Iertați la Bistrița, nu și la Cluj! Inginerul și pădurarul de la OS Dealu Negru, dar și administratorul unei firme, acuzați de delapidare, condamnați de Curtea de Apel Cluj

Lovitură de teatru, la Curtea de Apel Cluj, în dosarul în care un inginer silvic și un pădurar de la Ocolul Silvic Dealu Negru, precum și administratorul unei firme din zonă au fost judecați pentru delapidare: procurorii au reușit să dovedească vinovăția celor trei, astfel că instanța a pronunțat o soluție de condamnare. Ce-i drept, una cu suspendare. În același timp, judecătorii le-a interzis celor trei inculpați să desfășoare activități în domeniul în care au comis infracțiunile, pe o durată de 2 ani de la pronunțarea sentinței definitive. Astfel, inginerul silvic nu are voie să mai ocupe funcția de șef de district în cadrul ROMSILVA, pădurarului îi este interzis să ocupe această funcție în cadrul ROMSILVA, iar administratorul de firmă nu mai are voie să desfășoare activități în domeniul silvic, inclusiv de exploatare, transport şi prelucrare a materialului lemnos.

Inginerul silvic Ursa Viorel Gavril, pădurarul Suciu Ioan și Mate Ioan – exploatator de lemne, au căzut în plasa polițiștilor în iunie 2019, după ce au încercat să facă un leu în plus din averea comunei Cetate, pe care primii doi trebuiau s-o păzească. În mai 2020 au fost trimiși în judecată de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, iar dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Bistrița. În ianuarie anul trecut, instanța de fond i-a achitat pe cei trei,  pe motiv că nu sunt suficiente probe din care să reiasă exact locul de extracție a materialului lemnos, astfel că niciunul nu poate fi acuzat de delapidare. Asta cu toate că Mate și Suciu și-au recunoscut faptele în fața procurorilor.

Procurorii au atacat sentința pronunțată la Bistrița

Sentința pronunţată de Judecătoria Bistrița a fost atacată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, la Curtea de Apel Cluj, unde au solicitat desființarea hotărârii atacate şi, în urma rejudecării, pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpaţilor.

În apelul formulat, procurorii au subliniat, făcând trimitere la o serie de probe, faptul că instanța de fond nu a analizat fiecare probă în parte şi nu a explicat de ce a apreciat că ansamblul probator este insuficient pentru a demonstra că surplusul de material lemnos care a ajuns să fie delapidat provenea din gestiunea autorului.

CA Cluj a constatat vinovăția celor trei

După ce a analizat toate probele de la dosar și apelul formulat de procurori, judecătorii Curții a dat dreptate acuzării, subliniind faptul că în momentul în care pădurarul a constatat un surplus la finalul măsurării materialului lemnos ajuns în rampă, avea obligaţia de a înscrie volumul suplimentar în programul informatic, apoi să anunţe conducerea Ocolului Silvic Dealu Negru cu privire la alerta generată.

“În mod just Parchetul a reliefat că surplusul de material lemnos rezultat din exploatarea unei partizi reprezintă diferenţa dintre cantitatea de material lemnos estimată că va fi exploatată conform actului de punere în valoare şi cea efectiv exploatată. Aceste diferenţe pot rezulta din inventariere (calcularea volumului arborilor aflaţi pe picior prin stabilirea diametrului trunchiurilor şi a înălţimii lor – o estimare a volumului de material lemnos ce urmează a fi exploatat) în raport cu rezultatul exploatării efective. La final, după măsurarea şi expedierea materialului lemnos către achizitori pot rezulta diferenţe în raport cu estimarea de la momentul inventarierii iniţiale.

Conform art. 371 din Metodologia privind organizarea şi funcţionarea SUMAL, aprobată prin Ordinul nr. 837/2014 al Ministrului Apelor, Pădurilor şi Mediului, în vigoare la data de 10.06.2019, anterior fiecărui transport de material lemnos şi înainte de emiterea avizului de însoţire, pădurarul măsoară fiecare piesă şi îi stabileşte volumul exact.

Din acest motiv, doar la finalul realizării tuturor expedierilor către achizitori, pădurarul (gestionar al materialului lemnos) poate constata că în platforma primară se află mai mult lemn decât s-a estimat iniţial.

Tocmai din acest motiv, dacă se depăşeşte volumul prevăzut de actul de punere în valoare (APV), la care se adaugă volumul prejudiciilor înregistrate, SUMAL Central nu mai generează cod unic online valid şi emite o alertă pe terminalul electronic al emitentului avizului de însoţire şi/sau al transportatorului, referitoare la depăşirea volumului prevăzut de APV. Alerta se comunică ocolului silvic şi structurii de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, competente teritorial.

