Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins cererea Ministerului Agriculturii și a unor entități private de suspendare a efectelor hotărârii Curții de Apel Cluj din 18 martie 2025, confirmând astfel că pesticidele neonicotinoide rămân interzise în România, iar autorizațiile ilegale nu mai pot produce efecte. Decizia a fost deliberată în 29 aprilie 2025 și publicată în 30 aprilie. Pesticidele neonicotinoide, utilizate pe scară largă în agricultură pentru combaterea dăunătorilor, au fost subiectul unor controverse din ce în ce mai intense, mai ales din cauza impactului lor negativ asupra mediului. Aceste substanțe, care sunt sisteme active în combaterea insectelor, pot afecta grav ecosistemele, dar și sănătatea oamenilor, având un efect de lungă durată asupra solului și apei. În ciuda interdicției impuse de Uniunea Europeană în 2018, România continuă să acorde derogări pentru utilizarea acestora, ceea ce a stârnit critici din partea organizațiilor de mediu și apicultorilor. În paralel, procesul aflat în desfășurare în fața ÎCCJ, împreună cu deciziile recente ale Curții de Apel Cluj, adâncesc și mai mult tensiunile dintre autorități și organizațiile de mediu. De asemenea, implicarea unor entități japoneze în afacerea cu neonicotinoide ridică întrebări despre interesele economice care stau la baza acestei practici controversate.
Ce sunt pesticidele neonicotinoide
Pesticidele neonicotinoide sunt insecticide de sinteză, inspirate chimic din nicotină, folosite pe scară largă în agricultură pentru combaterea insectelor dăunătoare. Aceste substanțe acționează asupra sistemului nervos central al insectelor, provocând paralizia și moartea, prin legarea de receptorii nicotinici ai acetilcolinei. Cele mai cunoscute substanțe active din această clasă sunt imidacloprid, clotianidin, tiametoxam, acetamiprid și tiacloprid.
Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că, odată aplicate, sunt absorbite de plante și se răspândesc în toate țesuturile, inclusiv în polen și nectar. Pot fi aplicate în mai multe moduri, fie ca tratamente ale semințelor, fie direct pe frunze sau în sol.
Controverse legate de pesticidele neonicotinoide
Controversele legate de aceste pesticide sunt numeroase, în special din cauza efectelor negative asupra albinelor și altor polenizatori. Chiar și în doze mici, ele pot afecta capacitatea de orientare, reproducerea și supraviețuirea coloniilor de albine. În plus, aceste substanțe au o persistență ridicată în mediu, putând rămâne în sol și apă pentru perioade lungi, afectând și alte organisme care nu sunt țintă a tratamentelor. Unele studii arată că utilizarea neonicotinoidelor este asociată cu declinul biodiversității, în special al populațiilor de insecte și păsări insectivore.
În Uniunea Europeană, utilizarea în aer liber a celor mai periculoase trei substanțe — imidacloprid, clotianidin și tiametoxam — a fost interzisă din 2018. Cu toate acestea, unele state membre, inclusiv România, au emis derogări temporare pentru folosirea acestora, în special în cazul culturilor de sfeclă de zahăr.
În România, situația derogărilor pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide rămâne controversată și tensionată, în ciuda interdicției impuse de Uniunea Europeană în 2018. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) continuă să emită anual derogări pentru utilizarea acestor substanțe, invocând necesitatea protejării culturilor de dăunători precum gândacul Tanymecus dilaticollis, în special în cazul porumbului și sfeclei de zahăr .
Aceste derogări sunt criticate de organizații precum Eco Ruralis, WWF România și ROMAPIS, care susțin că MADR favorizează interesele unui grup restrâns de mari fermieri, reprezentând mai puțin de 1% din fermele din România . De asemenea, se atrage atenția că aceste decizii încalcă hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din ianuarie 2023, care interzice explicit astfel de derogări .
În ianuarie 2025, România a aprobat utilizarea insecticidului Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb și floarea-soarelui, sfidând legislația UE și expunându-se riscului de proceduri de infringement.
Apicultorii români avertizează că utilizarea continuă a neonicotinoidelor contribuie la declinul populațiilor de albine și amenință ecosistemele și securitatea alimentară . În ciuda acestor controverse, MADR susține că nu există alternative viabile pentru protejarea culturilor împotriva dăunătorilor și că presiunile economice și climatice justifică aceste derogări. Organizațiile de mediu și apicultorii solicită Guvernului României să înceteze acordarea acestor derogări și să adopte practici agricole durabile, în conformitate cu legislația europeană și în interesul protejării biodiversității și sănătății publice.
Ce spune Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
În data de 4 aprilie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat dosarul nr. 773/1/2025, având ca obiect suspendarea executării unor dispoziții din Codul de procedură civilă. Părțile implicate sunt Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociația Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (ca petenți), și mai multe organizații din sectorul agricol și apicol, între care Federația Asociațiilor Apicole din România și Asociația Eco Ruralis.
