Interlopul bistrițean Adrian Groșan, pe numele căruia autoritățile judiciare maghiare au emis un mandat european de arestare, pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie, lipsire de libertate și violare de domiciliu pe teritoriul Ungariei, a fost lăsat în libertate. De aceeași soartă a avut parte un alt interlop bine-cunoscut printre bistrițeni și clujeni: Vasile Ciasar. În schimb, partenerul lor de infracțiuni, Todica Alex-Mihai a fost predat vecinilor de peste graniță. Deși pare ireal, motivul pentru care atât Groșan, cât și Ciasar se bucură de libertate este salba de dosare pe care ambii le au pe rolul instanțelor din România sau încă în ancheta procurorilor.

Primul care și-a aflat soarta este Vasile Ciasar, a cărui cauză a fost judecată pe data de 26 august. Ciasar a căzut în plasa polițiștilor plasa polițiștilor pe 13 agust, cu 4 zile mai devreme decât Groșan și Todica.

Pe 30 august, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au luat o decizie în cele două dosare în care autoritățile judiciar maghiare solicitau predarea celor doi români: bistrițeanul Adrian Groșan și clujeanul Alex-Mihai Todica.

Groșan, Ciasar și Todica sunt acuzați de tâlhărie, lipsire de libertate și violare de domiciliu pe teritoriul Ungariei, fapte comise în perioada ianuarie-martie 2020. Cel puțin atât au probat anchetatorii maghiari.

Au băgat doi bărbați în spital și au furat circa 100.000 de euro

Concret, pe 18 ianuarie 2020, cei trei au furat plăcuțele de înmatriculare de la două autoturisme, plăcuțe pe care le-au folosit în ziua următoare la comiterea unei tâlhării.

Astfel, Groșan, Todica și Ciasar au pătruns prin efracție într-o locuință din localitatea Debrecen, unde i-au așteptat pe proprietarii B. L. și soția sa. Când aceștia au sosit, potrivit anchetatorilor, atacatorii au susținut că sunt ofițeri de poliție și au solicitat valută, legând mâinile și picioarele victimelor și agresându-i pe cei doi soți. Agresorii au găsit o cutie cu bani cash în valoare de 32.500.000 forinți (aproximativ 90.280 euro), după care au fugit, lăsând victimele legate. Bărbatul a suferit leziuni ce au necesitat 8 zile pentru vindecare.

Câteva luni mai târziu, în seara zilei de 4 martie 2020, cei trei români, care din nou au susținut că sunt ofițeri de poliție, folosindu-se de obiecte ce semănau cu arme, au intrat într-o locuință din Kaba, unde i-a agresat agresându-i pe locatari, patru la număr, dintre care unul foarte în vârstă, legându-i și cerându-le banii. După ce au căutat în casă și în autovehicul, atacatorii au găsit 115.000 forinți (aproximativ 315 euro). Leziunile aduse persoanei vârstnice au necesitat mai mult de 8 zile pentru vindecare, în timp ce alte două victime au necesitat până în 8 zile.

Metodă similară în cazul Harșianu! Dosarul doarme de 3 ani în sertarul procurorilor din Bistrița

Vi se pare cunoscută metoda? A fost aplicată și în cazul omului de afaceri Octavian Harșianu, numai că atunci tâlharii nu s-au dat drept polițiști. Și culmea, tot Ciasar și Groșan erau în poveste. Tâlhăria petrecută asupra familiei Harșianu, de unde s-ar fi furat circa 30.000 de euro, conform surselor Gazeta de Bistrița, s-a petrecut în noiembrie 2018, a fost urmată de arestarea preventivă a lui Ciasar și Groșan, ambii stând după gratii vrei două luni de zile, și cam atât. De atunci încoace, dosarul se află în adormire la Parchet. Mai sunt circa două luni și se împlinesc trei ani de la comiterea faptei, iar procurorii nu au trimis pe nimeni în judecată.