Pădurarul avea obligaţia de a înscrie volumul suplimentar în programul informatic, apoi să anunţe conducerea Ocolului silvic cu privire la alerta generată.

Potrivit adresei nr. 1157/10.09.2019 a OS Dealu Negru (…), în cazul în care se constata un surplus de material lemnos, acesta se putea livra firmei care a adjudecat stocul pe baza încheierii unui act adiţional la contractul existent, preţul fiind acelaşi cu cel prevăzut în contractul iniţial. (…)

Prezumţia că surplusul de 4,776 m.c. are provenienţă ilegală, provenind cel mai probabil din comiterea unei infracţiuni nu are nicio formă de susţinere factuală şi este contrazisă chiar de declaraţiile date de inculpatul ##### #### (având calitatea de pădurar-gestionar al materialului lemnos), confirmată de declaraţia inculpatului Mate Ioan.

Pe lângă cele două declaraţii, ipoteza surplusului rezultând din diferenţele rezultate între inventariere şi măsurătorile şi expedierile ulterioare este confirmată şi de următoarele date factuale: cantitatea de 4,776 m.c. se afla în platforma primară Pripoare care deservea partida nr. 1463247 (74F Pripoare) aflată în gestiunea pădurarului Suciu Ioan; din partida nr. 1463247 (74F Pripoare) s-a exploatat inclusiv specia gorun care corespunde cu tipul şi dimensiunile materialului lemnos constatat ca şi surplus.

Mai mult, Curtea apreciază că este eronată susţinerea instanţei de fond că lipsa mărcii dreptunghiulare ar atesta provenienţa ilegală a lemnului. În realitate, aşa cum reiese implicit din declaraţia dată în calitate de suspect de Suciu Ioan (când a susţinut că ciocanul silvic ar fi trebuit aplicat la capătul fiecărei piese de lemn rotund menţionată în avizul de însoţire a materialului lemnos, iar neemiţând un asemenea aviz nu putea aplica nici ciocanul silvic; Mate Ioan i-a spus că se va descurca cu privire la documentele de însoţire a materialului lemnos, fără să îi comunice în ce modalitate), nu a marcat materialul lemnos cu ciocanul silvic (formă dreptunghiulară) din considerente legate de ilegalitatea transportului.

Ca atare, în mod corect parchetul a argumentat în motivele de apel că, în conformitate cu  Regulamentul privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1346/02.05.2011, marca dreptunghiulară se aplică asupra lemnului deja recoltat care urmează să fie transportat şi atestă conformitatea expedierii. Inculpatul a refuzat să aplice marca nu pentru că lemnul ar fi fost exploatat ilegal, ci pentru că nu avea dreptul să îl expedieze (nu putea emite aviz pentru că era peste APV şi ar fi apărut alerta), iar în eventualitatea unui control marca dreptunghiulară ar fi condus la inculpat.

O eventuală expertiză de specialitate constând în identificarea şi inventarierea cioatelor din canton nu ar fi fost pertinentă în sensul stabilirii provenienţei lemnului (contrar argumentelor din sentinţa penală apelată), întrucât acest aspect (care constituie şi o probaţiune aproape imposibil de administrat având în vedere dimensiunea unui canton şi numărul de arbori existent în cadrul unui canton) nu ar fi putut lămuri prin sine însuşi dacă materialul rezultat ca surplus a fost rezultatul efectiv al tăierilor de arbori din cadrul cantonului. O asemenea expertiză de identificare şi inventariere a cioatelor ar fi putut lămuri doar dacă în cadrul cantonului s-au realizat sau nu tăieri ilegale.

Pe de altă parte, ulterior recoltării materialul lemnos, orice surplus în raport cu APV-ul iniţial se afla în gestiunea pădurarului care avea obligaţia să urmeze procedura specifică reglementată la care am făcut referire anterior”, arată instanța clujeană în motivare.

Totodată, instanța mai subliniază că falsificarea avizelor de însoţire a materialului lemnos necesare transportului reflectă că șeful de district, Viorel Ursa, a urmărit să ascundă indirect și operaţiunea anterioară de însuşire a materialului lemnos în interesul altei persoane.

“Toate aceste aspecte factuale se coroborează cu declarațiile date în cauză de inculpați (în calitate de suspecți în cursul urmăririi penale).

