Ioan Cristian Hoalbă, anchetat de procurorii bistrițeni după ce în 2016 a depus o plângere la poliție că i-ar fi dispărut de la o locuință situată pe un deal în Prundu Bîrgăului, un TIR plin ochi cu motoare pentru diverse tipuri de autoturisme aduse din Spania. Intrați pe fir, anchetatorii au descoperit că Hoalbă este cel care ar fi pus la cale toată tărășenia și acesta a fost reținut pentru 24 de ore, după care a fost pus sub control judiciar. Numai că, procurorul de caz face o greșeală, iar Hoalbă scapă rapid de măsura preventivă. După aproape trei ani de la această poveste, dosarul instrumentat la Bistrița, nefinalizat în vreun fel, ajunge pe masa procurorilor spanioli care și ei anchetează acest caz.

În primăvara anului 2016, Ioan Cristian Hoalbă a depus o plângere la Poliție în legătură cu dispariția unui TIR încărcat cu motoare din fața unei locuințe deținută pe raza comunei Prundu Bîrgăului. Anchetatorii aveau să descopere că de fapt Hoalbă este implicat până peste cap în poveste. În ceea ce privește TIR-ul, acesta a fost găsit tocmai în Argeș, după ce pe 25 aprilie 2016 au efectuat 9 percheziții domiciliare în respectivul județ.

“În urma percheziţiilor efectuate de către poliţişti au fost identificate şi ridicate bunuri şi valori în vederea efectuării cercetărilor, respectiv: 214 motoare auto având capacitatea cilindrică de 1,5 DCI, suma de 2.000 euro, telefoane mobile, cartele SIM, laptop-uri, plăcuţe cu numere de înmatriculare precum şi diverse înscrisuri care fac obiectul cauzei.

De asemenea, au fost indisponibilizate două autoutilitare (cap tractor) marca Volvo respectiv marca Scania şi o semiremorcă marca Schmitz, cu o valoare de piaţă de 32.000 euro, folosite la comiterea de infracţiuni”, se arăta într-un comunicat al IPJ BN dat publicității la acea vreme.

Tot atunci, șapte persoane au fost duse la audieri, trei dintre acestea fiind reținute pentru 24 de ore, fiind propuse mai apoi pentru arestare preventivă.

Hoalbă, turnat de argeșeni

Indivizii reținuți în județul Argeș, printre care și autorii așa-zisului furt al TIR-ului, au făcut o dezvăluire incredibilă în timpul audierilor, dându-l de gol pe Hoalbă. TIR-ul în cauză a fost sustras din fața locuinței lui Hoalbă la cererea și instigarea acestuia. Argeșenii reținuți de anchetatorii bistrițeni făceau parte dintr-o grupare mai vastă specializată în trafic cu motoare de autoturisme provenite din UE. Rațiunea acestei manevre din punctul de vedere a lui Hoalbă, probabil a fost să acopere operațiunea de trafic și să o securizeze față de autorități. Interesant este și faptul că în reclamația depusă la poliție, Hoalbă reclamă că odată cu TIR-ul au dispărut 70-75 de motoare, second-hand. În momentul în care a fost găsit TIR-ul în Argeș, în auto-marfar au fost găsite de anchetatori peste 200 de motoare noi, sigilate din uzină. Inițial, odată cu reclamația dispariției TIR-ului, Hoalbă a prezentat și documente privind încărcătura auto-marfarului, 70 de motoare second-hand, care aparent erau legale.

Urmare a declarațiilor argeșenilor reținuți de polițiști, pe data de 27 aprilie 2016, anchetatorii au descins și la casa lui Hoalbă din curtea căreia acesta a pretins că i-a dispărut TIR-ul încărcat cu motoare. Casa cu pricina, Hoalbă o deținuse jumi-juma, până în martie 2016, cu finul său Doru Crișan, primarul de Prundu Bîrgăului. După aceste percheziții, procurorii l-au reținut pe Cristian Hoalbă,pentru 24 de ore, după care l-au pus sub control judiciar, pentru inducere în eroare a organelor judiciare.

Scăpări nepermise ale procurorilor

Măsura preventivă nu a durat foarte mult, deoarece, pe data de 9 mai a fost ridicată, din cauza unor erori comise de procurori. Oamenii legii, voit sau nu, nu au respectat procedurile penale când l-au pus pe bîrgăuan sub control judiciar. Drept urmare, acesta a cerut instanței Judecătoriei Bistrița, pe 9 mai 2016, revocarea măsurii preventive.

În fața judecătorului de drepturi și libertăți, avocații lui Hoalbă, unul fiind Liviu Olariu jr., au arătat faptul că ordonanţa prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale nu există la dosar, ci doar un referat din care reieșea că se propune măsura controlului judiciar. Mai mult decât atât, nu a existat nici procesul verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de inculpat pentru Cristian Hoalbă şi eventuala declaraţie obligatorie în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale. Practic, Hoalbă nu era la acel moment învinuit.

“Acest viciu afectează în mod grav ordonanţa atacată şi, faţă de neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin procurorului cu ocazia punerii în mişcare a acţiunii penale, se invocă următoarele cazuri de nulitate absolută, respectiv prezenţa inculpatului când ea este obligatorie, potrivit legii, disp. art. 309 CPP, iar petentul Hoalbă Ioan Cristian a fost reţinut în data de 27.04.2016 la ora 00,55, ordonanţa de control judiciar a fost luată undeva în data de 27, fără însă a se şti exact la ce oră, întrucât nu este precizată în cuprinsul ordonanţei, aşa cum prevede legea.

Astfel, dacă această măsură a fost luată în acest interval, a fost luată faţă de o persoană reţinută şi atunci există o problemă, respectiv procedura punerii în mişcare a acţiunii penale, care impune prezenţa avocatului ales, care exista, iar procurorul ştia că există un astfel de avocat în apărarea petentului Hoalbă Ioan Cristian. Aplicarea procedurii măsurii controlului judiciar nu a fost respectată, întrucât se întâlnesc aceleaşi două cazuri de nulitate absolută, respectiv prezenţa obligatorie a inculpatului”, au arătat în fața instanței apărătorii lui Hoalbă, conform încheierii penale a Judecătoriei Bistrița în posesia căreia a intrat Gazeta de Bistrița.

Parchetul a scăldat-o

Parchetul s-a opus excepției invocate de avocații lui Hoalbă, considerând că este neîntemeiată, fiindcă acesta avea la momentul reținerii calitatea de inculpat. Procurorul prezent în sala de judecată a recunoscut că ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nu a fost întocmită, însă, a arătat acesta, exista ordonanţa de extindere a acţiunii penale.

“Dosarul a fost înaintat instanţei, în fotocopii certificate, conform procedurii, aflându-se încă în faza de urmărire penală şi astfel se admite posibilitatea omisiunii introducerii tuturor actelor la dosar, dar într-adevăr nu se poate confirma existenţa ordonanţei la care se face referire, însă urmează a fi depusă la dosar în cel mai scurt timp.

Referitor la neaudierea inculpatului de către procuror, spre deosebire de VCP, NCP nu impune obligativitatea audierii inculpatului de către procuror în cazul luării unor măsuri preventive, astfel măsura putând fi luată în mod legal după audierea sa de către organele de poliţie”, a arătat procurorul, conform documentului instanței.

Judecător: Au fost încălcate dispozițiile legale

Verificând piesele dosarului de urmărire penală, judecătorul a constatat că nu rezulta de niciunde faptul că au fost respectate dispoziţiile legale de procedură penală în cauză.

“Astfel, dacă măsura controlului judiciar a fost luată înainte de ora 00:55, inculpatul nu a fost adus în faţa procurorului din arestul I.P.J. unde acesta s-a aflat în stare de reţinere, fiind încălcate astfel prevederile imperative ale art. 212 alin. 3 CPP.

Chiar dacă în ordonanţă nu se reţine ora emiterii acesteia, este cert faptul că a fost anterioară expirării perioadei de reţinere, deoarece, aşa cum precizează inculpatul în plângerea formulată, «la expirarea măsurii reţinerii i-a fost înmânat un exemplar de pe ordonanţa….de către un agent de poliţie din cadrul Biroului de Supravegheri Judiciare».

Ca atare, disp. alin. 1 ale art. 212 CPP au fost încălcate, inculpatul reţinut nu a fost adus în vederea audierii de către procuror.

În situaţia în care s-ar reţine că măsura s-a luat după expirarea duratei reţinerii inculpatului, nu există în dosarul de urmărire penală dovada citării acestuia.

