Ceea ce trebuia să se întâmple, s-a întâmplat. Era previzibil încă de la venirea la putere a tehnocraților că „Doi și un sfert” serviciul secret al MAI va fi din nou desființat. Le-a stat ca un ghimpe în coastă, având în vedere informațiile deținute de acest serviciu pe linie de drept comun, investigarea infracțiunilor de competența poliției, ordine publică, infracțiuni de natură economică și mai ales în ceea ce privește crima organizată cu toate „specializările” acesteia, infracțiuni informatice, trafic ilegal de persoane, trafic de droguri, de armament și substanţe explozive și, mai ales, corupție.
Sub pretextul pueril de folosire ilegală a fondurilor destinate operațiunilor informativ-operative, întreaga conducere operativă este anchetată într-un dosar penal, iar de aici a mai fost doar un pas pentru a stopa activitatea serviciului ANTIMAFIA, care constituia un coșmar pentru CRIMA ORGANIZATĂ din România.
Proiectul de OUG pentru reorganizarea serviciului a fost făcut public, conținând mai multe propuneri aberante – tot personalul va fi pus la dispoziție, arhiva predată de urgență, iar ofițerii care vor încadra un nou serviciu, vor fi obligați să obțină un aviz și o evaluare de comportament simulat, refuzul supunerii la testul poligraf însemnând eliminarea automată la angajare.
Se vrea o caricatură de serviciu secret
Istoria se repetă pentru acest serviciu. Și de această dată MAFIA de la nivel statal s-a dovedit mai puternică, DIPI va fi desființat și în locul acesteia va fi creat o caricatură de serviciu secret – UPI – Unitatea de Protecție Internă, militarizată. Conform proiectului, acesta conține cea mai mare aberație posibilă: toate cadrele din noul serviciu, vor fi încadrate potrivit legii cadrelor militare. Explicația, la fel de aberantă și tembelă, este că într-o unitate militară este mai multă disciplină, procedurile sunt mai clare.
Proiectul conține mai multe prevederi, una dintre acestea devoalând scopul criminal pentru care este desființat serviciul secret al MAI. În fix 22 de zile, toată arhiva deținută de DIPI de la nivel central și județean, inclusiv de la SIPI Cluj și Bistrița-Năsăud – informații privind corupția în rândurile personalului MAI, ordine publică, infracțiuni economice, crimă organizată, corupție – să fie predată către structurile cu care colaborează: DNA, DIICOT, DGA, Poliție. Mai mult, OUG mai prevede ca interceptările telefonice să fie predate Departamentului pentru Operațiuni Speciale din Poliția Română. Voit sau nu, aici se strecoară o gravă confuzie, DIPI nu a făcut niciodată interceptări telefonice, sediul problemei acestui subiect fiind la SRI. DIPI deține doar aparatura și personalul pentru redarea interceptărilor pe care le primeşte de la SRI, ca urmare a mandatelor emise de un judecător. Singurele interceptări făcute de „Doi și un sfert” sunt cele ambientale, pe parcursul lucrării informativ-operative a cazurilor specifice, pentru care deține astfel de tehnică, dar și acelea erau puse în practică în urma deciziei unui judecător.
Prima ţintă, alegerile parlamentare
Surse din sistem au declarat pentru Gazeta de Bistriţa că decizia luată de ministrul MAI, tehnocratul Dragoș Tudorache, este un atac direct la democrație, la valorile statului de drept. Remilitarizarea serviciului secret al MAI, spun aceste surse, ar viza pe termen scurt controlul alegerilor parlamentare din 11 Decembrie 2016, iar pe termen mediu și lung, în situația în care alegerile vor fi câștigate de cei „stabiliți”, adică de PNL „partidul meu”, controlul asupra sectorului „ofițeri acoperiți” din cadrul „Doi și un sfert”, împrăștiați în diferite medii și instituții publice.
Sare în ochi de la o poștă graba ciudată cu care tehnocrații urmăresc să pună mâna pe arhiva DIPI dar și pe sectorul de „acoperiți”, devoalată opiniei publice şi prin ancheta din cazul ”Limuzina”, care încalcă orice prevedere legală privind clasificarea informațiilor secrete.
Risc mare de blocaj
Problema nu ar fi atât de gravă prin ridicarea poalelor în public, ci prin devoalarea celor mai intime secrete ale DIPI, fiindcă devine un risc la îndeplinirea misiunilor specifice în momentul când sursele care sprijină serviciul secret realizează ceea ce se întâmplă, iar colaborarea lor ar putea fi deconspirată. În acel moment se produce un anumit gripaj.
