Gaftone taie în carne vie! Primarul și arhitectul șef fac ce vor în materie de urbanism (EXCLUSIV)

Afirmații extreme de grave din partea Floarei Gaftone, secretarul municipiului Bistrița, care sunt cuprinse într-o informare transmisă municipalității și mai consilierilor locali, dar și Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud, cu privire la aplicarea Planului Urbanistic General (PUG) și a Regulamentului Local de Urbanism (RLU) al municipiului Bistrița. Ideea generală care se desprinde din documentul transmis de Floare Gaftone este faptul că, atât primarul Ovidiu Crețu, cât și cei din cadrul Serviciului de Urbanism în frunte cu arhitectul șef al Bistriței, inginerul constructor Monica Pop, își cam fac de cap în materie de urbanism și frizează penalul.

Gazeta de Bistrița a intra recent în posesia documentului amintit, care în mod normal ar fi trebuit să fie făcut public de municipalitate, în condițiile în care Floare Gaftone răspunde unor întrebări adresate de un anume Andrei Gânsac, și transmise prin e-mail, la finele lunii noiembrie 2018, chiar înaintea unei ședințe ordinare a Consiliului Local Bistrița. De altfel, respectiva persoană care pretinde a avea acest nume, Andrei Gânsac, a transmis și presei locale respectivele întrebări adresate Floarei Gaftone, dar documentul respectiv a fost anexat și la dosarul de ședință la Diverse. Mai trebuie precizat că aceleași întrebări au fost transmise, pe cale poștală, și de un anume Ioan Pop, din comuna Lechința, care însă, după verificări, s-a dovedit a fi o persoană fictivă.

Când au venit lămuririle Floarei Gaftone… pauză, primarul s-a făcut că plouă.

Fiindcă documentul este unul care se întinde pe 20 de pagini și cuprinde aspecte mai mult decât interesante și în același timp, așa cum am precizat mai sus, foarte grave dacă s-ar dovedi că ar fi reale, vom începe un serial pe această temă.

Petiții, tratate preferențial de primar

La începutul documentului, secretarul Floare Gaftone a ținut să lămurească câteva aspecte legate de înregistrarea și circuitul petițiilor adresate de Ioan Pop/Andrei Gânsac, despre care spune că au beneficiat de o atenție deosebită din partea primarului Ovidiu Crețu, spre deosebire de o altă petiție transmisă câteva zile mai devreme de alți doi bistrițeni, respectiv Ana și Marius Țărmure.

“Petiția nefiind semnată, conform Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, am verificat și din informațiile obținute de la Primăria Lechința rezultă că această persoană nu figurează la adresa consemnată pe plic. Cu toate acestea, văzând conținutul scrisorii am comunicat personal, pe e-mail de îndată tuturor consilierilor această petiție neasumată prin semnătură .

Dacă, inițial, domnul primar a precizat că răspunsul nu se va acorda decât în următoarea ședință, după ce același conținut al petiției a fost transmis și pe e-mail, sub numele de Gânsac Andrei, cu doar câteva minute înaintea ședinței consiliului local din 27.11.2018 – domnul primar a acceptat includerea, în regim de urgență, pe ordinea de zi a ședinței consiliului local cu solicitarea ca secretarul să răspundă întrebărilor din petiție.

Cu toate că toți consilierii au primit și toate pozele anexate pe e-mail (comunicate de secretar odată cu petiția nr. 94874 din 20.11.2018, depusă de Țărmure Marius și Țărmure Ana) în plenul ședinței s-a mai multiplicat la Xerox petiția și toate pozele anexate, pentru toți consilierii, la solicitarea președintelui de ședință, ceea ce a presupus timp și un mare consum de hârtie. Nu de același tratament a beneficiat petiția nr. 94874/20.11 2018 adresată de Țărmure Marius și Țărmure Ana prin care se reclama faptul că nu sunt de acord cu edificarea de blocuri între case, respectiv lângă locuința acestora. Cu toate că petiția acestora era semnată și depusă în registratura instituției înaintea petiției Pop/Gânsac, aceasta a trecut neobservată atât de către primar, arh. șef cât și de către consiliul local.

Nu lipsit de semnificație este faptul că primarul și arhitectul șef au părăsit sala de ședințe după ce, în prealabil, au considerat discutarea acestor petiții o “Urgență”. În consecință am comunicat membrilor consiliului local, în plenul ședinței, că voi întocmi o informare/punct de vedere, însă acest lucru nu se poate face decât în baza unei informări a arhitectului șef-serviciul urbanism cu punerea la dispoziție a documentelor și a documentațiilor urbanistice necesare”, a scris secretarul municipiului.

Secretarul, marginalizat de primar și arhitectul șef

Floare Gaftone mai arată că deși ar trebui să existe o colaborare între secretarul municipiului, primar și arhitectul șef, nu se poate vorbi despre așa ceva, fiindcă atât primarul cât și arhitectul șef încearcă să îi restricționeze accesul la documentele necesare desfășurării activității.