Apoi, măsura a fost luată în lipsa avocatului ales al inculpatului sau în lipsa desemnării unui avocat din oficiu pentru acesta. Din dosarul de urmărire penală nu rezultă contrariul, lipsind dovada înştiinţării avocatului ales al inculpatului ori, în caz de lipsă al acestuia, dovada desemnării unui avocat din oficiu pentru inculpat. Sub acest aspect, art. 212 alin.3 CPP se coroborează cu art. 90 lit. a CPP, care reglementează asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, printre altele, atunci când acesta este reţinut sau arestat.

La dosarul de urmărire penală se află ataşată împuternicirea avocaţială (…).

Ca atare, disp. alin. 1 ale art. 212 CPP au fost încălcate, inculpatul reţinut nu a fost adus în vederea audierii de către procuror.

În situaţia în care s-ar reţine că măsura s-a luat după expirarea duratei reţinerii inculpatului, nu există în dosarul de urmărire penală dovada citării acestuia.

Apoi, măsura a fost luată în lipsa avocatului ales al inculpatului sau în lipsa desemnării unui avocat din oficiu pentru acesta. Din dosarul de urmărire penală nu rezultă contrariul, lipsind dovada înştiinţării avocatului ales al inculpatului ori, în caz de lipsă al acestuia, dovada desemnării unui avocat din oficiu pentru inculpat. Sub acest aspect, art. 212 alin.3 CPP se coroborează cu art. 90 lit. a CPP, care reglementează asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, printre altele, atunci când acesta este reţinut sau arestat.

La dosarul de urmărire penală se află ataşată împuternicirea avocaţială (…).

Totodată se constată că inculpatul nu a fost audiat de procuror cu privire la luarea măsurii controlului judiciar, cum prevede art.212 alin.3 CPP.

Pentru aceste motive, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră întemeiată plângerea petentului sub acest aspect.

Neîndeplinirea dispoziţiilor privind prezenţa suspectului sau inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii, precum şi lipsa asistării acestuia de către avocat, atunci când asistenţa este obligatorie, se regăsesc printre motivele de nulitate absolută expres şi limitativ enumerate de art.281 alin.1 CPP, respectiv la lit.e şi f. fiind motive de nulitate absolută, inculpatul nu este ţinut să dovedească vreo vătămare cauzată de emiterea ordonanţei contestată cu încălcarea acestor dispoziţii legale.

De asemenea, este îndeplinită în cauză şi cerinţa legală prevăzută de art.281 alin.4 Cod procedură penală, aceste motive fiind invocate de petent în plângerea scrisă şi menţinută în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi”, a precizat instanța în încheierea penală prin care lui Cristian Hoalbă i s-a anulat măsura controlului judiciar.

După circa 7 luni de la acest moment, Cristian Hoalbă scapă de una dintre acuzații, respectiv de inducerea în eroare a organelor judiciare, întrucât procurorii nu au avut probe în acest sens. I-a rămas însă celelalte acuzații: tăinuire, fals și uz de fals.

Anul acesta, dosarul a fost solicitat de autoritățile judiciare spaniole care urmăreau și ele același caz.

Vânzare cu cântec

Oprindu-ne asupra casei lui Hoalbă percheziționată de procurori, așa cum precizam mai sus, aceasta a fost deținută până pe data de 7 martie 2016 împreună cu Doru Crișan, finul său și primarul comunei Prundu Bîrgăului.

Suma oficială cheltuită de Crişan şi Hoalbă pentru achiziţionarea casei de 764 m.p. şi a terenului aferent acesteia, de peste 12.200 m.p., a fost de 70.000 de euro. Neoficial, spun sursele Gazetei de Bistriţa, aceasta ar fi fost de circa trei ori mai mare. Tranzacţia a avut loc în 2014, iar după aproape doi ani, Doru Crişan s-a transformat în vânzător. Deşi teoretic imobilul în întregul său (casă şi teren) a fost achiziţionat cu 70.000 de euro (preţul oficial)deci fiecare, atât Crişan, cât şi Hoalbă, au pus la bătaie câte 35.000 de euro, primarul de Prundu Bârgăului ajunge să câştige dublu faţă decât a investit pentru partea sa de imobil. Adică 70.000 de euro în total, suma pe care o declară în declaraţia de avere completată anul acesta. La un calcul scurt, în nici doi ani, valoarea imobilului s-a dublat, ajungând de la cei 70.000 de euro oficiali la 140.000 de euro, ţinând cont de suma primită de Crişan pentru partea sa.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.