În Găgăuzia a avut loc, duminica, 2 februarie, un referendum declarat ilegal de autorităţile din Republica Moldova şi considerat provocator de către preşedintele român, Traian Băsescu. O proporţie de 98,9% dintre participanţii la referendum s-au pronunţat pentru independenţa regiunii, iar 98,4% susţin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală rusă, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia. Locuitorii regiunii autonome au fost chemaţi la urne pentru a răspunde dacă pledează pentru integrarea europeană sau aderarea la uniunea vamală formată din Rusia, Belarus şi Kazahstan. Găgăuzii îşi revendică şi dreptul la autodeterminare în cazul în care nu vor fi de acord cu politica externă adoptată de autorităţile centrale, scrie Jurnal de Chişinău. În acest scop au fost deschise 62 de secţii de votare, fiind aşteptaţi la urne 90.924 de cetăţeni cu drept de vot.

Decizia de a-i chema pe găgăuzi la referendum a fost adoptată la sfârşitul lunii noiembrie 2013, de legislativul local, Adunarea Populară. Procuratura Generala a Republicii Moldova a deschis, la 9 ianuarie, un dosar penal vizând reprezentanţii locali care au continuat să facă pregătiri pentru consultarea populară din Găgăuzia.

 

Numai 1% mai vor să fie moldoveni

Potrivit publicaţiei moldovene menţionate, care afirmă că rezultatele anunţate sunt finale, 98,9% dintre participanţii la referendumurile de duminică s-au pronunţat pentru independenţa regiunii autonome Găgăuzia faţă de Republica Moldova, iar sunt 1,1% împotrivă. De asemenea, pentru o orientare a Republicii Moldova către Uniunea Europeană (UE) s-au pronunţat 2,27% dintre participanţii la plebiscit, în timp ce 97,22% i se opun.

În schimb, o aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia, Belarus, Kazahstan este susţinută de 98,47% dintre participanţii la referendum, 1,52% sunt împotriva acesteia, iar restul sunt indecişi. În total, la urne s-au prezentat 70.777 de persoane, cea mai importantă rată de participare înregistrată în regiune. În capitala regiunii, Comrat, prezenţa a fost de 68,22%, iar la Vulcăneşti de 61,31%, potrivit publicaţiei moldovene.

 

Preşedinţii dezaprobă

Premierul moldovean Iurie Leancă a declarat anterior referendumului, că acesta reprezintă o „sfidare a legii”, cu „elemente de tentativă de a stimula procesele separatiste” în Republica Moldova. El a mai spus că Guvernul de la Chişinău a tras propriile concluzii cu privire la situaţia din Găgăuzia şi a asigurat că va încerca să îmbunătăţească dialogul cu autorităţile locale şi să explice mai bine politicile centrale. Leancă a mai declarat pentru post că astfel de elemente separatiste ar mai exista în raionul Taraclia, în estul Republicii Moldova, unde locuiesc etnici bulgari care aspiră la înfiinţarea unei autonomii după modelul celei din Găgăuzia. De asemenea, şeful Guvernului de la Chişinău a acuzat Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi Partidul Socialiştilor că ar încuraja „jocul iresponsabil de-a referendumul” şi a adăugat că alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova în toamna acestui an vor reprezenta cel mai bun referendum, inclusiv în ceea ce priveşte cursul către integrarea europeană. Preşedintele român, Traian Băsescu, a declarat, după o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, că a atenţionat, în discuţia cu acesta, „asupra riscurilor Găgăuzia şi Transnistria”. Băsescu a acuzat lipsa de reacţie la nivel european faţă de riscurile în privinţa independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, precizând că Romania nu va rămâne impasibilă politic dacă din Transnistria sau din zona găgăuza vor porni provocări care să întoarcă Republica Moldova din drumul spre UE.

 

Găgăuzii contraatacă

Başcanul (guvernatorul) Găgăuziei, Mihail Formuzal, a apărat însă dreptul unităţii autonome la referendum, arătând că susţine statalitatea Republicii Moldova, spre deosebire de preşedintele român care, în opinia sa, merita să fie declarat persona non grata. „Acţionăm într-un cadru constituţional, nu încălcăm nimic. Avem dreptul să organizăm un referendum consultativ pe teritoriul Găgăuziei. Pledam pentru păstrarea statalităţii Republicii Moldova”, a afirmat Formuzal. Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat că aşa-zisul referendum desfăşurat duminică în Găgăuzia este „nul şi neavenit”.

„Subliniez, de la bun început, că susţinem poziţia guvernului Republicii Moldova referitor la aşa-zisul referendum, în sensul că acesta a avut loc cu încălcarea deciziilor instanţelor din Republica Moldova, care au stabilit, în mod limpede, caracterul ilegal, neconstituţional al pretinsei consultări. În aceste circumstanţe, evenimentul este nul şi neavenit, iar rezultatele sale nu pot produce niciun fel de efecte juridice”, a declarat şeful diplomaţiei române, pentru agenţia Agerpres.

 

Găgăuzia are o populaţie de aproximativ 155.000 de persoane, dintre care peste 80% sunt găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă).

 

„O generaţie demnă de luat în seamă”

„Găgăuzii ar face absolut orice numai să nu se alăture României şi ideii de unitate naţională. Sunt mulţi moldoveni care sunt împotriva idealului nostru naţional, şi acest lucru e de explicat, dar nu de înţeles, pentru că ei, mergând spre est, se postează într-o lume a întunericului. Adoptă idealul Uniunii Sovietice, care este doar un artificiu, şi aleg să fie contra marilor ţări ale lumii civilizate. Toţi românii au fost pentru intrarea în UE, iar alţii votează împotriva acestui mers al lucrurilor. Idealul lor de autonomie nu poate fi acceptat de români. Dacă se face unitatea, în ciuda acestor pretenţii, suntem o generaţie demnă de luat în seamă. Se poate găsi o formulă absolut firească, pentru că suntem o generaţie puternică şi deşteaptă, şi nu una ghidată de problemele materiale, fără să vedem idealul: îl are orice român şi trebuie promovat, fără a ne lăsa timoraţi de găgăuzi şi extremiştii naţionalişti”, a declarat istoricul Vasile Lechinţan pentru Gazeta de Cluj.

Vasile Lechintan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here