A doua bătălie în războiul purtat de năsăudeanul Simion Rus cu CEC Bank, a fost câștigată de acesta, la Curtea de Apel Cluj. Instanța clujeană a respins apelul înaintat de CEC, menținând, evident decizia pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în favoarea lui Simion Rus. Sentința nu este însă definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte de Casați și Justiție, în recurs.

Finalul războiului purtat în instanță de Simion Rus împotriva CEC BANK, privind anularea contractului de credit, este însă departe, însă deciziile pronunțate până acum atât de Tribunalul Bistrița-Năsăud, cât și de Curtea de Apel Cluj, dau o rază de speranță năsăudeanului.

La Tribunalul Bistrița-Năsăud, instanța a ajuns la concluzia că, atunci când a semnat actele Simion Rus, consimțământul său a fost viciat, în condițiile în care omul era convins că el semnează actele în calitate de girant, nu ca titular de credit, iar ofițerul de credite Viorica Fustos a recunoscut în fața procurorilor DIICOT, atunci când a fost anchetată alături de familia Carșai, că nu a explicat acestuia care este calitatea sa în toată povestea.

Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința pe 19 septembrie, instanța respingând apelul formulat de CEC BANK. Recent a fost redactată și motivarea, astfel încât Gazeta de Bistrița are posibilitatea să vă prezinte cum a văzut instanța clujeană această speță și de ce i-a dat dreptate tot lui Simion Rus și nu instituției bancare.

Motivele de apel ale CEC-ului

În motivarea apelului CEC BANK a arătat că hotărârea Tribunalului BN a fost întemeiată exclusiv pe interpretarea eronată şi pe ignorarea unora dintre considerentele sentinţei penale pronunțată de Tribunalul BN în dosarul în care a fost inculpată familia Carșai și Viorica Fustoș, iar Simion Rus a avut numai calitatea de martor.

“Este adevărat că cererea de credit a fost completată, în parte, de numitele Carşai Irina şi Fustoş Viorica (angajata băncii) însă cererea de credit a fost semnată de intimat. Acest înscris nu a fost anulat de instanţele penale şt nici intimatul nu a înţeles să-l conteste.

În mod eronat prima instanţă a reţinut că cererea de credit a fost semnată în fals de numita Carşai Irina.

În considerentele Deciziei penale nr. 491/A/2.04.2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj s-a reţinut atât că solicitanţii de credite au semnat cererile de credit în faţa angajatei băncii (Fustoş Viorica), precum şi că nu se poate aprecia că Fustoş Viorica ar fi menţinut în eroare aceste persoane cu privire la calitatea în care semnează actele din dosarul de credit.

Un al doilea aspect reţinut eronat de prima instanţă este acela că suma împrumutată intimatului ar fi fost virată de bancă în contul numiţilor Carşai Irina şi Carşai Gavril.

În dosarul nr. 2705/112/2009 s-a reţinut că ordinele de plată prin care intimatul a dispus asupra sumei împrumutate au fost semnate chiar de către intimat.

Aceste ordine de plată nu au fost anulate de instanţele penale şi nici intimatul nu a solicitat anularea acestora în cadrul prezentului litigiu.

O altă critică adusă hotărârii instanţei de fond este aceea că hotărârea cuprinde motive străine de natura cauzei.

Pentru a evidenţia atitudinea culpabilă a băncii în ceea ce priveşte acordarea creditului către intimat, prima instanţă a reţinut că, „conducerea sucursalei băncii cu care reclamantul a încheiat contractul de credit, cunoştea că reclamantul nu contractează creditul pentru el”.

În condiţiile analizei existenţei consimţământului intimatului la încheierea contractului de credit este lipsită de relevanţă destinaţia ce urma să fie acordată creditului. Aşa cum rezultă din contractul de credit, intimatul putea folosi suma împrumutată oricum doreşte, fără să fie supus anumitor constrângeri.

Hotărârea primei instanţe este criticabilă şi sub aspectul că, deşi a făcut referire la dosarul penal nr.2705/112/2009, nu a ţinut seama de declaraţia intimatului dată în faza de cercetare penală, prin care acesta a recunoscut că pentru acordarea creditului s-a deplasat la sediul CEC – Sucursala Bistriţa, că a semnat actele prealabile acordării creditului şi contractul de credit.

