Fostul viceprimar al orașului Sângeorz Băi, Virgil Dumitru, a pierdut încă o luptă în încercarea sa de a-i anula mandatul de primar lui Traian Ogâgău din fruntea orașului stațiune. Dumitru a cerut în instanță obligarea Instituției Prefectului să înceteze mandatul lui Ogâgău, după ce acesta a fost condamnat penal a doua oară, în condițiile în care instanța a aruncat această sarcină în curtea instituției condusă de prefectul Stelian Dolha. În acest ultim dosar, cauza nu a fost judecată pe fond, întrucât a fost invocată de către oponenți lipsa calității procesuale active a lui Dumitru, iar instanța a considerat că acesta este persoană lipsită de interes. Între timp, Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud a cerut în instanță anularea renunțării la pedeapsă din primul dosar penal al lui Traian Ogâgău, în care acesta a fost inculpat pentru conflict de interese.

Chiar a doua zi după ce cea de a doua condamnare a lui Traian Ogâgău a fost menținută de Curtea de Apel Cluj, pentru sustragerea de la prelevarea de probe biologice, ex-vicele Dumitru a solicitat instanței de la Judecătoria Năsăud anularea renunțării la aplicarea pedepsei, în baza art. 581, ind. 1 din Codul de Procedură Penală și invalidarea mandatului câștigat de fostul liberal.

Respectivul articol de lege stipulează că:

“(1) Anularea renunţării la aplicarea pedepsei se dispune, din oficiu sau la sesizarea procurorului, de instanţa care judecă ori a judecat în primă instanţă infracţiunea ce atrage anularea.

(2) Dacă constată că sunt îndeplinite condiţiile art. 83 alin. (3) din Codul penal, instanţa, anulând renunţarea la aplicarea pedepsei, dispune condamnarea inculpatului pentru infracţiunea cu privire la care se renunţase la aplicarea pedepsei, stabileşte pedeapsa pentru aceasta, aplicând apoi, după caz, dispoziţiile cu privire la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.

(3) La stabilirea pedepsei pentru infracţiunea cu privire la care se anulează renunţarea la aplicarea pedepsei, instanţa va avea în vedere exclusiv criteriile de individualizare şi circumstanţele din cauza în care s-a pronunţat iniţial soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei. Dispoziţiile art. 396 alin. (10) se aplică în mod corespunzător”.

Procurorii s-au trezit din adormire

Așa cum se poate observa, cel care în mod normal ar fi trebui să sesizeze rapid instanța este procurorul, însă aici, respectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, nimeni nu a mișcat nimic pe acest palier.

Virgil Dumitru a sesizat el însuși Parchetul năsăudean că ar fi cazul să facă o mișcare în cazul Ogâgău, însă sesizarea sângeorzanului a fost tratată ca o plângere penală și, motiv pentru care i-a fost restituită întrucât era „lipsă descriere faptă”. Adică Dumitru ar fi trebuit să le picteze procurorilor năsăudeni, ceea ce ei ar fi trebuit să facă din OFICIU, nu trași de mânecă.

Fiindcă procurorii s-au făcut că plouă, fostul viceprimar a cerut el în instanță, în noiembrie anul trecut, anularea renunțării la aplicarea pedepsei aplicată în dosarul în care Traian Ogâgău a fost judecat pentru conflict de interese.

La jumătatea lunii ianuarie acest an, judecătorii năsăudeni au fost la un pas de a pronunța o hotărâre în dosar, când, surpriză!, procurorii năsăudeni s-au trezit la viață și au cerut ei anularea renunțării la aplicarea pedepsei.

Luptă pe mai multe fronturi

Până să se ajungă în această fază, Virgil Dumitru a depus la Instituția Prefectului o plângere prealabilă, în care i-a cerut prefectului Stelian Dolha să emită un ordin prin care să îi înceteze mandatul de primar lui Traian Ogâgău.

Cum Prefectura nu a dat vreun semn, Dumitru a ajuns în instanță, unde a cerut obligarea Instituției Prefectului să emită actul administrativ.

“Solicitarea de emitere a ordinului Prefectului pentru încetarea calității de primar al orașului Sângeorz Băi al primarului Traian Ogâgău este una strict urgentă, fiind una legală, anume prevăzută de lege, deoarece nu mai este compatibil de a ocupa o funcție de demnitate publică, iar semnarea de către primar a unor acte administrative în exercitarea acestei funcții ar fi lovite de nulitate absolută, nici până la această dată Prefectul nu a emis un ordin de încetare a calității de primar, cu toate că decizia penală cu nr. 1135/2020 din 12.10.2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul 3685/265/2020 a fost pronunțată în data de 12.10.2020, fiind definitivă”, a precizat Virgil Dumitru în documentul depus în instanță.

