Curtea de Apel Cluj a respins recursul înaintat de secretarul municipiului Bistrița, Floare Gaftone, în dosarul în care soții Vasile și Denisia Sighiartău au cerut obligarea primăriei să emită autorizația de construire pe terenul pe care aceștia l-au achiziționat pe strada Dogarilor. Recursul a fost respins pe o excepție, și anume lipsa de interes, fiindcă Floare Gaftone nu are calitate procesuală activă în cauză. Și soții Sighiartău au atacat cu recurs sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, fiindcă instanța de fond nu le-a acordat despăgubirile pretinse. Nu au avut succes nici ei, fiindcă magistrații clujeni le-a respins pretențiile.

Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Cluj în luna februarie anul acesta, iar sentința a fost pronunțată chiar la primul termen: recursurile înaintate de cele două părți au fost respinse. Însă, Floare Gaftone are de plătit soților Sighiartău cheltuieli de judecată în valoare de 5.000 de lei. Per total, acest proces o costă pe secretara municipiului Bistrița peste 10.000 lei, în condițiile în care în urma sentinței de la Bistrița, Gaftone era obligată la plata a 5.265 lei.

“Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de GF. Respinge recursul declarat de SV şi SD-C împotriva sentinței civile nr. 206 din 21.08.2020 pronunţată în dosarul nr. 1019/112/2019 pronunţată în dosarul nr. 1019/112/2019 al Tribunalului Bistrița-Năsăud pe care o menţine în întregime. Obligă recurenta să plătească intimaţilor SV şi SDC suma de 5.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată în data de 22.04.2021 prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei”, este soluția Curții de Apel Cluj.

Practic, magistrații au ajuns la concluzia că Floare Gaftone nu era îndreptățită să depună cerere de recurs, fiindcă nu e are calitate procesuală activă în cauză și, mai important, este lipsită de interes din punct de vedere juridic. Adică nu este persoană direct afectată, mai pe scurt spus.

Au cerut inadmisibilitatea cererii

De altfel, lipsa calității procesuale active a și fost invocată în întâmpinarea depusă de soții Sighiartău la memoriul de recurs al Floarei Gaftone.

Dar să vedem mai întâi motivele pentru care a atacat Floare Gaftone sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud, aceasta cerând în principal casarea sentinței recurate și retrimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar a solicitat modificarea sentinței cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată.

Potrivit Floare Gaftone, instanța de fond nu a analizat toate apărările formulate de ea în dosar și s-a limitat să rețină îndeplinirea în cauză a unor operațiuni administrative. Totodată, aceasta a mai arătat că din cuprinsul hotărârii atacate nu rezultă în concret care au fost motivele pentru care instanța de fond i-a respins apărările. În plus, Gaftone a mai susținut că tribunalul nu a soluționat excepția inadmisibilității cererii privind anularea obiecțiilor de nelegalitate, invocată în două rânduri în dosar. Mai mult, secretara municipiului spune că nu a fost obligată prin sentință la semnarea autorizației de construire, cu toate că a avut calitatea de pârâtă.

Evident, motivele de recurs sunt mult mai pe larg expuse în documentul depus la instanța clujeană, însă ne mărginim, din cauza lipsei de spațiu, la aspectele principale.

De cealaltă parte, în întâmpinare, soții Sighiartău au invocat nulitatea recursului Floarei Gaftone, fiindcă motivele invocate de aceasta nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de lege.

Decăzută din drepturi de a invoca excepții

De asemenea, soții Sighiartău au mai arătat în instanță – referitor la susținerile Floarei Gaftone că instanța de fond nu a analizat toate apărările formulate și că i le-a respins – că secretara municipiului era decăzută din dreptul de a invoca excepții sau să solicite probe la momentul la care a invocat excepția inadmisibilității, excepție invocată pentru prima dată doar prin înscrisul prin care aceasta a solicitat repunerea cauzei pe rol, în condițiile în care această excepție nu este una de ordine publică.

Mai mult decât atât cei doi bistrițeni au invocat și lipsa calității procesuale active a Floarei Gaftone în ceea ce privește solicitarea din motivele de recurs care vizează modificarea sentinței atacate. Aceștia au arătat că doar Primarul municipiului Bistrița, pârât de rândul I, are calitate procesuală activă, întrucât în cererea introductivă reclamanții au cerut obligarea acestuia de a elibera autorizația de construire solicitată. Astfel, Floare Gafone, care în dosar are doar calitate procesuală pasivă, era vizată doar de anularea obiecțiilor de legalitate și obligarea acesteia la plata de despăgubiri în valoare de 10.000 de euro.

Fiindcă magistrații clujeni s-a oprit la analizarea excepțiilor invocate, nici nu mai are rost să expunem restul motivelor din întâmpinare.

Nu a vrut să le semneze și pace!

În urmă cu aproximativ doi ani, soții Vasile și Denisia Sighiartău au achiziționat un teren pe str. Dogarilor pentru a construi un imobil în regim de înălțime P+1+M, cu patru apartamente la etaj și mansardă, iar la parter trei spații pentru birouri.

Cei doi soți au obținut toate avizele necesare, inclusiv de la Ministerul Culturii, fiind vorba de o zonă istorică, însă municipalitatea nu a mai putut să-i elibereze autorizația de construire din cauză că Floare Gaftone nu a vrut să semneze și ea documentul. Și nu o dată, ci de două ori. Dacă prima dată, refuzul secretarei municipiului a fost parțial justificat, fiindcă în documentație exista o mică scăpare, a doua oară Gaftone nu avea însă nici un motiv.

Drept urmare familia Sighiartău nu au avut altă soluție decât să meargă în instanță, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, pentru a tranșa situația, și au dat în judecată atât Primăria Bistrița, cât și pe Floare Gaftone. Și acolo li s-a dat dreptate.

Ordinul arhitecților, potrivnic secretarei

Din documentul instanței reiese că întreaga vină aparține Floarei Gaftone, în condițiile în care ceilalți oficiali ai municipalității care trebuiau să semneze documentația soților Sighiartău, au făcut-o.

Inclusiv Ordinul Arhitecților din România, al cărui punct de vedere a fost solicitat de primarul de atunci, Ovidiu Crețu, a arătat faptul că obiecțiile Floarei Gaftone nu sunt justificate pentru refuzul semnării autorizației de construire.

În instanță, Floare Gaftone a invocat lipsa de interes în invocarea excepțiilor de nelegalitate, argumentul fiind acela că nu poate face dovada existenței vreunui interes personal sau unei vătămări care ar justifica calitatea de a susține aceste excepții. Numai că instanța nu a fost de acord cu astfel de argumente și arată contrariul.

“ (…) tribunalul apreciază că «interesul» în invocarea acestor excepții este determinat de atragerea sa în proces ca și persoană «vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere», în temeiul art.16 alin.1 din Legea nr.554/2004, calitate în care a înțeles să uziteze de toate mijloacele de apărare care să justifice exprimarea unui refuz argumentat legal( certificatul de urbanism a fost semnat pentru secretar de un alt funcționar), astfel că se impune respingerea, ca neîntemeiată, a acestei excepții.

Totodată, excepțiile de nelegalitate invocate urmează a fi respinse ca inadmisibile,” a arătat instanța, în motivare.

În același timp, magistrații au mai observat un aspect, și anume că Floare Gaftone nu a formulat obiecții pentru un alt proiect similar care ar fi urmat să fie edificat pe același teren care însă avea un alt proprietar, secretarul municipiului semnând la acea vreme certificatul de urbanism.

În plus, aceeași instanță a mai reținut și faptul că secretara municipiului a acționat cu rea-credință în acest caz.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here