Cu doar câteva zile înainte de alegerile locale, Ovidiu Crețu îi lasă noului primar, în cazul acesta Ioan Turc, un cadou „interesant”. Este vorba despre licitația publică pentru centrul intermodal de transport public, practic o autogară suspendată, în valoare de 9 milioane de euro, contestată destul de serios de consilierii PNL în vechiul mandat.
În 24 septembrie, cu doar trei zile înainte de alegerile locale, pe site-ul oficial de licitații publice era urcată o licitație interesantă, aparținând Primăriei Bistrița. Este vorba despre lucrările de execuție pentru proiectul: Centrul intermodal de transport public.
Valoarea acestui proiect este de aproape 40 de milioane de lei, adică în jur de 9 milioane de euro. Ofertele vor fi deschise la începutul lunii noiembrie.
Potrivit caietului de sarcini a licitației se dorește realizarea unei stații de transport public sub forma unei platforme supraterane peste calea ferată, pentru transportul public local, precum și reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public de călători, în zona afectată de investiție.
„Prin realizarea stației de transfer intermodal se vor crea condițiile pentru îmbunătățirea eficienței transportului public urban, prin desfășurarea într-un mod organizat și controlabil a transferului pasagerilor între transportul public feroviar/rutier/intrajudețean/interjudețean/internațional pe de o parte și transportul public local”, se mai arată în caietul de sarcini.
Haosul ce va urma…
Practic, această autogară suspendată va lega strada Gării, strada Rodnei, Aleea Trandafirilor de strada Tărpiului și strada Industriei. Va asigura o conexiune și cu stația CFR Bistrița-Nord.
Pentru ca acest proiect să se materializeze sunt necesare și o serie de „ajustări” în zonă. Și anume, sensul giratoriu existent, de la intersecția dintre strada Gării și Bulevardul Decebal va fi îmbunătățit, iar strada Gării va fi deviată pe zona afectată de rampa de acces. Vor fi realizate și alte două străduțe, de o parte și de alta a rampei.
Aleea Trandafirilor va fi și ea modificată, pe zona de racord cu strada Gării, intersecția dintre strada Gării și strada Rodnei va fi reamenajată, la fel și cea dintre strada Gării și Arțarilor. Va fi amenajat și un sens giratoriu la intersecția dintre strada Industriei și Tărpiului și va fi reamenajată intersecția dintre strada Tărpiului și strada Griviței. Va apărea un sens giratoriu și la intersecția dintre strada Narciselor și strada Tărpiului.
„Platforma intermodală se prevede a se realiza suprateran, fiind amplasată deasupra căii ferate. Pe platformă a fost prevăzută continuitatea drumului peste calea ferată, stație de autobuz pentru sensul de mers dinspre strada Gării și spațiul destinat centrului intermodal. Platforma va avea o suprafață de 3.395 de metri pătrați. Platforma intermodală aflată la circa 10 metri deasupra solului este servită de un nod de circulație prevăzut cu scări de acces și evacuare, precum și cu două ascensoare pentru persoane”, se mai arată în caietul de sarcini.
Stația de transport public de călători va avea o serie de facilități: sală de așteptare pentru călători, mobilier, puncte de vânzare bilete/carduri, automate de bilete/carduri, sisteme de informare, sisteme de supraveghere video, facilități pentru persoanele cu dizabilități, semnalistică, platforme de îmbarcare/debarcare călători, facilităţi pentru parcarea bicicletelor.
Sunt prevăzute și îmbunătăţiri ale accesului pietonal în zona staţiei: construirea trotuarelor și a spaţiilor de parcare a mijloacelor de transport public urban. Primăria Bistrița prevede o creștere cu 35% viteza medie de deplasare și reducerea întârzierilor cu 66%, în urma realizării acestei investiții.
Ioan Turc, unul dintre cei mai aprigi contestatori ai proiectului
Ca o ironie a sorții, Ovidiu Crețu i-a lăsat „cadou” la final de mandat lui Ioan Turc, succesorul său unul dintre proiectele pe care le-a contestat. Ioan Turc a fost unul dintre cei mai aprigi contestatori ai proiectului.
„Fondurile europene trebuie cheltuite în interesul oamenilor. Nu împotriva lor. Nu poți justifica investiții care până la urmă să se constituie în pagube uriașe pentru oraș, pentru calitatea vieții, doar pentru faptul că sunt realizate din fonduri europene. Nu e nicio problemă, urmează alt exercițiu financiar din 2021…acest oraș va avea oportunitatea să realizeze autogară în condiții normale”, spunea Ioan Turc, în 2018, pentru un ziar local.
