Cristian Hoalbă, nașul primarului de Prundu Bârgăului, Doru Crișan, a fost înfrânt și la Curtea de Apel Cluj de Emilia Tăut, Victoria Cireș și Maria Morar – vecinele care au cerut demolarea halei contruită de afacerist în imediata vecinătate a locuințelor lor.

Sentința a fost atacată, evident, la Curtea de Apel Cluj, însă atât Cristian Hoalbă, cât și primarul Doru Crișan au pierdut încă o dată și acolo.

Bobârnace pentru primar

În recurs, primarul de Prundu Bârgăului a susținut că legea a fost aplicată greșit. În plus, a mai susținut acesta, Maria Morariu și-a dat acordul ca Hoalbă să construiască hala pe eternul din vecinătatea casei sale, acord semnat în fața notarului.

Instanța clujeană spune însă că tribunalul bistrițean a aplicat corect legea.

“Curtea apreciază că, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a normelor legale deoarece autorizația de construire atacată prin acțiune de către reclamantă este emisă pentru o altă lucrare decât cea avută în vedere prin declarația mai sus menționată, întrucât acordul a fost dat pentru construirea unei hale metalice, iar autorizația atacată privește o hală depozitare și comercializare materiale de uz casnic, produse alimentare și împrejmuire teren din bolțari de beton, așa încât deși vizează tot imobilul vecin, acordul a fost exprimat în vederea obținerii unei alte autorizații de construire cu nr. 16/2017 anulată în mod definitiv de către instanțele de judecată.

Din această perspectivă nu era necesară o altă declarație autentică la notar prin care reclamanta Morariu Maria să își revoce acordul așa cum susține recurentul pentru că, pârâtul Hoalbă Ioan Cristian nu putea ca în baza declarației amintite să obțină o nouă autorizație de construire.

Invocarea de către recurent a faptului că, acordul este necesar pentru edificarea construcției și nu pentru autorizare nu poate fi luat în considerare tocmai pentru că au fost modificate prin noua autorizație elementele construcției prevăzute în autorizația 16/2017”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Vânzarea fâșiei de teren, doar pentru eludarea legii

Același primar a invocat și faptul că imobilele deținute de Emilia Tăut și Victoria Cireș nu ar mai fi învecinate cu proprietatea lui Hoalbă, după ce afaceristul a vândut o fâșie de teren de circa un metru lățime firmei Brunenstein SRL, deținută de soția sa – Nicolatea Trufan, astfel încât nu ar mai fi fost nevoie de acordul celor două femei.

Instanța vine însă și spune că Hoalbă, prin înstrăinarea unei fâșii de teren aflată chiar între imobilul acestuia și cele deținute de cele două femei, a fost făcută doar pentru eludarea legii.

De asemenea, primarul a mai susținut că, autorizația nr. 16/2017 nu a fost anulată pentru nerespectarea condițiilor impuse prin PUZ pentru respectivul UTR, întrucât funcțiunile complementare respectiv comerț, activități productive, mici întreprinzători și servicii sunt menționate și pentru acesta.

“Aceste susțineri sunt contrazise de Cap. 2 pct. 3 care interzice unitățile poluante care generează trafic intens sau care prezintă riscuri tehnologice, precum și orice construcții și extinderi de construcții altele decât cele autorizate la pct. 2 respectiv locuințele individuale.

Așa cum s-a reținut de tribunal ridicarea în vecinătate a unei hale industriale de depozitare care poate conduce la un trafic intens și poate avea consecințe privind dreptul reclamantelor la un mediu sănătos, situație în care susținerile că nu s-a realizat din actele și documentele depuse pentru eliberarea autorizației de construire cerințele urbanistice și cele menționate în sentința civilă nr. 285/2018 a Tribunalului Bistrița Năsăud pot fi apreciate ca fiind corecte.

Toate aceste mențiuni stabilite de tribunal trebuiau să se regăsească în documentația care a stat la baza autorizației de construire pentru ca acest act administrativ să poată fi emis cu respectarea prevederilor legale”, au arătat însă magistrații clujeni.

Hoalbă și-a luat-o și el de la instanță

Și Hoalbă a susținut și el că la Bistrița instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, iar hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

“Aceste argumente vor fi înlăturate de către Curte pentru că, așa cum a reținut și tribunalul, nu s-a solicitat autorității publice competente Primarul Comunei Prundu Bârgăului în baza art. 28 alin. 2 din Legea 50/1991 și art. 57 alin. 3 din Normele de aplicare a Legii 50/1991 menținerea construcțiilor fără autorizație de construire și emiterea unei autorizații de construire în vederea intrării în legalitate, ci s-a solicitat o modificare pe parcursul execuției lucrării. Astfel, documentația tehnică a stat la bata emiterii primei autorizații contravenind într-adevăr prev. art. 7 alin. 15 din Legea 50/1991 care menționează că modificarea poate interveni doar în perioada de valabilitate a autorizației de construire, iar autorizați a de construire inițială cu nr. 16/2017 a fost anulată definitiv de instanța de judecată. Așadar, modificarea pe parcursul execuției a halei de depozitare și comercializare materiale uz casnic cu schimbare de temă nu era posibilă aceasta fiind motivul principal, de nelegalitate reținut și care conduce la nelegalitatea autorizației de construire emisă.

Depunerea celor două expertize nu schimbă aspectele reținute de instanța de fond în hotărâre la filele 14 și 15 conform căreia nu a fost analizat ă de autoritatea publică emitentă modul în care construcția corespunde reglementărilor din documentația de urbanism și nici nu este în măsură să complinească cerințele stabilite prin sentința civilă 285/13.04.2018. Această situație se adeverește conform actelor autorizației de unde nu rezultă cum anume autoritatea publică a analizat modul în care construcția corespunde reglementărilor din documentația de urbanism și unde a decis menținerea sau desființarea acestei construcții realizate în condițiile în care autorizația de construire în baza cărei s-a edificat a fost anulată de instanța de judecată.

Din această perspectivă nu se poate susține că, prin simpla emitere a autorizației s-a efectuat această analiză care trebuia să fie anterioară emiterii actului administrativ atacat și care să impună inclusiv îndeplinea cerințelor specificate prin hotărâre judecătorească.

Referitor la desființarea construcției edificate în temeiul autorizației de construire considerată nelegală, prev. art. 18 din Legea 554/2004 dau posibilitatea desființării construcției pentru înlăturarea consecințelor dăunătoare ale autorizației de construire anulate. Chiar dacă anularea unei autorizații de construire nu presupune automat desființarea edificiului vorbim de o construcție realizată în baza unor autorizații de construire anulate care nu întrunește condițiile urbanistice de integrare și prin urmare ca și capăt accesoriu desființarea lucrărilor în baza unei autorizații anulate trebuie privită ca admisibilă.

Astfel, nu s-a procedat la intrarea în legalitate de autoritatea publică conform prevederilor legale, așa încât și noua autorizație de construire nu a putut legaliza construcția edificată, iar rămânerea ei în ființă fără posibilitatea autorizării și în condițiile în care este în măsură să conducă la vătămarea reclamantelor nu ar avea nicio justificare.

Prin urmare, nu se verifică nici încălcarea motivului de casare privind nerespectarea normelor de drept material prin hotărârea recurată”, a mai arătat Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here