Magistraţii Sergiu Diaconescu(preşedintele completului), Daniela Griga şi Laura Dima de la Curtea de Apel Cluj nu i-au acordat drepturile colegei lor, judecătorul Anca Cristina Stana, să primească sporuri de discriminare. Deşi iniţial colegii de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud i-au acordat aceste sporuri aferent a nouă luni din cursul anului 2009, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj nu au achiesat pe sentinţa dată în Bistriţa, ba mai mult, au acceptat recursul declarat de însăşi instituţia din care fac parte.

 

 

Gazeta de Bistriţa vă prezintă o speţă în care o familie de jurişti nu a reuşit să învingă sistemul.. În schimb, dosarul arată diferenţa dintre judecatorii din România, după cum este văzută ea de către justitia de la Curtea de Apel Cluj. Cu toate că reclamantul, Anca Cristina Stana, este judecător la secţia penală a Judecătoriei Bistriţa se pare că aceasta nu cunoaşte atât de bine felul în care gândesc magistraţii.

 

 

DNA şi DIICOT, salarizaţi prin asimilare

 

 

“Reclamanta face parte din categoria magistraţilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Judecătoriei Bistriţa(unitate bugetară care este finanţată de la bugetul de stat), în funcţie de judecător, începând cu data de 13 decembrie 2007, anterior acestei date având funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, iar raporturile juridice de muncă sunt guvernate de Codul muncii, conform dispoziţiilor art. 1 şi art. 278 alin 2 din acest cod.”

 

“[…] Instanţa supremă a statuat că sunt discriminatorii criteriile de diferenţiere de tratament salrial constând în aoartenenţa la categoria celor implicaţi în soluţionarea unor cazuri de o anumită natură(cum sunt cazurile privind faptele de corupţie sau de criminalitate organizată şi terorism) ori în includerea în anumite structuri per scară ierarhică sau în anumite segmente restrânse de realizare a justiţiei.

Tocmai acest lucru s-a produs în cazul procurorilor din cadrul DNA şi DIICOT, care sunt salarizaţi prin asimilare, datorită criteriului implicării în soluţionarea unor cauze de o anumită natură, precum şi datorită includerii lor temporare în anumite structuri pe scara ierarhiei corespunzător anumitor segmente restrânse de realizare a justiţiei. Cu alte cuvinte, unul şi acelaşi element, constând în obligaţia de îndeplinire a sarcinilor de serviciu(care revine întregului personal salarizat în baza OUG nr. 27/2006), produce efecte juridice diferenţiate în sistemul de salarizare al personalului, în funcţie de apartenenţa la o anumită categorie socio-profesională şi de locul de muncă. ”

 

 

Diferenţa dintre procurori

 

 

“[…] Este total impropriu şi injust a considera că procurorii ce instrumentează cauze de corupţie a căror prejudiciu este, de exemplu, 200 euro, sunt supuşi unor presiuni şi pericole mai mari faţă de cei care soluţionează o cerere de restituire a unor case naţionalizate, în baza Legii nr. 10/2001 cu o valoare de peste 1.000.000 euro, un litigiu de reorganizare judiciară cu o valoare foarte mare, un litigu fiscal, etc. Chiar şi în cadrul domeniului cauzelor penale nu se poate pune semnul egalităţii între un litigiu privind o infracţiune de corupţie cu un prejudiciu imens. Activitatea judiciară desfăşurată de personalul judiciar este caracterizată în mod constant de riscuri profesionale sporite la adresa persoanei reclamanţilor, a familiilor acestora şi a bunurilor lor, precum şi de o suprasolicitare neuropsihică evidentă. Activitatea judiciară vizează tranşarea unor conflicte judiciare cu implicaţii deosebite, cum ar fi conflictele sociale extinse şi foarte tensionate inerente conflictelor de muncă(concedieri colective, greve, etcv), cauze penale cu fapte de periculozitate mărită şi consecinţe deosebite, litigii patrimoniale cu valori ridicate, etc. Aceste împrejurări atrag un complex de nemulţumiri, adversităţi, şicane şi presiuni la adresa celor care desfăşoară activităţi judiciare”, arată magistraţii conduşi de Sergiu Diaconescu în decizia instanţei.

 

 

“În motivarea recursului s-a invocat(n.r. de către instituţia din care fac parte cei care scriu motivarea-Curtea de Apel Cluj) inexistenţa unei situaţii de discriminare în raport de jurisprudenţă comunitară, constituţională şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sensul că aplicarea unui sistem salarial diferit în funcţie de categoriile socioprofesionale nu intră în domeniul de aplicare al reglementărilor privind interzicerea discriminării”, continuă magistraţii.

 

 

Familia din Justiţie

 

Anca Cristina Stana, judecător la Secţia Penala din cadrul Judecătoriei Bistriţa, stă cel mai bine în ceea ce priveşte numărul rudelor din familia justiţiei.
Astfel, în acest caz vorbim de Mihai Stana, soţul judecătoarei, Gabriel Toma – frate, Crina Popescu – sora şi Felicia Toma – cumnată, toţi patru avocaţi în cadrul Baroului Bistriţa – Năsăud. De altfel Anca Stana are rădăcini mai adânci în acest sistem, tatăl său fiind tot avocat, acum pensionar, Steluţu Toma. În ceea ce o priveşte pe Anca Stana, începuturile în acest sistem al justiţiei le-a avut ca şi avocat, după care o perioada a practicat ca şi procuror, şi abia apoi a ales să fie judecător.
În ceea ce priveşte averea judecătoarei, potrivit documentului completat în 2011, nu este una ieşită din comun. Astfel, soţii Stana deţin 4.600 metri pătraţi de teren intravilan în Bistriţa, suprafaţă achiziţionată prin cumpărare în 2007, dar şi 1.121 metri pătraţi de teren intravilan în Arad, cumpărat în 1990, care îl are ca titular pe Mihai Stana. Soţii Stana au şi două case de locuit. Una, în suprafaţă de 130 de metri pătraţi, se află în Bistriţa şi a fost construită în 2008, iar cealaltă, în suprafaţă de o sută de metri pătraţi, se află în Arad şi a fost cumpărată de Mihai Stana, care este de altfel şi titularul acestui imobil. Familia Stana are şi două autoturisme – un Rover 45 şi un Matiz, ambele fabricate în 2004.
În declaraţiei de avere a Ancăi Stana sunt menţionate şi două depozite bancare, deschise în 2010 şi 2011, unul în valoare de 60.000 de lei şi un altul în valoare de 40.000 de lei.
Venitul salarial al judecătoarei Anca Stana s-a cifrat în anul 2010 la 82.320 lei (6.860 lei lunar), în timp ce soţul său a încasat în acelaşi an, în calitate de avocat, 116.000 lei (o medie lunara de 9.667 lei).

 

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here