Judecat în trei dosare, anchetat în alte cinci! Astea i-au adus libertatea

Dar să revenim la cauza actuală și să vedem cum motivează Curtea de Apel Cluj faptul că, deși a fost admisă predarea către autoritățile maghiare, Adrian Groșan, dar și Vasile Ciasar au fost lăsați bine mersi în libertate, cu toate că au comis infracțiuni cu violență.

Iată ce spune instanța în cazul lui Adrian Groșan.

“Infracțiunile de tâlhărie și lipsire de libertate, pentru care este cercetată persoana solicitată Groșan Adrian în Ungaria sunt menționate pe lista celor 32 de infracțiuni prevăzute de art. 97 alin. 1 din Legea nr. 302/2004, nefiind necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări și neintervenind nici prescripția răspunderii penale. Infracțiunea de violare de domiciliu nu este prevăzută în lista celor 32 de infracțiuni prevăzute de art. 97 alin. 1 din Legea nr. 302/2004, însă își au corespondent în legislația română fiind îndeplinită condiția dublei incriminări, neintervenind nici prescripția răspunderii penale.

ADRIAN GROȘAN

Raportat la dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, Curtea de Apel Cluj nu a constatat incidența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opțional al executării mandatului european de arestare.

Din conținutul fișei de cazier și a actelor anexate concluziilor scrise depuse de către avocatul ales al persoanei solicitate Groșan Adrian rezultă că acesta este cercetat în mai multe dosare penale, după cum urmează: dosar nr. 3396/3/2021, aflat pe rolul Tribunalului București, având ca obiect infracțiunea de grup infracțional organizat (art. 367 C.pen.), dosar nr. 1956/219/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Dej, având ca obiect infracțiunea de lovire sau alte violențe (art. 193 alin. 2 C.pen.), dosar nr. 1607/186/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Beclean, având ca obiect infracțiunile de vătămare corporală din culpă (art. 194 alin. 1 lit. e C.pen.), tulburarea ordinii și liniștii publice (art. 371 C.pen) și lovire (art. 193 alin. 1 C.pen.), dosar nr. 441/P/2019, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. coroborat cu art. 229 alin. 1lit. d și art. 2 lit. b C.pen., dosar nr. 1087/P/2018, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița – Năsăud (n. r – tâlhăria petrecută asupra familiei Harșianu), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 234 alin. 1 lit. f C.pen., dosar nr. 215/P/2020, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe, prev. art. 193 alin. 2 C.pen. și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. art. 371 C.pen., dosar nr. 2097/P/2017, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. coroborat cu art. 229 alin. 1lit. d și art. 2 lit. b C.pen și a dosarului nr. 828/P/2020, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. 1 C.pen.

Potrivit art. 114 din Legea nr. 302/2004, la predarea amânată sau temporară se face referire că se aplică disp. art. 58 alin. 1 – 5 și 7 în mod corespunzător din aceeași lege, astfel că, potrivit art. 58 alin. 1 ce reglementează predarea amânată în cazul extrădării, în situația în care persoana predată este condamnată cu executarea în regim de detenție a pedepsei predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, text aplicabil și în prezenta cauză, având în vedere că față de persoana solicitată Groșan Adrian s-a dispus trimiterea în judecată în trei dosare și punerea în mișcare a acțiunii penale în alte cinci dosare, impunându-se în acest context amânarea predării.

Referitor la susținerea reprezentantei Ministerului Public, de la termenul de judecată din data de 30 august 2021, în sensul că, din perspectiva Deciziei – cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, amânarea predării constituie o facultate, și nu o obligație, astfel cum prevede Legea nr. 302/2004, Curtea reține că Decizia – cadru a fost transpusă în legislația internă în art. 58 din Legea nr. 302/2004, ca o obligație de amânare a predării, în cazul existenței unor cauze penale în curs de soluționare.

