Dosarul în care Adrian Crăciunescu a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la 2 ani și 10 luni de închisoare cu executare a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce procurorii DNA au atacat sentința cu recurs în casație, nemulțumiți fiind de pedeapsa mică aplicată fostului polițist. Dosarul a ajuns la Instanța Supremă pe data de 7 februarie, iar pe 3 martie este stabilit termen de judecată.
Fostul polițist Adrian Crăciunescu a fost trimis în judecată în iulie 2020, pentru trafic de influență, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și uzurparea funcției ca infracțiune asimilată celor de corupție, după ce cu o lună mai devreme a fost prins în flagrant luând bani de la o femeie, sub pretextul că îi va da unui procuror pentru a rezolva un dosar penal în care era implicată o rudă a acesteia.
Un an mai târziu, Crăciunescu a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud la 2 ani de închisoare cu suspendare, sentință care a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, atât de fostul polițist, cât și de procurorii DNA.
Procurorii au vrut mai mult, instanțele au dat puțin
Concret, Adrian Crăciunescu a fost judecat în procedură simplificată de Tribunalul Bistrița-Năsăud iar pedepsele, ale căror limite au fost reduse cu o treime, au fost aplicate de această instanță astfel:
- pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev.de art.291 alin.1 Cod penal rap.la art.6 și 7 lit. c din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 1 an 10 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit.a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
- pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu ca infracțiune asimilată celor de corupție în formă continuată, prev.de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap.la art.297 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale) și a art. 396 alin. 10 Cod procedură penală la pedeapsa de 1 an 11 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
- pentru comiterea infracțiunii de uzurpare a funcției ca infracțiune asimilată celor de corupție prev.de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap.la art.300 Cod penal, cu aplic.art.396 alin.10 Cod procedură penală la pedeapsa de 11 luni închisoare.
S-a constatat că infracțiunile sunt comise în concurs real prev.de art.38 alin.1 Cod penal, au fost contopite conform art.39 alin.1 lit.b Cod penal pedepsele în pedeapsa cea mai mare de 1 an 11 luni închisoare, sporită cu o treime din pedepsele care nu se mai execută, adică 11 luni închisoare, și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 2 ani 10 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 2 ani.
Totodată, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului, sens în care a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, perioadă în care acesta era obligat să presteze 100 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Primăriei Bistrița.
La Curtea de Apel Cluj, procurorii DNA a cerut desființarea, în parte a hotărârii apelate și, în urma rejudecării, pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Adrian Crăciunescu, majorând cuantumul pedepselor aplicate acestuia și dispunerea executării pedepsei rezultante în regim de detenție.
În motivarea apelului, procurorii DNA au arătat că individualizarea judiciară a pedepselor trebuie să aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, care să răspundă atât necesității restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și nevoii de reeducarea a inculpatului, precum și realizării scopului de prevenție generală și specială a pedepsei.
“În mod corect, instanța de fond a reținut că sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii de uzurpare a funcției ca infracțiune asimilată celor de corupție, deoarece inculpatul a îndeplinit un act ce nu are legătură cu atribuțiile de serviciu.
Din convorbirile telefonice rezultă, în mod cert, că inculpatul Crăciunescu Adrian știe la ce se referă denunțătoarea când vorbește despre bani și nu neagă niciodată acest lucru, singura grijă a acestuia fiind de a nu discuta aceste probleme la telefon, încercând în acest sens să ia măsuri de prevedere, pentru a nu fi prins. De altfel, modul în care a acționat când s-a întâlnit în parcarea magazinului Lidl cu denunțătoarea, pe care a luat-o și a condus-o cu mașina într-un alt loc, relevă grija pe care a avut-o ofițerul de poliție pentru a nu fi văzut și eventual prins de organele de urmărire penală.
Ulterior, în cursul urmăririi penale inculpatul Crăciunescu a uzat de dreptul la tăcere.
Având în vedere atitudinea oscilantă a aceluiași inculpat nu se poate exclude nici ipoteza în care, strategia de apărare a fost influențată și de momentul la care acesta ar fi îndeplinit condițiile pentru trecerea în rezervă.
Pe de altă parte, ca și motiv de nelegalitate, s-a menționat faptul că instanța de fond a stabilit ca inculpatul să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în domeniul serviciilor publice, în cadrul Primăriei Municipiului Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, dar a omis a face aplicarea dispozițiilor art. 404 alin. 2 C. pr. pen., care prevăd obligativitatea de a indica două entități din comunitate unde urmează a se executa obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității (obligație care rezultă din însuși modul de redactare al textului de lege)”, a reținut Curtea de Apel Cluj din motivele de apel depuse de procurorii DNA.
A ieșit la pensie ca să scape ieftin
Concret, din motivele de apel depuse de DNA rezultă în mod clar că procurorii nu au fost de acord cu faptul că tribunalul bistrițean a acceptat judecarea acestuia conform procedurii simplificate, în condițiile în care acesta a decis să se pensioneze, doar ca să abată atenția instanței de la gravitatea faptelor sale comise în uniforma de polițist.
“Tribunalul apreciază că o pedeapsă cu executare în regim de detenție aplicată inculpatului în acest moment, după ce și-a încheiat și cariera profesională, nu mai poate realiza scopul represiv și preventiv al pedepsei, iar o condamnare cu suspendarea sub supraveghere a executării pe un termen mai îndelungat este în măsură să îl determine pe inculpat să conștientizeze gravitatea infracțiunilor săvârșite și să îl împiedice, pe viitor, să mai repete un comportament infracțional”, a motivat Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Deși Curtea de Apel Cluj îl taxează destul de dur pe Crăciunescu, nu îi majorează pedeapsa, ci decide doar că trebuie să o execute de după gratii.
Când se depune un recurs în casație
Conform legii, hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri:
1. în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;
2. hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
3. instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
4. judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
5. judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
6. şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
7. inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;
8. în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal;
9. hotărârea cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura cauzei sau există o contradicţie între considerentele şi dispozitivul hotărârii;
10. instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
11. nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată;
12. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege;
13. instanţa şi-a întemeiat hotărârea pe probe pentru care a fost aplicată sancţiunea excluderii sau în mod greşit s-a aplicat sancţiunea excluderii cu privire la probe legal administrate;
14. instanţa nu s-a pronunţat asupra unuia sau mai multor motive de apel.
Astfel, dacă ÎCCJ va admite casarea sentinței pronunțate de Curtea de Apel Cluj, în baza unuia dintre motivele enumerate mai sus, este foarte posibil ca apelul să fie rejudecat de Curtea de Apel Cluj, și nu ar fi exclus să vedem altă pedeapsă, ceva mai mare, aplicată lui Crăciunescu.