Fostul viceprimar a mai arătat faptul că prefectul era obligat să constate încetarea mandatului de primar al lui Traian Ogâgău, în condițiile în care chiar instanța de judecată a stipulat asta în motivarea hotărârii în dosarul în care Dumitru a cerut invalidarea mandatului acestuia.

“ Mai arăt că în cadrul unei proceduri necontencioase, prin Încheierea  nr. 1569/2020 din data de 15.10.2020 în dosarul nr. 2428/265/2020 s-a admis cererea de validare mandat primar formulată de petentul Ogâgău Traian.

În calea de atac a apelului, respins de către Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin Decizia nr. 53/2020, a statuat în considerentele hotărârii, cu autoritate de lucru judecat: «Rămâne de conchis ca în ipoteza condamnării penale, indiferent de modalitatea de executare, se pune problema încetării de drept a mandatului în exercițiu, în sarcina prefectului, în ipoteza unui candidat câștigător care întrunește condițiile de eligibilitate la data înscrierii în competiția electorală și a validării mandatului obținut de către instanța de judecată competentă».

Considerentele hotărârii sunt obligatorii pentru prefect, care are obligația legală de a emite imediat și de îndată ordinul de încetare a mandatului, întrucât semnarea de către primar a unor acte administrative, care vor intra în circuitul civil, vor putea fi, ulterior, ușor anulate, din lipsa legitimității primarului de a semna aceste acte, care sunt lovite de nulitate absolută, fie de nulitate relativă. (…)

Soluția cu privire la validarea mandatului de primar de către judecătorul fondului, în procedura necontencioasă, a fost una legală, întrucât nu este atributul judecătorului să constate încetarea mandatului de primar, ci acest atribut a fost stabilit de lege în sarcina Prefectului”, a arătat Virgil Dumitru.

S-au invocat excepții

De cealaltă parte, avocații lui Traian Ogâgău au invocat în instanță lipsa calității procesuale active a reclamantului Virgil Dumitru și lipsa interesului acestuia pentru promovarea acțiunii, iar în subsidiar respingerea acțiunii.

Aceștia și-au motivat cererile prin faptul că Dumitru nu este o persoană care să fie vătămată într-un drept al său ori a unui interes legitim.

“ (…) reclamantul nici măcar nu a afirmat că ar fi suferit o atare vătămare, nu a indicat, în mod concret, prejudiciul pe care pretinde că l-a încercat prin refuzul emiterii actului.

Dincolo de inexistența vătămării, care constituie un aspect de fond, faptul că reclamantul nici măcar nu a precizat că ar fi fost lezat și nu a explicat în ce constă, în opinia sa, o atare vătămare, este susceptibil de a-l lipsi pe acesta de calitate procesuală activă. Astfel, obiectul acțiunii introductive în instanță îl reprezintă obligarea la emiterea unui act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect decât reclamantul. Nefiind parte a raportului juridic astfel creat, acesta din urmă acea obligația legală de a afirma și proba o vătămare concretă cauzată prin actul administrativ adresat individual pentru a dobândi calitatea procesuală activă recunoscută de lege. Or, prin omisiunea de a indica o vătămare proprie, reclamantul a pierdut însăși vocația de a fi titularul acțiunii în contencios administrativ, dat fiind că legea recunoaște această facultate numai celui care pretinde încălcarea unui drept propriu sau a unui interes legitim”, au arătat în întâmpinare avocații lui Traian Ogâgău.

Pe fondul cauzei, aceștia au arătat că interdicțiile impuse de instanță lui Traian Ogâgău în primul dosar erau încetate la momentul în care acesta a candidat pentru un nou mandat de primar, el întrunind toate condițiile de eligibilitate.