Astfel, audiat în calitate de suspect în cursul urmăririi penale  (…), inculpatul Suciu Ioan a precizat că inculpatul Ursa Viorel, şeful de district, i-a propus să îi dea inculpatului Mate Ioan o cantitate suplimentară de material lemnos din rampa care era în gestiunea sa, întrucât la cantitatea achiziţionată anterior Mate Ioan ar fi ieşit în minus. Fiind superiorul său nu a putut să îl refuze, însă nu a fost de acord să aplice ciocanul silvic cu amprentă dreptunghiulară pe materialul lemnos preluat de inculpatul Mate Ioan. Ciocanul silvic ar fi trebuit aplicat la capătul fiecărei piese de lemn rotund menţionată în avizul de însoţire a materialului lemnos. Neemiţând un asemenea aviz nu putea aplica nici ciocanul silvic. Mate Ioan i-a spus că se va descurca cu privire la documentele de însoţire a materialului lemnos, fără să îi comunice în ce modalitate. În prezenţa sa mate Ioan şi-a ales din materialul lemnos rămas în rampă 5-6 bucăţi de lemn rotund specia gorun, măsurat personal de către inculpatul Suciu (inculpatul mate notând dimensiunile), apoi a fost încărcat materialul lemnos în camion. Nu s-a încasat vreo sumă de bani pentru materialul lemnos transportat din rampă în această modalitate.

Această declarație lămurește și problema concomitenței acțiunii de însușire cu aportul adus de complicele Ursa la comiterea faptei.

Audiat în calitate de suspect în cursul urmăririi penale  (…), inculpatul Mate Ioan a precizat că după ce materialul lemnos licitat de societatea pe care o administra a fost încărcat pe mijlocul de transport, inculpatul Ursa a observat că în rampă era mai mult lemn rotund decât cel licitat de inculpatul Mate, astfel că i-a propus să cumpere cantitatea rămasă direct de la el, iar nu de la Ocolul Silvic Dealu Negru, sens în care au negociat un preţ la jumătate (400 lei/mc). Apoi a întocmit în fals avizul de însoţire secundar seria AA nr. (…).06.2019, atestând  nereal că de la sediul societăţii (…) SRL a fost transportată cantitatea de 14,8 mc lemn rotund gorun către societatea (…) SRL. (…).

Declaraţia dată de inculpatul Mate Ioan s-a coroborat cu declaraţia dată în calitate de martor, apoi de suspect (…). Conform art. 118 alin. 3 C. proc. pen., declaraţia dată în calitate de martor de o persoană care ulterior a dobândit calitatea de suspect/inculpat nu poate fi folosită împotriva sa (însă poate fi folosită împotriva altor persoane).

Inculpatul Ursa Viorel s-a prevalat de dreptul la tăcere în faza urmăririi penale. Conduita reproșată acestuia reiese din declarațiile date de ceilalți doi inculpați care se coroborează cu toate celelalte probe administrate în cauză. (…)

În mod evident a existat o legătură subiectivă între cei inculpați. Instigatorul Ursa șef de district, în înțelegere cu complicele Mate, l-a determinat pe autorul pădurar să își însușească materialul lemnos surplus în urma exploatării partidei gestionate de autor pentru ca apoi să remită cantitatea complicelui mate, prețul redus al materialului lemnos urmând să fie încasat de instigatorul Ursa”, mai arată judecătorii de la Curtea de apel Cluj în motivarea sentinței.

După faptă și răsplată

Drept urmare, instanța a aplicat și pedepsele cuvenite.

Astfel, Viorel Ursa a fost condamnat la 2 ani și 3 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 2 ani și 6 luni. Totodată, inginerului i s-a interzis o serie de drepturi: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; de a ocupa funcţia de şef district în cadrul ROMSILVA. De asemenea, acesta este obligat să urmeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, precum și să presteze muncă în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare în cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa sau în cadrul Primăriei Comunei Cetate.

Ioan Suciu a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, și i s-a interzis, de asemenea, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum și dreptul de a ocupa funcţia de pădurar în cadrul ROMSILVA. Totodată, este obligat să presteze 80 de zile lucrătoare în cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa sau în cadrul Primăriei Oraşului Năsăud, dar și să frecventeze programe de reintegrare socială.

Ioan Mate a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni. Și lui instanța i-a interzis o serie de drepturi – de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a desfăşura activităţi în domeniul silvic, inclusiv de exploatare, transport şi prelucrare a materialului lemnos. Totodată, acesta are obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare în cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa sau în cadrul Primăriei Oraşului Năsăud, precum și să frecventeze programe de reintegrare socială.