterii faptelor, pe lângă dosarul penal cu care s-a pricopsit, Drăgan a încasat și o serie de amenzi. Astfel, de la Poliția Locală Bistrița a primit o amendă de 600 de lei pentru că a depozitat moloz pe trotuar, dar și una de 20.000 de lei, pentru desfășurarea lucrărilor de construcție fără autorizație. De asemenea, Biroul Rutier al Inspectoratului de Poliție Județean a mai aplicat o amendă de 2.000 de lei, pentru că a blocat timp de două săptămâni o stradă publică.
Încă o amendă piperată pentru lucrări ilegale! Vrea să scape de ea
Cu o amendă zdravănă, de 10.000 lei, de la Poliția Locală, Drăgan s-a pricopsit și în 2023, când, sfidând din nou legea, a decis să demoleze peretele exterior al clădirii ce se află la intersecţia str. Drumul Cetăţii cu str. Tărpiului. Evident, Drăgan a apelat la instanță, unde a chemat „bară” Primăria Bistrița, el solicitând anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Bistrița.
În numele firmei sale – Emi Corporation Serv SRL, omul de afaceri a încercat să convingă judecătorii că fapta contravenţională aşa cum este încadrată juridic de organul constatator nu există şi nu poate fi imputabilă, deoarece s-ar încadra în categoria de lucrări pentru care nu e nevoie de autorizație de construire. În plus, a invocat și excepţia prescripţiei răspunderii contravenţionale în raport cu data efectuării lucrărilor, întrucât le-ar fi efectuat înainte de 2020.
“În cuprinsul procesului verbal de constatare, agentul constatator precizează faptul că, petenta a realizat goluri în pereţii exteriori ai construcţiei, a montat tâmplărie din PVC şi a edificat scări cu rampe din beton (aferente unor intrări), concluzionând că pentru acest gen de lucrări petenta nu deţine autorizaţie de construire.
Pentru a susţine faptul că lucrările menţionate ar fi trebuit să facă obiectul unei autorizaţii de construire, agentul constatator era obligat să constate, printr-o evaluare comparativă, faptul că planul construcţiei (documentaţia scrisă şi desenată) a suferit modificări prin acţiunea petentei, pe de o parte, şi pe de altă parte să constate că aceste modificări au fost executate în prezent şi nu în trecut (în afara termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale, conform normei speciale).
După cum se poate constata din cuprinsul procesului verbal de constatare şi sancţionare, cele de mai sus lipsesc cu desăvârşire. Petenta a precizat că, nu deţine autorizaţie de construire pentru aceste lucrări, aceasta deoarece lucrările despre care face vorbire agentul constatator sunt pe de o parte conforme cu planul construcţiei (de ex. poarta de acces), iar pe de altă parte unele sunt mai vechi de 3 ani de la executarea lor (golurile descrise în cuprinsul procesului-verbal), dar care nu modifică aspectul arhitectural şi nu afectează structura de rezistenţă a construcţiei.
A învederat instanţei faptul că, art. 11 din Legea nr. 50/1991 exceptează de la obţinerea unei autorizaţii de construire lucrările consemnate de agentul constatator, aşa cum sunt descrise la lit. a) reparaţii la împrejmuiri, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate, lit. d) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări; lit. j) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări, fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, astfel: trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces, terase exterioare.
După cum se poate observa, agentul constatator nu a făcut dovada că aceste lucrări ar fi modificat structura de rezistenţă şi/ sau aspectul arhitectural al construcţiei pentru a se încadra la obligativitatea obţinerii anterioare a autorizaţiei de construite.
Văzând cele de mai sus, petenta a solicitat instanţei să constate pe cale de excepţie prescripţia răspunderii sale contravenţionale în raport cu data efectuării lucrărilor şi pe fond să constate faptul că agentul constatator nu a făcut dovada existenţei condiţiilor care să impună anticipat obţinerea unei autorizaţii de construire”, a reținut instanța din contestația depusă de Emi Corporation Serv SRL.
De cealaltă parte, municipalitatea, pe lângă faptul că a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a solicitat respingerea plângerii formulată ca neîntemeiată şi menţinerea ca legal şi temeinic procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, arătând totodată că lucrările datează de fapt din anul 2023.
“Pe fond, faţă de excepţia invocată de petentă, (…), arătă că această contravenţie a executării lucrărilor fără autorizaţie de construcţie nu se consumă instantaneu, ci are o desfăşurare în timp, pe etape de lucrări, contravenientul săvârşind fapta din momentul începerii construcţiei şi până la terminarea acesteia.
Drept urmare, fapta continuă de edificare a construcţiilor fără autorizaţie de construire este marcată de două momente diferite, respectiv momentul de consumare ce coincide cu începerea executării lucrărilor, şi un moment de epuizare, care constă în terminarea acestor lucrări. Ultimul act de construire executat reprezintă momentul epuizării faptei contravenţionale, aceasta fiind şi data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii contravenţionale.
În consecinţă, încetarea activităţii contravenţionale, în situaţia în care contravenţia nu este constatată pe parcursul executării lucrărilor, ci după finalizarea acestora, are loc la momentul terminării construcţiei, mai exact atunci când faptic aceasta are toate elementele structurale, potrivit utilității pentru care a fost edificată.
Petenta susţine că, lucrările ce fac obiectul procesului-verbal de contravenţie sunt conforme cu planul construcţiei, dând exemplu poarta de acces, iar unele sunt mai vechi de trei ani de la executarea lor — cum sunt golurile descrise în cuprinsul actului sancţionator, fără însă a aduce probe care să susţină apărările sale.
Susţinerile petentei par a nu fi conforme cu realitatea, sens în care arătă că, ajutându-se de aplicaţia Google Street View, a avut posibilitatea de a verifica situaţia din teren şi a reuşit să realizeze o analiză cronologică a construcţiilor.
Astfel, din fotografiile încărcate în aplicaţia sus-menţionată rezultă că lucrările executate şi constatate în anul 2023 nu erau efectuate în luna iunie 2021, programul conţinând imagini din luna iulie 2019 şi luna iunie 2021”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă de Primăria Bistrița.
După ce a analizat toate probele depuse la dosar, instanța a respins acțiunea lui Drăgan.
Omul de afaceri nu s-a lăsat cu una cu două și a atacat sentința la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde au avut loc până acum două termene de judecată, următorul fiind stabilit abia în luna iunie.