Tot în 2018, liberalii chiar au încercat să stopeze acest proiect, fără rezultat însă. Consilierul local libera Ioan Peteleu l-a numit o „utopie” a primarului Ovidiu Crețu, a doua, după pârtia de schi.
„Asistăm la încă o utopie care nu ca rezolva absolut nimic vizavi de zona respectivă, se putea face foarte simplu un pasaj subteran care rezolva problema traficului. La centrul intermodal problema nu este traficul, ci schimbul de mărfuri și persoane din zonă. Cred că soluția unui pasaj subteran era mult mai ieftină. Pe lângă că o să se demonstreze în timp că e o utopie, din punct de vedere arhitectural este o mutilare a acelei zone”, a precizat Ioan Peteleu în ședința de Consiliul Local în care a fost aprobat studiul de fezabilitate al proiectului.
O altă problemă ridicată de către consilierii locali a fost zgomotul pe care trebuie să îl suporte locuitorii din zonă, precum și lipsa de intimitate a celor care locuiesc în blocurile pe lângă care urmează să treacă această pasarelă.
Deși pare greu de crezut, aceasta este varianta redusă a ceea ce avea în plan Ovidiu Crețu, după cum a dezvăluit chiar el în aceeași ședință de Consiliu Local în care a fost aprobat studiul de fezabilitate:
„Ne-am dorit ca acest centru intermodal să fie o construcție mai mare, atât în plan urbanistic, cât și în tema de proiectare. Din păcate, costurile sunt extrem de ridicate, iar proiectantul a venit, într-o primă variantă, cu o suprafață de circa două hectare deasupra, dar costurile erau undeva la 32 de milioane de euro, valoare care nu este adoptabilă pentru municipiul Bistrița nici măcar pe fonduri europene, pentru că, la data respectivă, ceea ce știam noi despre finanțare era vorba de 5 milioane de euro maxim pe proiect. Între timp, lucrurile s-au schimbat, dar, un obiectiv de 32 de milioane de euro în municipiul Bistrița este greu de imaginat că avem posibilitatea să îl finanțăm”, spunea la acea dată Ovidiu Crețu.
Acesta a mai spus ca pe lângă reducerea dimensională din cauza reducerii costurilor, CFR i-a băgat bețe în roate. Obținerea avizelor de la CFR Marfă, CFR Călători și CFR Infrastructură a fost foarte dificilă, proiectantul fiind nevoit să modifice soluția de mai multe ori pentru a fi pe placul CFR. În 2030, Ovidiu Crețu venea chiar o extindere a acestui centru licitat în toamna în care părăsește Primăria Bistrița.
Centrul Intermodal de Transport nu-i altceva decât o platforma de beton cocotata peste peroanele de tren care nu rezolvă absolut nimic. Dimpotrivă crează o aglomeratie suplimentară inutilă in zona si asa destul de aglomerată si in prezent. In plus reprezintă o solutie complicată, costisitoare si aberantă acoperirea peroanelor cu un sarcofag de beton cu atât mai mult cu cât gara Bistrita a fost recent modernizată pentru trenurile de călători. Pe de alta parte platforma de beton nu se rezolva nici problema fluidizării circulatiei auto in zona garii. Dimpotriva, accesul pe platformă presupune construirea unor rampe care complică si mai mult circulatia, intrucat străzile din jurul gării sunt destul de inguste. De aceea, o solutie mai realista si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevra care ies din gara spre Unirea, astfel incat sa ramana doar linia principala care duce spre Bistrita Bargaului. Operatiunile de manevra feroviara ar putea fi mutate in partea de vest a garii prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela nouă. Dacă se mută si activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita, atunci platforma de beton devine absolut inutilă deoarece in locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogara, fara a mai fi nevoie de autogara suspendată. Astfel, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intră si ies doar trenurile de călători. Astfel, o legătură intre străzile Gării si Tărpiului ar putea fi făcută printr-un pasaj subteran care să includă si pista de biciclete.
Ba mai mult, circulatia feroviară spre Bistrita Bargăului fiind extrem de redusă legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza chiar si printr-o trecere la nivel.
Astfel, prin eliminarea liniilor de manevră s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici. De asemenea ar putea fi mai ratională si amenajarea unei treceri la nivel in zona strazii Romana, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto in zona de peste calea ferata.