Pe de altă parte, hotărârea instanţei de fond este întemeiată pe o eroare de logică atât timp cât s-a susţinut că intimatul nu a cunoscut calitatea sa de împrumutat (deşi a semnat contractul de credit), întrucât nu ar fi semnat toate actele prealabile acordării creditului.

“Cererea de credit a fost semnată de intimat. Presupunând însă că intimatul nu a semnat cererea de credit, calitatea lui de împrumutat nu rezultă din cererea de credit, ci din contractul de credit.

În mod similar, instanţa de fond a reţinut că acordul de consultare a Biroului de Credit ar fi fost semnat de numita Carşai Irina tocmai pentru ca intimatul să nu afle că în realitate va semna un contract de credit în calitate de împrumutat, însă, formularul tip pentru emiterea acestui acord nu face nicio referire la calitatea pe care emitentul o va avea în relaţia cu banca. Astfel, chiar dacă intimatul ar fi urmat să fie garant personal, această calitate nu ar fi fost înscrisă în acordul de consultare. Prin urmare, existenţa sau lipsa semnăturii intimatului pe acest înscris nu poate duce la formarea unei concluzii pertinente în ceea ce priveşte calitatea în care intimatul a semnat contractul de credit.

În ceea ce priveşte lipsa consimţământului ca urmare a existenţei unei erori asupra substanţei obiectului contractului, nu rezultă din nicio probă că intimatul şi CEC BANK S.A. nu au dorit să încheie un contract de credit în loc de contract de fideiusiune.

Nu au putut fi reţinute susţinerile conform cărora intimatul a crezut că semnează un contract de garanţie atât timp cât nu există nicio menţiune referitoare la un contract de garanţie sau că intimatul ar garanta un credit acordat unei terţe persoane.

Art.30 din contractul de credit face menţiune expresă că nu există giranţi care să garanteze creditul acordat intimatului”, arată printre altele CEC BANK în motivele de apel.

Evident, în întâmpinare, Simion Rus a solicitat respingerea apelului.

Contractul de credit, semnat în baza unor acte false, anulate de instanța penală

După ce a analizat dosarul, instanța Curții de Apel Cluj a ajuns la concluzia că Tribunalul BN a judecat corect, astfel că apelul instituției bancare este neîntemeiat și l-a respins.

Astfel, instanța arată că tribunalul bistrițean a folosit corect sentința pronunțată în dosarul penal în care au fost inculpați cei din familia Carșai și ofițerul de creidte Viorica Fustoș. Mai mult decât atât, contractul de credit a fost semnat de Simion Rus în baza unor acte false, anulate de instanța penală, asta pe lângă faptul că omul nu cunoștea calitatea în care semnează.

“În cadrul primului motiv de apel se arata de către pârâtă că tribunalul a valorizat greșit considerentele hotărârilor pronunțate în materie penală, reclamantul fiind pe deplin conștient că semnează contractul în calitate de debitor, iar nu de garant.În acest sens, se invocă că intimatul a semnat personal cererea de credit în care s-a menţionat atât suma ce urma să fie împrumutată, cât şi faptul că el deţine calitatea de împrumutat şi nicidecum o altă calitate, ca în considerentele Deciziei penale nr. 491/A/2.04.2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul penal s-a reţinut atât că solicitanţii de credite au semnat cererile de credit în faţa angajatei băncii (Fustoş Viorica), precum şi că nu se poate aprecia că Fustoş Viorica ar fi menţinut în eroare aceste persoane cu privire la calitatea în care semnează actele din dosarul de credit. Totodată, nu banca a dispus de suma împrumutată, iar în dosarul nr. 2705/112/2009 s-a reţinut că ordinele de plată prin care intimatul a dispus asupra sumei împrumutate au fost semnate chiar de către acesta. De altfel, se susține ca prin declarația dată de intimat în faza de cercetare penală, acesta a recunoscut că pentru acordarea creditului s-a deplasat la sediul CEC – Sucursala Bistriţa, că a semnat actele prealabile acordării creditului şi contractul de credit.

