Ganduri de sfarsit de an

Mai avem puţin şi trecem linia de finish a acestui an, 2009. A fost un an încărcat cu de toate, cu bune cu rele, chiar dacă balanţa a fost înclinată de multe greutăţi. Unii au zâmbit, puţini, e adevărat, şi au mers mai departe. Alţii au scrâşnit din dinţi pentru a trece peste toate dificultăţile. Senzaţia generală este însă aceea de nesiguranţă, cu toate că românii mai sunt încă nişte optimişti.
Ochii tuturor se îndreaptă acum spre noua – vechea guvernare a democrat-liberalilor şi aşteaptă să vadă ce va face ea în anul care vine. Este greu de spus, încă. Economia mai tremură din toţi rărunchii, şomajul nu a luat sfârşit, iar următoarele tranşe de bani de la FMI, de care România are nevoie ca de oxigen, nu se ştie dacă vor veni şi când vor veni.
Guvernul se va naşte în cele din urmă şi va trebui să se apuce de treabă. Sunt mulţi aceia care nu cred în ceea ce va face acest nou guvern. Pe mulţi dintre cei propuşi îi cunoaştem destul de bine, ei făcând parte din cealaltă echipă a lui Boc. Sunt şi feţe noi, despre care nu se ştie mare lucru. Dacă acest guvern va trece de Parlament, fiindcă la ceasul la care scriu aceste rânduri nu se ştie nimic sigur, aş putea spune că vom asista la un fel de mare împăcare. O împăcare, însă, care va fi un fel de linişte de dinaintea furtunii. Cel puţin aşa cred eu. Sunt sigură că premierului Boc, dar şi miniştrilor săi şi totodată şi preşedintelui Băsescu le vor fi vânate cele mai mici greşeli. În acele momente, opozanţii acestora nu se vor da înapoi la a striga în gura mare „v-am spus noi!”. În campanie au dovedit cu vârf şi îndesat că PD-L şi Traian Băsescu le sunt cei mai mari duşmani. Campania care tocmai a trecut a fost, cred, cea mai dură din câte a avut până acum România. Miza a fost mare şi de o parte şi de cealaltă. Puterea este un drog cum nu se poate mai puternic, astfel că niciunul dintre combatanţi nu a lăsat nimic la voia întâmplării şi au folosit toate „armele” din dotare. A fost multă duritate, dar şi nervi şi stres. Nervozitatea celor care au pierdut nu a dispărut, ea mai continuă. De fapt cred că ei încă se mai consideră în campanie electorală. Nu este exclus de fapt ca de acum înainte să o ţină până la viitoarele alegeri tot într-o campanie. Mi-e doar că astfel, uitându-se în continuare la ciolanul puterii, o vor ţine tot într-o gâlceavă şi vor uita de interesul nostru al celor mulţi, pe care ar trebui de fapt să-l reprezinte.
Până una alta, impresia mea este că ne aflăm într-o junglă, dar din nefericire pentru noi şi acolo legea este respectată. Este foarte adevărat că acolo cel mai puternic învinge, dar acolo doar exemplarele cu adevărat fără valoare pier. În societatea românească nu este aşa – la noi pier cei cu valoare, de care avem atâta nevoie, şi asta din cauza interesului pur personal al unora. Fie, însă, ca 2010 să fie un an mai bun pentru cei buni.

Liana Mureşan