La prima vedere inițiativa legislativă pare că face parte din categoria „Copii spun lucruri trăsnite”, așa cum se întâmplă de obicei în campaniile electorale pentru parlament și nu numai. Ca să șocheze prezumtivii alegători, unii pretendenți la un fotoliu în Parlamentul României, vin cu tot felul de idei și propuneri legislative năstrușnice. La o analiză mai serioasă a subiectului, proiectul de lege depus recent în parlament, la Camera Deputaților, privind înființarea Gărzii Naționale, este perfect justificat și probabil va fi luat în discuție de viitorul Parlament al României care va rezulta după scrutinul electoral din 11 decembrie 2016.

 

După cum era de așteptat, propunerea legislativă de înființare a unei noi structuri militare în România, Garda Națională, a stârnit deja valuri și controverse, funcție de poziționarea celor implicați, adepți sau critici a acestei inițiative, partide politic, curente de opinie etc. Și nu este singura propunere de acest fel, de-a lungul timpului Gazeta de Bistrița a adus în atenția cititorilor asemenea gen de inițiative legislative. Unele din aceste proiecte au trecut de furcile caudine din Parlament și au ajuns legi producând efecte.

Astfel a fost elaborată Legea rezerviștilor militari cu aplicare de la 1 ianuarie 2017, iar alte inițiative de acest gen au rămas în așteptare. Toată această agitație legislativă a fost generată de situația precară în care se află Armata Română. Date despre această situație transpar greu opiniei publice și este de salutat curajul a doi ofițeri români, care au sfidat sistemul și au devoalat public situația reală în care se află armata. Lt. drd. Diana Manolache şi lt. cdor. Crăciun-Ciprian Chiş, pentru prima dată, public, au avut curajul şi seriozitatea unei analize reale a situației Armatei Române. Concluzia a fost una singură, DEZASTRU.

Inițiativa legislativă privind înființarea Gărzii Naționale este generată tocmai de această situație, de stare precară în care se află armata. În cazul unui conflict armat, la sfârșitul primei zile de luptă efectivele Armatei Române vor fi reduse la jumătate, iar posibilitățile de refacere a capacității de luptă, cel puțin în privința resursei umane, sunt egale cu zero.

Atât Legea rezerviștilor militari, cât și actualul proiect legislativ, înființarea Gărzii Naționale, sunt acțiuni disperate de a repara ceea ce nu se mai poate repara. Desființarea serviciului militar obligatoriu, sau mai precis suspendarea acestuia a dus la situația existență astăzi.

Un expert militar, col.(rz.) Vasile C., fost șef al operațiilor unui corp de armată a precizat pentru Gazeta de Bistrița că un batalion mecanizat, unitatea luptătoare de bază a armatei, la sfârșitul primei zile de luptă, în cazul unui conflict generalizat poate avea pierderi de până la 50 % din personal. Iar aceste pierderi trebuie înlocuite urgent pentru refacerea capacității de luptă. Însă în situația actuală acest lucru nu este posibil, fiindcă nu există nici un fel de rezervă umană.

 

Noua generaţie de rezervişti

Subiectul rezervei este, și nu de ieri sau de azi, de mare actualitate şi de interes pentru toate armatele moderne. Se anticipează într-un viitor apropiat tendinţa potrivit căreia o „nouă generaţie de rezervişti” să înlocuiască, în special, soldaţii gradaţii profesionişti, dar şi cadrele în activitate, într-un procent apreciabil. Această nouă generaţie ar trebui să aibă suportul firesc şi natural determinat de dinamica în timp a societăţii şi a individului. Din păcate bazele ei nu sunt create, deși schimbările conceptuale privind forţele armate, serviciul militar, noile abordări privind mobilizarea, pregătirea rezerviştilor, generarea şi regenerarea structurilor militare şi, nu în ultimul rând, noi concepţii de întrebuinţare a rezervei şi noile misiuni, teoretic sunt elaborate.

Orice armată modernă ar trebui să aibă preocupări în domeniul constituirii rezervei, instruirii şi întrebuinţării rezerviştilor în acţiuni militare, lucru, pe care din păcate Armata Română nu-l are, sau dacă îl are, aceste preocupări sunt doar pe hârtie, pur teoretic.

Completarea pierderilor în acţiunile militare este o activitate vitală pentru orice armată modernă, fără acest lucru războiul este pierdut. Pierderile militare sunt considerate efectivele scoase din luptă ca urmare a decesului, rănirii grave, dispariţiei, prizonieratului, dezertării, condamnării, contaminării grave NBC, afecţiunilor psihice grave și se referă la resursa umană. De asemenea, pierderi sunt și mijloacele de luptă, alte categorii de tehnică militară, echipamentele și materialele care şi-au pierdut calităţile şi performanţele tehnice, au fost deteriorate sau scoase din funcţiune pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor. Pierderile de război sunt pierderile militare (umane şi materiale) și pierderile civile (acele pagube înregistrate ca urmare a extinderii efectelor acţiunilor militare şi executarea unor acţiuni de luptă asupra domeniului civil). Unele date statistice întocmite în urma conflictelor armate care au avut loc, stabilesc că raportul pierderi civile/pierderi militare poate ajunge până la 3,5 – 5/1, iar în unele zone şi situaţii de dinamică a acţiunilor de luptă poate ajunge până la 10/1. A se vedea situaţiile din Kosovo, Irak, Afganistan, unde pierderile colaterale au depăşit cu mult pierderile militare.

