O firmă din Bistrița a primit o amendă usturătoare de la ANAF, de peste 90.000 lei, din cauză că au fost efectuate plăți în numerar sub formă de dividende în valoare de peste 850.000 lei, într-o singură zi, deși legea interzice asta, plafonul fiind de maxim 10.000 lei. Mai mult decât atât, legea interzice plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei. SRL-ul a contestat în instanță procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, însă a pierdut, atât pe fond, cât și în apel.
În urmă cu trei ani, Forest Land SRL, societate comercială cu sediul în Bistrița, a fost amendată, în octombrie 2022, cu 91.306 lei, în urma unui control inopinat efectuat la începutul lunii octombrie 2022 de ANAF – Direcția Generală Antifraudă Fiscală Oradea, când au găsit nereguli.
Dividende de peste 850.000 lei, plătite în numerar într-o singură zi
SRL-ul a încercat să scape de amendă și a contestat procesul verbal de constatare a contravenției în instanță, solicitând anularea acestuia ca nelegal și netemeinic, sau, în cel mai rău caz, înlocuirea amenzii cu avertisment, întrucât aceasta era “excesiv de împovărătoare”.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Bistrița, în data de 7 octombrie 2023, însă primul termen de judecată a avut loc abia în februarie 2023.
“În motivare, a arătat (n. r. – Forest Land SRL) că, urmarea controlului efectuat la sediul societăţii la data de 04.10.2022, având ca obiectiv verificarea respectării prevederilor Legii 70/2015, cu modificările ulterioare, respectiv inventarierea faptică a soldurilor băneşti deţinute în casierie, cei doi inspectori antifraudă fiind informaţi că suma de 851.143 lei reprezintă dividende pentru care s-a achitat impozitul aferent, petenta a fost sancţionată contravenţional prin actele anterior menţionate, considerate ca fiind neconforme cu realitatea, respectiv pentru că au o descriere a faptei lacunară şi contradictorie, ceea ce reprezintă o lipsă a descrierii faptei, fapt ce atrage nulitatea procesului verbal de contravenţie, astfel cum s-a reţinut şi în Decizia nr. 13/2018 a ÎCCJ (RIL).
În subsidiar, petenta solicită înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertisment, arătând că amenda în cuantum de 91.306 lei este excesiv de împovărătoare, astfel că sancţiunea prevăzută de art. 7 din OG 2/2001, respectiv avertismentul, este îndestulătoare, raportat la dispoziţiile art. 21 alin. (3) din acelaşi act normativ. Subliniază faptul că orice sancţiune juridică, inclusiv cea contravenţională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancţiunea amenzii. Sancţiunile juridice nu trebuie să constituie un mijloc de răzbunare a societăţii ci de prevenire a săvârşirii faptelor ilicite, de educare a persoanelor vinovate, care putea fi atins şi numai printr-o atenţionare din partea inspectorilor antifraudă”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de Forest Land.
ANAF: S-a încălcat flagrant legea
De cealaltă parte, cei de la ANAF au arătat că firma a încălcat prevederile legii privind întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, din cauză că a efectuat plata dividendelor în numerar într-o singură zi, peste plafonul permis de prevederile legale.
“Din analiza documentelor financiar – contabile puse la dispoziţia inspectorilor şi din explicaţiile reprezentatului legal, s-a constatat că, la data de 30.06.2022, conform balanţei de verificare a societăţii pe luna iunie 2022, soldul contului 5311 „Casa în Lei” era în sumă de 428.362 lei, înregistrându-se o diminuare a soldului de la suma de 1.045.464 lei, înregistrată în acest cont în balanţa de la 31.12.2021.
Potrivit Registrului de casă pe luna iunie 2022, în ziua de 30.06.2022, au fost plătite, în numerar, dividende în cuantum de 851.143 lei, depăşindu-se cu mult plafonul prevăzut de lege, respectiv de 10.000 lei/zi pentru plăţi efectuate către o persoană fizică (în cazul de faţă administratorului […]), fiind astfel încălcate prevederile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 70/2015, faptă ce constituie contravenţie potrivit art. 12 alin. 1 din acelaşi act normativ, societatea fiind sancţionată cu amendă în cuantum de 10% din suma care depăşeşte plafonul maxim prevăzut de lege, respectiv cu amendă contravenţională în cuantum de 84.114 lei. În nota explicativă nr. 5343/1/04.10.2022, formulată de administratorul societăţii, acesta a menţionat că, «Sumele de bani înregistrate în contul 5311 au fost ridicate în decursul anului 2022 de către mine, în calitate de asociat-administrator ca şi dividende, dar nu s-au întocmit documentele contabile aferente»”, a reținut instanța din întâmpinarea depusă la dosar de reprezentanții ANAF.