În contextul celor expuse mai sus, Curtea va admite cererea formulată de autoritățile judiciare din Ungaria și, în consecință, va dispune executarea mandatului european de arestare emis la data de 13 iulie 2021 de către judecător dr. C. A. C. din cadrul Tribunalului Districtual Debrecen, față de persoana solicitată Groșan Adrian, în vederea efectuării urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie, lipsire de libertate și violare de domiciliu, fapte prevăzute de art. 365, art. 194, art. 221, art. 347, 366, 221, 164 din Codul penal maghiar.

În baza art. 114 alin. 1 raportat la art. 58 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, va dispune amânarea predării persoanei solicitate Groșan Adrian către autoritățile judiciare din Ungaria, până la soluționarea definitivă a cauzelor ce fac obiectul dosarelor nr. nr. 3396/3/2021, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, dosar nr. 1956/219/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Dej, dosar nr. 1607/186/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Beclean, dosar nr. 441/P/2019, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, dosar nr. 1087/P/2018, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa – Năsăud, dosar nr. 215/P2020, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, dosar nr. 2097/P/2017, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița şi a dosarului nr. 828/P/2020, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla sau, în cazul în care va fi condamnată la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen. (…)

Va dispune revocarea măsurii arestării provizorii dispuse față de persoana solicitată Groșan Adrian prin încheierea penală nr. 5 din 17 august 2021 și punerea de îndată în libertate, dacă nu este arestat în altă cauză.

În temeiul art. 104 alin.(6) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, va dispune luarea măsurii arestării în vederea predării către autoritățile judiciare din Ungaria a persoanei solicitate Groșan, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

În baza art. 104 alin.(13) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, va dispune emiterea mandatului de arestare a persoanei solicitate Groșan Adrian, conform celor dispuse”, se arată în încheierea penală a Curții de Apel Cluj.

Ciasar: un dosar în judecată, alte două în anchetă = libertate! Palmaresul real e mult mai bogat

În cazul lui Ciasar, situația este una similară, acesta având la ora actuală un dosar  – nr. .2028/242/2017 – pe rolul Judecătoriei Huedin pentru complicitate la furt calificat, iar procurorii de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău îl anchetează în dosarul penal nr. 441/P/2019 pentru trei fapte de furt calificat, în care este anchetat și Groșan, plus dosarul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud –  nr. 1087/P/2018, alături tot de Groșan.

VASILE CIASAR (sursa foto: Monitorul de Sălaj)

De-a lungul timpului, Vasile Ciasar a dat numeroase spargeri de locuințe în multe județe din Transilvania, însă până acum niciun procuror nu a reușit să-l trimită după gratii. Chiar dacă anchetatorii au avut probe clare, Ciasar a găsit un tertip, perfect legal, să scape de pușcărie și să râdă de procurori și de toată munca lor, ca mai apoi să continue comiterea de infracțiuni: se împăca cu victimele dându-le înapoi banii furați.

De la furturi cu nemiluita, la tâlhării! Procurorii și instanțele l-au scăpat printre degete

Unul din aceste cazuri s-a petrecut în Bistrița, iar Gazeta de Bistrița a scris despre el în urmă cu ceva vreme. În 2016, pe vremea când încă era la un nivel inferior într-ale furatului,  Ciasar a fost arestat alături de un alt infractor, Ioan Buda, zis Pătatu, au furat din locuința unui om de afaceri din Bistrița – Valentin Sloboda –  circa 110.000 euro. La acea vreme, procurorii îl bănuiau de comiterea a cel puțin trei furturi, dar au fost mult mai multe, fiindcă parte dintre victime au tăcut mâlc fiindcă nu ar fi putut să justifice în fața autorităților, sumele de bani.

Spuneam mai sus că Ciasar se afla atunci la un nivel inferior într-ale furatului, fiindcă avea o altă metodă de acțiune: afla cine și câți bani are și dacă îi are în locuință, urmărea potențiala victimă, îi afla programul zilnic și cînd persoana vizată era plecată de acasă, Ciasar intra în locuință și fura banii. Deci nu recurgea la violență. După episodul de la Dumitra, Ciasar și-a schimbat modul de acțiune.

Todica, ghinionistul, sare peste însurătoare

Cel de-al treilea complice la tâlhăriile petrecute pe teritoriul Ungariei, Alex-Mihai Todica, zis Bombardierul din Dej, nu a avut “norocul” partenerilor săi.

Todica a încercat să scape de arestare și predare invocând că “nu sunt îndeplinite condițiile de fond și formă, respectiv, pe de o parte, pentru lipsa unui mandat național de arestare emis de un judecător, iar pe de altă parte, pentru lipsa indicării în cuprinsul mandatului a participației persoanei solicitate la săvârșirea pretinselor fapte. În subsidiar, s-a mai solicitat amânarea predării pe o durată de 3 luni, având în vedere starea de sănătate a mamei persoanei solicitate și împrejurarea că aceasta urmează să se căsătorească în luna septembrie”.

TODICA ALEX-MIHAI

Magistrații clujeni nu i-au “înghițit” susținerile și au decis să-l predea autorităților din Ungaria.

“Curtea, cu referire la prima critică, respectiv lipsa unui mandat național dispus de un judecător, reține că la baza mandatului european de arestare stă mandatul național de arestare emis de Direcția de Cercetări Penale, Serviciul de Investigații Criminale a Căpităniei de Poliție a județului Hajdu – Bihar la 13 aprilie 2021, cu numărul (…), mandat avizat de Procuratura Generală a județului Hajdu – Bihar la 14 mai 2021, printr-o clauză de aprobare.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin Hotărârea din 10 noiembrie 2016, în cauza C-453/16 PPU, obligatorie pentru statele membre, a statuat că „art. 8 alin. 1 lit. c din Decizia – cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, modificată și completată prin Decizia – cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 trebuie interpretat în sensul că o validare, precum cea în discuție, de către Ministerul Public a unui mandat de arestare național emis în prealabil, în scopul urmăririi penale, de către un serviciu de poliție constituie o decizie judiciară în sensul acestei dispoziții”.

Așadar, decizia prin care Ministerul Public a validat mandatul național de arestare național, emis de organele de poliție, constituie baza mandatului european de arestare, (…) în sensul art. 8 alin. 1 lit. c din decizia – cadru.

Cea de-a doua critică, vizând lipsa indicării în cuprinsul mandatului a participației persoanei solicitate la săvârșirea pretinselor fapte, Curtea constată că în cuprinsul mandatului european de arestare faptele sunt suficient descrise pentru ca instanța națională să aprecieze că sunt îndeplinite condițiile de formă, prev. de art. 87 alin. 1 lit. e din Legea nr. 302/2004, presupușii autori ai faptelor fiind menționați ca persoane necunoscute, iar ulterior identificați .

Prin urmare, mandatul european de arestare conține informațiile menționate în art. 87 alin. 1 lit. e din Legea nr. 302/2004 (o descriere a circumstanțelor în care a fost comisă infracțiunea, inclusiv momentul, locul, gradul de implicare) și, totodată, este indicat mandatul de arestare preventivă național care a stat la baza mandatului european de arestare, cum se impune prin dispozițiile art. 87 alin. 1 lit. c din aceeași lege.

Referitor la solicitarea de amânare a predării, Curtea opinează că niciunul din motivele invocate de apărare nu se circumscriu noțiunii de „împrejurări speciale”, astfel cum sunt indicate la art. 58 alin. 2 lit. c din Legea nr. 302/2004.

În ceea ce privește solicitarea de a se refuza predarea pe motivul întemeiat pe dispozițiile art. 1 alin. 3, art. 5 și art. 6 alin. 1 din Decizia – cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, motivat de faptul că Ungaria nu este în măsură să asigure respectarea drepturilor omului din perspectiva art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 4 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Curtea s-a pronunțat la termenul de judecată din 30 august 2021, în cauză nefiind dovezi că în caz de predare persoana solicitată ar fi supusă unor tratament inumane sau degradante la locul de deținere.

În contextul celor expuse mai sus, fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004 republicată și nefiind constatate impedimente legale la predare, Curtea va constata că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată”, au motivat magistrații de la Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here