 

Sub controlul Parlamentului

Conform textului propus, Garda Națională „va funcționa sub controlul Parlamentului României”, Guvernul urmând să aloce „resursele financiare, materiale și logistice în vederea funcționării Gărzii Naționale”.

Personalul Gărzii Naționale ar urma să se pregătească în instituții ale MApN și IGSU, academii și școli militare, iar Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne vor fi obligate să detașeze „persoane care vor desfășura operațiuni legate de înființarea, organizarea și funcționarea Gărzii Naționale”, la cererea inspectorului șef al acestei structuri militare.

Inspectorul șef, viitoarea titulatură a comandantului Gărzii Naționale, va fi numit de Biroul Permanent al Senatului, iar Garda Națională ar urma doar să „colaboreze” cu MApN, fără vreo relație de subordonare față de acesta. nici măcar în caz de război.

Garda Națională ar urma să includă forțe terestre, din componența cărora vor face parte 8 Brigăzi de infanterie sau Brigăzi mecanizate, o Brigadă de Geniu și o Brigadă de Artilerie Terestră după standarde NATO, organizate pe câte șase batalioane și subunitățile de arme și specialități militare subordonate nemijlocit comandamentului brigăzi, cercetare, transmisiuni etc. Mai mult, Garda Națională ar urma să aibă în organică 8 baze de elicoptere, plus avioane de transport și chiar aviație de vânătoare. Propunerea este cam hazardată, având în vedere faptul că dacă nu se intervenea cu ”gioarsele” de F-16, luate de la portughezi, Armata Română nu mai putea ridica un avion de vânătoare în aer, având în vedere că resursa la MIG-21 era terminată.

În expunerea de motive a inițiatorului se arată că, Garda Națională ar interveni în cazul unor dezastre ca urmare a schimbărilor climatice pe plan mondial sau a unor erori umane, dar și în perioada dintre declanșarea agresiunii armate asupra României și intervenția NATO.

Cele 8 brigăzi, organizate în cadrul a 8 inspectorate regionale, ar avea bazele de dislocare la București, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Focșani și Constanța. Brigada de geniu ar urma să fie dislocată în municipiul Deva, iar brigada de artilerie terestră în municipiul Brăila.
Personalul Gărzii va fi constituit din personal permanent în proporţie de 35% şi din personal voluntar în proporţie de 65%, iar personalul permanent încadrat pe bază de contract va proveni din cadrul militarilor trecuţi în rezervă şi în retragere, cu vârste de până la 65 de ani împliniţi. Voluntarii care vor face parte din Garda Naţională ar urma să beneficieze pe lângă indemnizaţii şi de scutirea unor taxe şi impozite locale.

 

Pe model american

Inițiativa legislativă privind înființarea Gărzii naționale nu este o noutate. Cu câțiva ani în urmă, M.Ap.N a intenționat să constituie un corp de rezerviști, după modelul Gărzii Naţionale din Statele Unite. Iniţiativa a prins contur în urma unor discuţii cu reprezentanţii Gărzii Naţionale din Alabama, SUA, cu care România conlucrează în cadrul unui State Partnership Program. Astfel, în timpul vizitei unei delegaţii MApN condusă de şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, s-au purtat discuţii pe această temă. Atunci lt. col Shannon Hancock, directorul State Partnership Program, a declarat că ”românii sunt foarte interesaţi să afle cum ar putea constitui o Gardă Naţională sau o Forţă de Rezervă, pentru a reduce costurile militare”. Discuțiile au fost destul de avansate, o delegaţie condusă de şeful Gărzii Naţionale a statului Alabama, generalul-maior Perry Smith a întreprins o vizită în România, dar ulterior lucrurile au stagnat.

2 COMENTARII

  1. Fix PIX. Bagati voi serviciul militar obligatoriu batar un an, ca tineretul nu stie sa isi faca nici patul cand se trezeste. Reastul este un mare RAHAT !!!

  2. Oare de ce … totul se rezuma la ” hod.orogii ” care au trecut in rezerva si s-au pensionat si de ce nu se reintroduce din nou „serviciul militar obligatoriu ” … asa ca-n vremea „impuscatului ” … si de ce toate se rezuma si se bazeaza (doar) pe „pensionarii ” instruiti si sculiti pe vremea comunista si care s-au saturat pana peste cap de armata, politie ori masuri de securitate nationala … sau care pur si simplu, sunt atat de „ruginiti” incat la cea mai mica „adiere de vant ” s-ar dezintegra mergand pe „drum ” … ?!
    Probabil se vrea infiintzarea unui Serviciu de armata, in care langa acesti „ca.ca-luptatori ” … sa stea si o „duba ” cu leacuri si pastile pentru inima, cap, c.ur ori de… mai te miri ce boli ale batranetzii , in timp ce tinerii nostri stau „ascunsi” pe sub „Podurile” Londrei, Parisului, sau… undeva prin Spania, Italia si/sau Germania … , ude fura, dau in cap si fac tot felul de prostii si prin care efectiv ne fac de toata ca.ca pe unde umbla , in fatza Europei sau intregii lumi pe unde au mai accesat .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here