Iată și ce prevede mai exact art. 4 alin. 4 din Legea nr. 70/2015: “Operaţiunile de plăţi în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin (1) – [n. r. – persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică], către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei”.
În ceea ce privește înlocuirea amenzii contravenţionale cu avertismentul, cei de la ANAF au precizat faptul că legea interzice expres într-un astfel de caz sancționarea cu avertisment.
“În ceea ce priveşte o eventuală reindividualizare a sancţiunii contravenţionale, respectiv înlocuirea amenzii contravenţionale cu avertismentul, considerând că pericolul social al faptei săvârşite este unul redus, intimata consideră că, raportat la dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, aplicarea sancţiunii avertismentului nu era posibilă, legiuitorul interzicând expres această sancţiune. În ceea ce priveşte sancţiunile dispuse în sarcina contravenientei, în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001, apreciază că s-a efectuat o corectă individualizare, sancţiunile fiind aplicate în cuantumul şi limitele prevăzute de lege, în concordanţă cu gradul de pericol social al faptelor săvârşite. Se constată, aşadar, că principalul scop al impunerii unui plafon maxim privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar îl reprezintă combaterea evaziunii fiscale, întrucât s-a constatat de către organele fiscale faptul că, în majoritatea schemelor evazioniste, se fac plăţi în numerar, întrucât plăţile prin bancă reprezintă o trasabilitate, care se încearcă a fi evitată în cazul acestor scheme. Având în vedere că eforturile pentru combaterea evaziunii fiscale trebuie să fie susţinute, se urmăreşte dezvoltarea permanentă a instrumentelor de verificare a realităţii operaţiunilor economice evidenţiate în documentele de livrare/achiziţie prin urmărirea fluxurilor băneşti, precum şi întărirea disciplinei financiare, ca important instrument de combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale, prin stabilirea unei trasabilităţi a fluxurilor băneşti prin operaţiuni bancare. Normele imperative au fost edictate de către legiuitor tocmai în scopul disciplinării operatorilor economici, în sensul conştientizării gradului de pericol social pe care faptele de acest gen îl au faţă de întreaga societate, iar nu numai faţă de un grup izolat de persoane, aspecte care nu le conferă posibilitatea de a le respecta sau nu, aceştia fiind obligaţi la conformare, în caz contrar fiind nevoiţi să suporte sancţiunile care li se aplică.
Cât priveşte gradul de pericol social al faptelor, se apreciază că fapta contravenţională reţinută în sarcina petentei prezintă pericol pentru ordinea publică, rezultat din însăşi incriminarea acesteia şi a sancţiunii stabilite de legiuitor care a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, prin faptul că a prevăzut sancţiunea ca fiind o excepţie de la art. 8 alin. 2 din OG nr. 2/2001. Sancţiunile aplicate sunt cele prevăzute de actele normative şi sunt direct proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care au fost săvârşite faptele, de modul şi mijloacele de săvârşire a acestora, de scopul urmărit, de urmările produse, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Actele normative din domeniul financiar-contabil care ţin de disciplina în acest domeniu, au un regim sancţionator aspru tocmai pentru că se consideră că abaterile de la aceste norme au consecinţe grave şi un grad de pericol social ridicat”, a arătat ANAF în întâmpinare.
Nu a scăpat de amendă
După ce a analizat actele depuse la dosar, instanța a constatat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost legal întocmit. În ceea ce privește schimbarea sancțiunii amenzii în avertisment, instanța a arătat că firma petentă nu a făcut dovada existenţei unei cauze exoneratoare de răspundere și că individualizarea sancţiunii contravenţionale s-a făcut greşit.
“Analizând proba cu înscrisuri administrată în cauză, instanţa constată că, la data de 30.06.2022, petenta a efectuat plăţi în numerar, în sumă de 851.143 lei, reprezentând dividende (…). Prin probele propuse şi administrate, petenta nu a răsturnat prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicaţie rațională a motivului pentru care agenţii ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situaţii nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestora şi nici nu a făcut dovada existenţei unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001.
Față de individualizarea sancţiunii contravenţionale aplicate, în raport cu dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanţa reţine că amenda contravenţională aplicată este proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinând seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia şi de scopul urmărit. Totodată, instanţa apreciază că nu au fost aduse elemente de natură a forma convingerea instanţei în sensul că individualizarea sancţiunii contravenţionale s-a făcut greşit, respectiv în sensul că sancţiunea avertisment ar fi justificată.
Față de situaţia de fapt şi de drept expusă, instanţa constată că procesul-verbal contestat este legal şi temeinic, iar sancţiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată”, a arătat Judecătoria Bistrița în motivare.
Sentința nu a fost definitivă, astfel că Forest Land a formulat apel, procesul mutându-se la Tribunalul Bistrița-Năsăud, instanță care s-a pronunțat în urmă cu trei săptămâni, respingând definitiv acțiunea firmei bistrițene.
