Icoana Maicii Domnului de la o manastire din Petrova a plâns înainte de fiecare val de inundatii din ultimii ani * Lacrimile cu miros de mir au lasat trei cruciulite pe obrazul Fecioarei * Credinciosii spun ca icoana e facatoare de minuni: un copil care nu rostea niciun cuvânt a început sa vorbeasca brusc, iar oameni carora medicii nu le-au dat nicio sansa s-au însanatosit în mod miraculos.

Potopul generat de „lacrimile” cerului si urmat de cele ale oamenilor a fost prevestit prin lacrimile cu mireasma de mir ale unui icoane care o înfatiseaza pe Maica Domnului. Din când în când, icoana aflata în bisericuta Manastirii „Izvorul Tamaduirii”, de pe Dealul Hera, plânge. De fiecare data, la scurt timp dupa minune, se abat nenoriciri asupra oamenilor. Mai mult, icoana li s-a aratat în vis mai multor credinciosi, îndemnându-i sa vina sa se roage la manastire. Cei care au urmat semnele divine transmise prin vis marturisesc ca s-au vindecat în mod miraculos de boli grave sau si-au prelungit viata cu ani buni, când medicii le mai dadeau doua-trei saptamâni de trait.

De altfel, întreaga poveste a Manastirii „Izvorul Tamaduirii” e întesata de taine, minuni si coincidente inexplicabile. Demult, pe la 1720, la Petrova mai exista o manastire care servea si ca resedinta episcopala. Documentele vechi si marturiile transmise din generatie în generatie arata ca episcopul Serafim a stat la manastirea din Petrova doi ani. Peste secole, la Petrova s-a ridicat „din nimic” alt lacas de cult, unicul din tara în care slujba se oficiaza în româna si ucraineana. Staretul Manastirii „Izvorul Tamaduirii” de pe Valea Neagra spune ca: „Nu se stie exact unde a fost vechea manastire, dar dupa ani, a binevoit Dumnezeu ca tot în aceasta comuna sa fie zidita alta manastire pe care am început-o în 2 mai 2000. Atunci a fost pusa piatra de temelie de catre Preasfintitul Iustin Sigheteanul”.

Cu exceptia unui donatii de 120 de milioane de lei vechi, din partea BCR, manastirea nu a primit sponsorizari mari, dar totusi a reusit, nu numai sa se dezvolte, ci si sa ajute la nevoie maramuresenii. Din donatiile oamenilor si munca celor sapte calugari s-au ridicat pe rând biserica, chiliile, sala de mese, iar acum se afla în lucru o casa de oaspeti. Calugarii de pe Valea Neagra au devenit cunoscuti în tot Maramuresul datorita generozitatii cu care au hranit sinistratii de pe Valea Viseului. Vreme de vreo doua saptamâni, Manastirea a asigurat o masa calda maramuresenilor napastuiti din Leordina, Ruscova, Poienile de sub Munte, Teceu, Remeti, Valea Vaserului. Parintele Agaton spune ca astfel de actiuni nu sunt izolate. De ani buni, în fiecare duminica, calugarii hranesc bolnavii din Sectia de Psihiatrie a Spitalului din Sighet. Într-o singura Duminica, din cauza treburilor, parintele staret Agaton n-a reusit sa ajunga la spital cu oala de 50 de litri plina de bunatati si cu cele 25-30 de pâini: „Si noaptea m-am visat acolo, la spital, si toti bolnavii stateau cu mâna întinsa. A doua zi dimineata am mers cu mâncarea”. De fapt, îndemnul biblic de a-l hrani pe cel flamând e urmat aici în fiecare zi. Toti credinciosii care trec pragul Manastirii sunt poftiti la masa. Dar acesta nu e singurul lucru care-i surprinde pe vizitatori.

Tot mai multi credinciosi le povestesc calugarilor ca au trait o senzatie de „deja vu”: au vazut, în detaliu, locurile, biserica si Icoana Maicii Domnului în vis. Multi spun ca, tot în vis, au fost îndemnati sa vina sa se roage la aceasta Manastire. Iar cei care au venit spun ca au devenit martorii unor minuni. Pe unul din peretii bisericutei, se afla o icoana care o înfatiseaza pe Maica Domnului. Pe obraji, Fecioara are urme de lacrimi, iar sub ochiul drept se vad clar, trei cruciulite. Icoana a fost pictata în 1996-1997 de acelasi pictor care a realizat si pictura din biserica. În 2002, Fecioara a plâns prima data: „La scurt timp, un val de inundatii a lovit zona Timisoara. Apoi, icoana a plâns în 2005, când au fost din nou inundatii. Atunci, sub ochiul drept i-au aparut trei cruciulite care se vad si astazi. Si în acest an, a doua vineri dupa Paste, icoana a început sa plânga. A plâns aproape o saptamâna si a raspândit în biserica o mireasma de mir care se simte si astazi.”

Parinte nu a facut însa mare tam-tam pe seama icoanei, pentru ca e de parere ca: „Maica Domnului trebuie sa-si cheme crestinii, nu noi”. Si, asa se întâmpla. Nu demult, a venit aici o femeie care suferea de metastaza avansata. Medicii au trimis-o acasa de la Cluj si au avertizat familia ca trebuie sa se pregateasca de înmormântare. Dupa parerea lor, femeia mai avea de trait doar vreo doua saptamâni. În urma unui vis, femeia a venit la manastire. A mai trait 4 ani si jumatat, iar parintele Agaton spune ca nu si-a putut da duhul fara binecuvântarea lui. Când preotul a ajuns în salon, femeia a stat de vorba cu el, desi cu familia nu vorbise nimic si la câteva minute dupa plecarea parintelui a murit.

Calugarii evita sa talmaceasca plânsul Fecioarei, multumindu-se sa spuna ca e o minune pe care „Maica Domnului o va descoperi cui vrea s-o descopere. Poate  icoana plânge pentru noi, oamenii, care suntem tot mai rai sau pentru nenorocirile care vin”.

Ioana LUCACEL

Icoana din vis

O petroveanca care a primit de opt ani diagnosticul de tumoare abdominala si careia i s-a spus ca mai are de trait doar trei saptamâni, e „pe picioare” si astazi munceste la câmp si marturiseste ca se simte bine. Si ea a visat icoana si a stat la manastire doua saptamâni. Femeia e convinsa ca fara rugaciunile rostite acolo, azi n-ar mai fi fost. Tot în 2000, a venit la manastire o familie care avea un copil cu deficiente grave de vorbire. Desi avea 6 ani, baietelul abia rostea „mama, tata, papa”: „Pe drumul spre manastire, avem un izvor. Tatal copilului mi-a povestit ca, în dreptul lui, copilul s-a oprit si i-a spus foarte corect «Tata, da-mi sa beau apa». Si, cu cât se apropia de casa, spre Oradea, baiatul vorbea tot mai bine. Azi nu mai are nicio problema”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here