„Doi și un sfert”, ca orice serviciu secret similar, în baza competențelor oferite de lege și a misiunilor încredințate culegea zilnic informații de la surse umane, informații privind activitatea MAI, pe linie de ordine publică, fraude economice, crimă organizată, corupție. Rezultatele acestor informații se materializau în informări la diferite structuri ale statului, la decidenții politici, dar și în cazuri punctuale finalizate la DNA, DIICOT, Parchetul General, DGA etc.
Expunerea publică a secretelor serviciului creează o stare de nesiguranță în rândul ofițerilor operativi, de teren care lucrează cu surse secrete umane, dar în același timp se dezvoltă și o anumită lipsă de încredere a acestora față de ofițerii operativi care îi au în legătură. Sursele secrete umane (HUMINT) reprezint mijlocul și cea mai complexă parte a activității oricărui serviciu secret. Desigur, progresul tehnologic și obținerea informațiilor din surse deschise (OSINT) are un rol important, dar suportul oferit de sursele umane secrete rămâne mijlocul de bază pentru culegerea și verificarea informațiilor.
La ora actuală, serviciul secret al MAI, DIPI, conform datelor obținute de Gazeta de Bistrița, nu mai funcționează, cel puțin la nivelul surselor umane. Atât cadrele serviciului, cât și sursele așteaptă să vadă ce se întâmplă. Orice persoană care cooperează cu un serviciu de informații își asumă un anume risc personal, dar situația prezentă amplifică riscul respectiv, creând serioase temeri față de o eventuală deconspirare a activității secrete. Toate aceste temeri au apărut ca urmare a cererii procurorilor DNA de declasificare a unor date secrete care au legătură cu activitatea de culegere de informații prin mijloace HUMINT, sub pretextul străverziu de folosire ilegală a fondurilor operative.
Foști șefi ai DIPI sunt anchetați de procurori și trimiși în judecată pentru un așa-zis refuz de a pune la dispoziția procurorilor anumite informații secretizate. De fapt, ofițerii în cauză au aplicat legea, anumite informații neputând fi declasificate decât la ordinul CSAT sau prin anumite hotărâri de guvern.
Declasificarea, ilegală şi neconstituţională
Nici până la această dată problema cu declasificarea anumitor documente secrete nu a fost rezolvată.
Conform legislației române, anumite informații pot fi clasificate ca fiind secrete prin intermediul unor decizii ale Guvernului. Acestea pot fi făcute publice după un anumit număr de ani, între 20 și 50 de ani. Unele, mai ales cele privind sursele umane, recompensarea acestora, trebuie să moară secrete. În anumite situații, declasificarea se realizează printr-un act normativ de același nivel, altfel spus, tot printr-o hotărâre care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează. În ultimii ani, media HG-urilor secrete a fost de 30. Conform datelor publicate pe site – ul Camerei Deputaților, doar 888 sunt publice, de fapt titlul acestora, restul de 479 rămân secrete.
În legătură cu ceea ce se întâmplă la „Doi și un sfert” au reacționat și sindicatele din minister, mai ales cele ale polițiștilor. Liderii acestora spun cu subiect și predicat că tehnocrații acționează după un plan bine pus la punct vis-a-vis de serviciul secret al MAI, și că ținta finală a tehnocraților este arhiva operativă a DIPI, dar și organigrama sectorului „acoperiți”, iar acțiunea în contratimp este explicată de nevoia imperioasă de a controla alegerile parlamentare din 11 Decembrie. Mai mult, sindicatele polițiștilor spun că ordonanța de urgență a guvernului este și ilegală și neconstituțională. Legea siguranței și ordinii publice este o lege organică, iar guvernul nu poate să o schimbe prin OUG.
Legat de intenția tehnocraților de a militariza o parte a poliției, viitoarea UPI, sindicatele spun că acest lucru încalcă acordurile cu Uniunea Europeană, iar România ar deveni prima și singura țară din UE care militarizează Poliția. Față de această situație extrem de gravă, sindicatele din poliție anunță că, începând cu data de 24 octombrie 2016, vor iniția o serie de proteste, prin pichetări și alte acțiuni publice. În situația în care OUG privind desființarea DIPI și înființarea UPI va fi emisă, aceasta va fi atacată la Curtea Constituțională.