“După o succintă prezentare în plenul ședinței, a doua zi, în data de 28.11.2018, așa cum am precizat în plenul consiliului, am întocmit adresa nr. 97441/96863/28.11.2018 prin care am solicitat primarului sprijin și colaborare din partea arhitectului șef-serviciul urbanism pentru a formula un răspuns adecvat cu privire la cele doua petiții. Menționez faptul că nevoia de colaborare cu arhitectul șef este impusă de faptul că acest serviciu este creatorul și depozitarul informațiilor cu privire la urbanism.

Secretarul primește, anual, spre verificare și semnare aproape 5.000 de documente de urbanism (dosare) din care peste 3.500 de certificate de urbanism și peste 1.200 de autorizații de construire. Acestea sunt create de cei 11 funcționari ai serviciului de urbanism Acestea sunt verificate și semnate de seful serviciului de urbanism și arhitectul șef. Normal ar fi ca aceștia să nu genereze documente neconforme pentru că este atributul lor exclusiv. Secretarul are o încărcătură mult mai mare trebuind să avizeze de legalitate dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și să coordoneze activitatea de pregătire a tuturor ședințelor consiliului local și alte atribuții prevăzute de lege. Secretarul nu gestionează documentațiile de urbanism și nu poate cunoaște perioada în care au fost eliberate, ce documentații de urbanism erau în vigoare la data emiterii și nici dacă au fost semnate de secretar sau de înlocuitorul acestuia. Surprinzător, nu am primit răspuns.

În consecință am revenit, însă două săptămâni mai târziu, arhitectul șef m-a informat ca nu cunoaște conținutul petițiilor, că primarul nu i-a repartizat aceste adrese ale secretarului și nici petițiile domnilor Gânsac Andrei/Pop Ioan. La fel de surprinzător mi se pare faptul că primarul a trimis petițiile in data de 06.12.2018 la ora 11;18 doamnei Ispravă Mariana, inspector în cadrul serviciului de urbanism, iar aceasta, la rândul ei, le-a returnat domnului primar în aceeași zi, fără ca aceste petiții să-i fie aduse la cunoștința șefului ierarhic – arhitectul șef.

Coroborând faptul că părăsirea ședinței de către primar și arhitectul șef în data de 27 noiembrie, lipsa ulterioară a colaborării arhitectului șef, întârzierea transmiterii informației de către primar, returnarea imediată a petițiilor de către Ispravă Mariana, neaducerea la cunoștința arhitectului șef a acestora subliniază lipsa de interes a primarului și arhitectului șef față de o soluționare corectăși completa a petițiilor. Atitudinea primarului și arhitectului sef reprezintă o limitare și o restricționare a secretarului în intenția sa de a oferi o informare corespunzătoare Consiliului local și celor doi petiționari. Cu buna credință față de consiliul local și față de cei doi cetățeni, am revenit prin adresa nr.1103/08.01.2019 cerându-i primarului și arhitectului șef să–mi pună la dispoziție documentele necesare pentru a putea formula informarea consiliului local. Nu am primit niciun răspuns, nu am primit documentele solicitate, nu s-a organizat nici o întâlnire de lucru și nu s-a acordat nici un sprijin pentru formularea unui punct de vedere clar, precis și fără echivoc consiliului local.

În concluzie, atitudinea primarului și a arhitectului de a-mi limita și restricționa accesul la documentele necesare formulării răspunsului cerut este evidentă și de rea credință”, a scris Floare Gaftone.

Două variante de PUG

În continuare, secretarul municipiului face referire la reglementările din RLU (Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG) și Reglementările specifice pe UTR – uri (cele 42 de Unități Teritoriale de Referință) pentru subzona de locuire L2. Din document reies aspecte foarte grave, și mai ales un subiect foarte dezbătut în ultima perioadă privitor la existența a două variante de PUG. Cele scrise de Floare Gaftone confirmă însă acest lucru, că, de fapt, exisă o variantă PUG 2013 pe suport CD/DVD, iar o altă variantă pe hârtie datează din 2016, în care apar modificări semnificative față de prima variantă.

“Cu toate că petiționarul din comuna Lechința cunoaște prevederile RLU (indicând și numărul paginii), se impun câteva precizări.

În varianta CD/DVD din 25 noiembrie 2013 în aproape toate UTR-urile în L2-este definit astfel: “L2-subzonă de locuire individuală cu regim de construire discontinuu cu înălțime maximă D+P+2+M, în afara zonei protejate”.

Este real ca la Cap. Generalități art. 1. Utilizări admise, sunt admise următoarele utilizări:

• L2:- locuințe individuale și colective mici cu max. P+2niveluri, în regim de construire continuu (înșiruit ) sau discontinuu (cuplat sau izolat).
• Între reglementările generale (Cap.Generalități) și Reglementările specifice pe UTR au, cert, prioritate – reglementările specifice, potrivit principiului ”Specialia generalibus derogant”care este un principiu juridic care implică faptul că norma specială e cea care derogă de la norma generală și că norma specială este de strictă interpretare la cazul respectiv. Mai mult, o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o normă specială.