Inițial, termenul de judecată fusese stabilit pentru data de 15 mai 2025. Cu toate acestea, printr-o încheiere pronunțată la 17 aprilie 2025, instanța a admis cererile formulate de Ministerul Agriculturii și de Asociația Forumul Agricultorilor privind preschimbarea termenului. Astfel, cauza a fost reprogramată pentru data de 29 aprilie 2025.
În acea zi, completul CC8-NCPC al Înaltei Curți a admis excepția inadmisibilității și a respins cererile de suspendare a executării sentinței civile nr. 131/2025, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 34/33/2025. Instanța a dispus și restituirea cauțiunilor depuse: câte 1.000 de lei de fiecare dintre petenți,.Totodată, instanța a obligat în solidar Ministerul Agriculturii și Asociația Forumul Agricultorilor la plata sumei de 8.375 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – câte 4.187,73 lei către Federația Asociațiilor Apicole din România și către Asociația Eco Ruralis. Decizia este definitivă și a fost pronunțată în data de 29 aprilie 2025.
Lovitură de graţie pentru pesticidele interzise
În dosarul aflat pe rol, Curtea de Apel Cluj a respins toate excepțiile invocate de Ministerul Agriculturii și de organizațiile fermierilor intervenite în cauză. Instanța a constatat că nu se poate reține tardivitatea depunerii înscrisurilor, lipsa dovezii calității de reprezentant al avocaților, lipsa semnăturii, lipsa mandatului președintelui Eco Ruralis, lipsa calității procesuale active și nici lipsa de interes a celor două reclamante.
Totodată, Curtea a respins ca inadmisibile cererile de intervenție în principiu formulate de Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România – Pro Agro, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, Asociația Forța Fermierilor – AFF și compania Alchimex SA din București.
În urma analizării cauzei, instanța a admis în parte cererea formulată de Federația Asociațiilor Apicole din România – Romapis, cu sediul în București, și de Asociația „Eco Ruralis – În Sprijinul Fermierilor Ecologici și Tradiționali”, cu sediul în Cluj-Napoca. În contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu organizațiile interveniente – Pro Agro, LAPAR, UNCSV și AFF –, Curtea a dispus suspendarea executării autorizațiilor nr. 16895, 16896 și 16897, toate emise la 5 decembrie 2024 în temeiul art. 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind produsele de protecție a plantelor.
Hotărârea este executorie de drept, iar părțile au posibilitatea de a formula recurs în termen de cinci zile de la comunicare, sub sancțiunea nulității, recurs ce trebuie depus la Curtea de Apel Cluj. Decizia a fost pronunțată prin punerea la dispoziția părților prin intermediul grefei, în data de 18 martie 2025.
MADR a depus recurs
În data de 9 aprilie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat dosarul nr. 34/33/2025, care privește suspendarea executării unui act administrativ. Cauza este în stadiul procesual de recurs. Printre recurenți se numără Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Asociația Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), ALCEDO SRL, UNCSV, LAPAR, PRO AGRO, AFF și ALCHIMEX SA. Intimați sunt Federația Asociațiilor Apicole din România și Asociația Eco Ruralis. Momentan nu este stabilită o dată de judecare.
Românii spun nu pesticidelor: 89% resping produsele tratate cu substanțe toxice
Decizia instanței de a suspenda autorizațiile pentru utilizarea pesticidelor emise de Ministerul Agriculturii vine într-un context de opoziție fermă din partea populației. Potrivit unui sondaj realizat de CURS în aprilie 2025, 89% dintre români nu doresc alimente tratate cu pesticide, iar aceeași proporție respinge utilizarea substanțelor interzise deja în Uniunea Europeană. De asemenea, opoziția este mai puternică în mediul rural, unde fermierii mici și cetățenii din sate sunt mai conștienți de impactul nociv al acestor substanțe. Astfel, instanța a decis suspendarea autorizațiilor nr. 16895, 16896 și 16897/2024 până la soluționarea definitivă a cauzei, un pas important în respectarea dorinței cetățenilor pentru un mediu și alimente mai sigure.
Japonezii, în spatele afacerii cu pesticide neonicotinoide din România
Începând din 2011, pe piață sunt disponibile șapte neonicotinoide, provenind de la diferite companii. Acestea includ Imidacloprid (Bayer CropScience), Tiametoxam (Syngenta), Clothianidin (Sumitomo Chemical/Bayer CropScience), Acetamipridă (Nippon Soda), Triacloprid (Bayer CropScience), Dinotefuran (Mitsui Chemicals) și Nitenpiran (Sumitomo Chemical).
Implicată în proces este și ALCHIMEX SA, companie ce comercializează produse chimice, printre administratori fiind un japonez. La capitolul asociați, figurează Alcedo SRL, tot o firmă din domeniul chimic, având ca administratori trei japonezi. Printre asociați se află și SUMITOMO CORPORATION și Summit Agro România, activă în România din 1997 și parte a grupului japonez Sumi Agro Europe, care este controlat de SUMITOMO CORPORATION din Japonia. Într-un articol viitor, vom explora rețelele de relații și cine se află în spatele acestor companii ce profită de pe urma pesticidelor neonicotinoide.
Citeşte şi:
