Într-un moment de profundă luciditate, Guvernul Boc a gândit desfiinţarea a cât mai multor agenţii ministeriale.
Acest lucru nu va face însă nimic altceva decât amplificarea situaţiei şi aşa precară de pe piaţa muncii din România.

O decizie cu privire la restructurarea agenţiilor ministeriale, va fi luată într-o lună şi vizează concedieri masive în rândul funcţionarilor publici şi reduceri de salarii. Primul ministru Emil Boc a anunţat ca se vor păstra doar agenţiile necesare, iar funcţionarii publici care ocupă posturile în astfel de instituţii şi sunt nefolositori, vor pleca acasă.

Desfiinţarea sau comasarea agenţiilor

Propunerile privind desfiinţarea, comasarea sau restructurarea agenţiilor vor fi analizate de un comitet interministerial coordonat de primul ministru Emil Boc şi de vicepremierul Dan Nica.

Decizia finală urmează să fie luată în termen de o lună, timp în care aceşti funcţionari, care după spusele lui Boc „taie frunze la câini”, vor trebui să se apuce de treabă mai serios, lucru care ar putea să schimbe părerea premierului.
Astfel stând lucrurile, vor fi menţinute doar acele agenţii care sunt „absolut necesare statului român” şi care sunt agreate în raporturile cu UE, iar agenţiile ale căror atribuţii se suprapun vor fi comasate.
Se va realiza o reorganizare a acestor structuri, pentru că s-a observat faptul că în multe agenţii personalul care nu are calitatea de expert este dublu faţă de cel care are calitatea de expert.

Primăriile vor prelua multe din atribuţii

Agenţia Domeniilor Statului este una dintre structurile care vor fi desfiinţate, urmând ca atribuţiile acesteia să fie transferate primăriilor.

Această agenţie se ocupa de privatizarea societăţilor comerciale cu profil agricol, dar şi de concesionarea terenurilor agricole, proprietate publică şi privată a statului, administrate de aceste societăţi.
Printre agenţiile care nu vor fi desfiinţate, se numără două aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice – Agenţia Naţională a Medicamentului şi Agenţia Naţională de Transplant.
Acestea au fost înfiinţate în baza unor directive europene şi nu vor fi desfiinţate, deoarece cele două instituţii se autofinanţează.

Schimbări în sănătate şi comunicaţii

Scoase din program odată cu reorganizarea vor fi în schimb trei agenţii care se aflau în procedură de constituire în urma deciziei fostului Guvern. Astfel, din organigrama Ministerului Sănătăţii Publice vor fi scoase Agenţia de Control în Sănătate, Agenţia Naţionala de Programe şi Agenţia Naţională de Sănătate şi Asistenţa Medicală.

Una din agenţiile neatinse, ţine de Ministerul Comunicaţiilor şi are o singură agenţie în subordine – Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale – care este în dezvoltare şi are nevoie de personal suplimentar.

Meseria de funcţionar public – de la sigur la nesigur

Una din zonele în care sunt ocupate cele mai multe locuri de muncă în domeniul administrativ, este judeţul Bistriţa-Năsăud.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, totuşi, rata de ocupare a locurilor de muncă vacante este în scădere faţa de trimestrul precedent, dar în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cele mai multe slujbe scoase la concurs, dar pentru care nu au existat candidaţi interesaţi, se regăsesc în domenii specifice sectorului bugetar – administraţia publică locală.

Rata de ocupare în sectorul bugetar

Analiza realizată de Institutul Naţional de Statistică arată că cea mai mare ofertă de locuri de muncă s-a înregistrat în activităţile din administraţia publică, respectiv 6,13%, şi în cele din sănătate şi asistenţă socială – 5,63%.

La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante, se afla activităţile din industria extractivă (0,31%), dar şi cele specifice domeniilor energie electrică, termică, gaze şi apă (0,43%).
Specialiştii în resurse umane susţin că topul domeniilor neocupate este condus de sectorul bugetar pentru că tinerii nu mai sunt atraşi de o carieră în sistemul public, ca urmare a salariilor şi a posibilităţilor de avansare nu foarte atractive.
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, aici România se confrunta cu exodul personalului medical în UE, unde pot câştiga salarii de câteva ori mai mari.

Alternative pentru doritori

Ocupaţiile pentru care angajatorii au avut cea mai mare ofertă de locuri de muncă au fost cele de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (2,95%), respectiv de tehnicieni, maiştri şi asimilaţi (1,88%).

Cercetarea efectuată de Institutul Naţional de Statistică, mai arată că oferta cea mai scăzută a fost pentru legislatori, înalţi funcţionari şi conducători (1,19%), dar şi pentru agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (1,40%).
La nivel teritorial, Institutul Naţional de Statistică situează judeţul Bistriţa-Năsăud în topul zonelor cu cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante – cele mai puţine joburi scoase la concurs.

Reducerea numărului funcţionarilor publici

Reducerea cu numărului de funcţionari din administraţia publică este un subiect tot mai discutat în ultimul timp, iar căile pe care se face acesta sunt nenumărate.
Numărul angajaţilor din administraţia publică locală ar trebui sa scadă, reducerea fiind posibilă şi chiar dezirabilă, după părerea reprezentanţilor Guvernului.
În ultimii ani însă, după creşteri succesive, salariile birocraţilor au ajuns să depăşească cu 70% câştigul mediu pe economie, timp în care, numărul funcţionarilor a bătut noi şi noi recorduri, actualmente administraţia fiind de peste doua ori mai numeroasă decât la începutul anilor 1990.

Mihaela Mocanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.