Curtea constata ca niciuna din aceste împrejurări nu este de natură să ducă la schimbarea soluției date la fond.

Aceasta întrucât există autoritate de lucru judecat, raportat la considerentele sentinței penale nr. 80F/2012, în cuprinsul cărora s-a reținut că inculpata Carşai Irina a indus în eroare persoanele interpuse prin care a luat credite de la unitatea bancară, referitor la calitatea în care au semnat actele din dosarele de creditare. Astfel, Carşai Irina racola persoane interpuse, printre care şi reclamantul din cauză, urmărind ca acestea să nu conştientizeze faptul că creditele vor fi luate pe numele lor, expunându-le în mod mincinos că titulara creditelor va fi Carşai Irina, care va garanta cu imobilele sale sumele împrumutate şi tot ea va fi responsabilă cu rambursarea tuturor sumelor împrumutate, iar interpuşii vor avea simpla calitate de giranţi.

Prima instanță nu a contestat niciun moment că intimatul a semnat contractul în sine, dar a reținut că creditul s-a acordat în baza următoarelor documente: cererea de credit nr. 1212/26.06.2007, acord de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor, fişă client persoană fizică, contract individual de muncă nr.16438/30.04.2007, adeverinţă de salariu nr. 150 /28.06.2007. Toate aceste documente au fost falsificate de numita Carşai Irina, potrivit constatării tehnico-ştiinţifice grafice, aspecte cu privire la care, din nou, exista autoritate de lucru judecat.

Raportat la aceste statuări, abordarea instanţei de fond este legală şi temeinică, incident fiind în cauză principiul de drept resoluto iure dantis, resolvituriusaccipientis, în baza căruia se impune anularea actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial, datorită legăturii lor juridice strânse. Din moment ce s-a constatat că documentația care a stat la baza acordării creditului era întocmita în fals și că intimatul a fost indus în eroare cu privire la calitatea în care a semnat contractul, este evident ca prezența erorii obstacol se verifică pe deplin, cu consecința incidentei nulității absolute în ceea ce privește actul juridic atacat”, a arătat Curtea de Apel Cluj, în motivare.

Piesa grea care a confirmat ceea ce Simion Rus a susținut

De asemenea, instanța clujeană mai menționează în document faptul că, Simion Rus nu a susținut în cererea de anularea a contractului de credit că semnătura de pe respectivul document nu îi aparține, ci că a avut credința că semneazăîn calitate de garant, “aspect reținut cu autoritate de lucru judecat în procesul penal, toate criticile din apel fiind neîntemeiate, întrucât încearcă să repunăîn discuție aceste statuări”.

“Nu se poate susține cu temei că hotărârea instanţei de fond este întemeiată pe o eroare de logică, atâta timp cât s-a susţinut că intimatul nu a cunoscut calitatea sa de împrumutat (deşi a semnat contractul de credit), întrucât nu ar fi semnat toate actele prealabile acordării creditului, întrucât nu aceasta este esența alegațiilor reclamantului, care constăîn faptul că a fost indus în eroare de numita Carșai.

Pentru a duce la nulitatea contractului, eroarea nu trebuie să fie provocată de partea adversă, așa cum pare să susțină apelanta, întrucât, dacă ar fi așa, am fi în prezența cauzei ilicite sau a dolului, ipoteze care nu au mai fost luate în calcul de instanța de fond, așa încât și referirile din apel la acest motiv de nulitate vor rămâne neanalizate.

Nu are relevanță, în acest context, cine a semnat acordul de consultare a bazei de date a Biroului de Credit, care este procedura pentru emiterea lui și în ce condiții este el necesar, iar faptul că apelanta nu a fost în eroare cu privire la natura contractului nu intereseazăîn speță, fiind suficient ca partea care susține că a fost în eroare să se afle într-o astfel de situație.

În cazul actelor juridice bilaterale sau plurilaterale, nu este necesar ca fiecare parte să se găsească în eroare, pentru a fi în prezenţa erorii obstacol, ci este suficient să cadă în eroare numai una dintre părţi. Dacă totuşi ambele părţi au fost în eroare, fiecare se poate prevala de eroarea în care s-a aflat.