“ Interdicțiile de a ocupa anumite funcții decurg din pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. În acest sens este și dispoziția cuprinsă în art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015, care iterează că nu pot fi aleși cei cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice. Or, astfel cum a reținut cu autoritate de lucru judecat Tribunalul Bistrița-Năsăud a întrunit toate condițiile de eligibilitate, în privința sa neexistând o hotărâre definitivă prin care să i se fi interzis exercițiul funcției publice. În plus, dacă legiuitorul ar fi dorit să instituie o interdicție, decădere sau incapacitate de a mai ocupa în viitor funcția de primar în sarcina celui care a fost condamnat în timpul mandatului, această soluție juridică ar fi fost prevăzută în mod expres. Instanța nu va putea interpreta dispoziția arătată în sensul extinderii aplicării sale pentru viitor, întrucât aceasta ar echivala instituirii unei incapacități de a fi ales într-o funcție publică. Or, regula este întotdeauna capacitatea, iar nu incapacitatea, astfel cum rezultă din art. 28 alin. (1) C. Civ.; ca atare, nimeni nu va putea fi lipsit de capacitate decât în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, conform art. 29 din C. Civ.”, au arătat avocații primarului de Sângeorz Băi.

Situație încâlcită pentru Prefectură

Prefectura aduce și ea justificări în dosar. Astfel, reprezentanții instituției arată că în 14.10.2020, la două zile după ce a fost pronunțată sentința definitivă în cel de-al doilea dosar penal în care a fost inculpat Traian Ogâgău pentru refuzul de prelevare de probe biologice, Prefectul a emis un ordin de încetare a mandatului de primar al acestuia, evident fiind vorba despre primul mandat care era în exercițiu la acel moment. Deci încetarea a venit înainte de termen.

Numai că, la acel moment era vizat, așa cum am arătat puțin mai sus, primul mandat și, chiar dacă legea spune că în cazul unei condamnări suferite de o persoană care exercită funcția de primar, mandatul acesteia încetează, situația juridică a lui Traian Ogâgău era încă departe de a fi clară.

Asta fiindcă la momentul în care intrase în cursa electorală, Ogâgău nu avea nicio interdicție, urmare a hotărârii definitive a Curții de Apel Cluj, în baza căreia s-a renunțat la aplicarea pedepsei și deci și a celei complementare prin care i s-a interzis o serie de drepturi, inclusiv acela de a fi ales, dar și de a ocupa o funcție publică, oricare ar fi ea. Așa că a putut candida și a fost declarat câștigător.

Cu două zile înainte de a fi validat, Ogâgău a fost condamnat din nou, cu suspendare e drept, însă această nouă condamnare atrage după sine, conform legii penale, anularea renunțării la aplicarea pedepsei și devin astfel active și interdicțiile.

Or, Prefectura susține altceva, și anume că hotărârea instanței nu mai are efect asupra mandatelor viitoare.

“ (…) în ipoteza condamnării, indiferent de modalitatea de individualizare a pedepsei, ceea ce încetează este mandatul în exercițiu al primarului la acel moment și nu eventualele mandate viitoare, având în vedere că legea prevede că încetarea operează de drept, iar ceea ce poate înceta de drept este doar un mandat în exercițiu”, se arată în documentul Prefecturii depus la dosarul cauzei.

În speță nu vorbim însă de o încetare de drept. De drept a încetat primul mandat pentru două condamnări chiar dacă Ogâgău nu avea vreo interdicție de a ocupa o funcție publică, în vigoare. În ipoteza în care instanța însă va anula renunțarea la pedeapsă, lucrurile vor sta altfel, fiindcă vor intra în aplicare și interdicțiile. Ce va face atunci Prefectura, rămâne de văzut.

În procesul cu ANI, sentința vine abia la anul

Pe de altă parte, Traian Ogâgău a pierdut și procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) care l-a declarat în conflict de interese, partea penală fiind deja rezolvată de instanță.

În luna iulie a anului trecut, ANI a stabilit că Traian Ogâgău, “în perioada exercitării funcției de primar, a încheiat în data de 28 martie 2018 un act juridic privind închirierea unei suprafețe de teren aflate în domeniul privat al Orașului Sângeorz-Băi, încheiat între Primărie și tatăl persoanei evaluate, fără să existe o Hotărâre a Consiliului Local privind aprobarea încheierii acestui contract. Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003”.

Edilul sângeorzan a contestat raportul ANI la Curtea de Apel Cluj, însă a pierdut.

Sentința nu a fost definitivă, însă, astfel că Traian Ogâgău a atacat-o cu recurs, în decembrie 2020, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea Supremă a stabilit deja un termen în cauză, însă nu în viitorul foarte apropiat, astfel că o primă dezbatere în dosar (poate și singura) va avea loc anul viitor, mai precis în luna octombrie 2022.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here