         O altă interpretare ar goli de conținut juridic necesitatea reglementărilor pe cele 42 de UTR-uri dacă art. 1, funcțiunile admise s-ar extinde de drept pentru întreg teritoriu UAT și ar înlătura, practic, orice reglementare făcuta distinct pe fiecare UTR.

         UTR, conform definiției din Legea 350/2001 este “Caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceeaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar.”

         Numai printr-o astfel de interpretare putem da eficiență Art. 49 alin. (4) din Legea nr. 350/2001 potrivit căruia ”Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia.”

         Menționez faptul că unul din obiectivele PUG 2013, consemnat și în Tema de proiectare, a fost să se realizeze mai multe UTR-uri față de PUG din 2004, pentru mai multă precizie în reglementare.

         A se observa faptul că la utilizări admise nu se adaugă doar locuințele colectivemici cu max.P+2, se reiau și locuințele individuale, fără a se preciza regimul de înălțime și nici regimul de construire continuu sau discontinuu pentru locuințele individuale.

         Voința consiliului local nu poate fi interpretată că pentru locuințele individuale a stabilit reglementări mai restrictive, adică numai regim discontinuu (izolat sau cuplat conform UTR), iar pentru locuințe colective mici să fie admise cu mai multe scări, fără să fie limitate numărul de apartamente admise și suprafața terenului necesar edificării unor astfel de unități locative (blocuri) în zone de case.

         Aceste funcțiuni pot fi admise, în mod justificat, în baza unor documentații de urbanism specific PUZ, care se elaboreazăîn baza unor studii, cu consultarea cetățenilor conform Ordinului nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism și a Legii 52/2003, în baza avizelor prevăzute de lege și cu aprobarea consiliului local, conform legii.

         Este real căîn varianta PUG-RLU, pe suport de hârtie din decembrie 2016, în UTR-uri apar și locuințe individuale în “regim continuu” și în 4-5 UTR-uri apar “locuințele colective mici”, având indicativul L2a, subzona fiind hașurată cu culoarea ocru (mai deschis). Astfel este elocvent faptul că locuințele colective mici fac parte din aceeași gamă cu locuințele colective mari și medii). Culoarea folosită fiind tot ocru (intensitatea culorii crește în funcție de regimul de înălțime) – este mult diferită de cea specifică locuințelor individuale L2- (galben) – ex.: UTR 8, UTR 16, etc.

         Cu privire la aceste aspecte nu am fost atenționată de către arhitectul șef și nici nu s-a solicitat consiliului local – reglementări mai clare privind locuințele colective mici – în calitate de emitent al documentației de urbanism PUG-RLU.

         Nu s-a discutat niciodată în cadrul Comisiei pentru dezvoltare urbană sau în comisia juridică din cadrul consiliului local aceste aspecte, eu crezând că ”locuințe colective mici” vor fi locuințe mici în adevăratul sens, respectiv 3-4 apartamente și nu 30-40 de apartamente pe unitate locativă, apărute ulterior.

         După contestațiile unor cetățeni, după apariția unor articole în mass – media și după primirea UTR – urilor de la Serviciul urbanism, am constatat existența greșelilor în documentațiile de urbanism și aplicarea defectuoasă a acestora.

         Având în vedere refuzul de colaborare (a se vedea adresele din 2017 și 2018 către arhitectul șef, șef Serviciul urbanism, primar) precum și necesitatea interpretării corecte a legislației specifice și a documentațiilor de urbanism, m-am adresat Ministerului Administrației și Dezvoltării Regionale, Ordinului Arhitecților din România (OAR) – filiala Cluj, Registrului Urbaniștilor din România (RUR). Menționez că (după ce am primit hărțile cu cele 42 de UTR), am informat arhitectul șef, șeful Serviciului urbanism, Primarul municipiului, Consiliul local – cu privire la faptul că nu voi mai semna certificate de urbanism și autorizații de construire pentru așa-zisele locuințe colective mici, fără aprobarea de către consiliul local a unor documentații de urbanism, derogatoare, având fundamentarea și justificarea necesară, precum și reglementări privind numărul maxim de unități locative admise, având în vedere că sub pretextul locuințelor colective mici s-a solicitat edificarea unor blocuri cu 30 -40 de unități locative, în zone de case individuale și cu locuri de parcare insuficiente”, a scris Floare Gaftone.

Crețu recunoaște că PUG-ul are probleme mari

Aceasta mai precizează că, însuși Ovidiu Creț a recunoscut că PUG-ul are probleme mari, însă nu a făcut nimic pentru a-l actualiza.

“Cu toate că primarul municipiului a recunoscut că PUG are mari probleme de reglementare, nu a întreprins nici o măsură – ca la expirarea acestuia să se corecteze, să se avizeze și să se aprobe actualizarea PUG – ului (având în vedere și Planul de mobilitate urbană – aprobat ulterior aprobării PUG – prin HCL 58/2017). Prelungirea PUG, actualizat, să fie pe o perioadă scurtă, perioadăîn care să se întocmească studiile de fundamentare necesare – conform Ordinului 233/2016, de către o echipa multidisciplinarăși un nou PUG cu valabilitate de 10 ani”, a mai afirmat secretarul municipiului.

(Va urma)