În doctrina corespunzătoare VCC, în relaţie cu prev. art. 953-954, se deosebeau: eroarea obstacol, cu cele două forme ale sale: error in negotium şi error in corpore, eroarea gravă, numită şi eroare-viciu de consimţământ, cu cele două forme ale sale: error in substantiam şi error in personam şi eroarea indiferentă, neesenţială, arătându-se că eroarea obstacol este mai mult decât un viciu de consimţământ, deoarece, practic, partea nu şi-a dat consimţământul pentru încheierea actului juridic în cauză, or, viciul de consimţământ presupune totuşi un consimţământ exprimat; datorită faptului că eroarea obstacol echivalează cu lipsa consimţământului, se admitea că sancţiunea care intervine în cazul erorii obstacol, în ambele sale forme, este nulitatea absolută a actului juridic, deoarece aceasta este sancţiunea lipsei totale a consimţământului.

Există așadar un motiv întemeiat pentru care raportul juridic dintre părți se impune a fi desființat, cu efect retroactiv, iar el nu este imputabil reclamantului, ci manoperelor dolosive utilizate de persoanele condamnate penal.

Revenind la poziția subiectivă a apelantei, deși una dintre condițiile necesare pentru incidenţa erorii obstacol, în cazul actelor bilaterale cu titlu oneros, este că cocontractantul să fi știut sau să fi trebuit săștie că elementul asupra căruia cade eroarea este determinant, hotărâtor pentru încheierea actului juridic, raportat la starea de fapt reținută de către instanțele penale, este evident că această condiţie este şi ea îndeplinită”, precizează instanța.

Curtea de Apel Cluj a mai menționat și ceea ce Simion Rus a arătat în întâmpinare, și anume că depoziția din dosarul penal a Vioricăi Fustoș, angajata băncii, a fost relevantă și din care a reieșit faptul că, ”conducerea sucursalei băncii cu care intimatul reclamant a încheiat contractul de credit, cunoştea că intimatul reclamant nu contractează creditul pentru el, ci pentru numita Carșai Irina”,iar sumele de bani obţinute astfel au fost transferate în contul acesteia imediat după aprobare.

“Această declaraţie a fost valorizată ca atare în hotărârile penale pronunţate în dosar”, a mai arătat instanța.

2 COMENTARII

  1. IN SFARSIT , BIETII OAMENI AU PLATIT ATATA AMAR DE VREME PENTRU O INFRACTOARE, IAR ACEST CEC- Bank DE TOT C*CATUL N-A TINUT CONT DE FAPTUL CA BIETII OAMENI NU AU AVUT NICI O VINA SI PE EI NU I-AU INTERESAT DECAT SA-SI RECUPEREZE BANII, APOI INDIFERENT DE LA CINE .
    Maaa… in Romania asta de c*cat, mori… pana cineva iti recunoaste nevinovatia si ia masurile legale, ferme , omenesti si morale fata de adevaratii vinovati impotriva carora trebuiau sa se indrepte si acesti CEC-ari !
    Ma… inclin sa cred ca totusi se ” misca BINE CEVA si in Romania ” !

  2. AR TREBUI ACUMA , oamenii sa depuna o plangere penala impotriva celor de la acest CEC… pentru abuz in serviciu , refuz de punere in executare a unei hotarari judecatoresti , ori pentru ” favorizarea infractorului ” …sau complicitate cu el … de ce nu ?! Gasesc ei anchetatorii unde se oncadreaza toti acestia care si-au batut joc de bietii oameni .
    Este culmea ! Vine ” omu ” si-ti arata ca nu el este cel care a ” luat banii ” … ca nu el a facut documentele si nu el le-a semnat ( IN FATA ACESTOR cec-ARI ) , ca o Instanta de judecata l-a condamnat pe cel care a comis astfel de fapte… DAR… NUUUUUU SI NUUUU… EI DEINDATA-L ” BELESC PE BIETUL OM ” si efectiv isi bat joc de el … cu O CRASA … indolentza si NERUSINARE !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here