carte și statuie

Pavel Ionuț Dragla și Ionuț Alin Ciurar, cei care, în urmă cu trei ani, au comis o crimă în Elveția, alături de încă un român, omorând în bătaie un bărbat în propiul lui apartament, au fost condamnați, la începutul acestei luni, de Tribunalul Bistrița-Năsăud la ani grei de pușcărie. Ambii au primit 22 de ani de închisoare cu executare. Sentința nu este definitivă și a fost atacată cu apel de cei doi, la Curtea de Apel Cluj.

Din motivarea instanței reies date noi față de ceea ce se știa până acum cu privire la preocupările celor doi criminali. Dacă până acum se știa că ei ar fi fost la muncă în Elveția la cules de sparanghel, din documentul instanței reiese că atât Dragla, cât și Ciurar, dar și cel de-al treilea bărbat implicat în crimă, aveau preocupări total “neortodoxe” prin Țara Cantoanelor de pe urma cărora făceau bani: întrețineau relații sexuale cu alți bărbați cu orientări sexuale. Într-un cuvânt se prostituau.

Potrivit anchetatorilor, victima lor, Giovanni Sembrano, racola diverși tineri străini, mai ales de naționalitate română, pentru a întreține raporturi sexuale, obișnuind să arate, fie direct celor cu care discuta prin intermediul telefonului mobil sau al laptopului, că deține sume de bani. Sembrano mergea adesea în zona gării din Geneva și în locul cunoscut sub numele Plainpalais (zona pietonală a orașului Geneva care cuprinde și un parc) unde se aflau persoane de naționalități străine diverse, mai ales români, iar unele dintre aceste persoane erau aduse la locuința sa și găzduite pentru scurt timp. Sembrano a fost căsătorit, însă din cauza orientării lui sexuale, soția l-a părăsit. Anchetatorii arată că femeia l-a pe Sembrano, împreună cu care se deplasase în locul numit Plainpalais care este motivul pentru care își arăta portofelul unor români, iar acesta i-a răspuns că „vin cu mine pentru bani”.

Dragla l-a cunoscut pe Sembrano Giovanni la scurt timp după sosirea în Elveția, prin februarie 2018, într-un parc din Geneva, despre care a aflat că este homosexual și că are porecla „Johnny”, după care acesta i-a trimis o cerere de prietenie pe Facebook. Ciurar, în schimb, l-a cunoscut el pe elvețian cu câțiva ani înainte, undeva prin 2015, cu care mai apoi a întreținut relații sexuale.Și el ținea legătura cu Sembrano tot prin intermediul Facebook și își trimiteau unuia altuia filmulețe cu caracter pornografic.

Dragla și Ciurar nu au fost singurii “clienți” ai elvețianului, ci au fost și alți români, pe care cei doi îi cunoșteau de altfel.

De la petrecere, la crimă

Înainte de crima care s-a petrecut în dimineața zilei de 4 martie 2018, Dragla, Ciurar și celălalt făptaș – C.A.M. – s-au dus la un chef organizat de un alt tip cu care întrețineau relații sexuale, un anume Bushbeck Andreas, la care Ciurar și locuia. La petrecerea cu pricina au participat și alți români, printre care și cel de-al treilea criminal, C.A.M.

Ciurar a schimbat mai multe mesaje cu Sembrano, pe Facebook, în timpul petrecerii, într-unul dintre ele fiind trimisă o fotografie în care apărea o sumă mare de bani, franci elvețieni.

“La data de 04.03.2018 ora 00:06:08 victima Sembrano Giovanni a trimis un mesaj inculpatului Ciurar Ionuț Alin având următorul conținut: „Vorbește.cu.luca.mâine.telefon. sex.100.frs”. Ulterior, inculpatul Ciurar Ionuț Alin a trimis victimei la ora 00:27 un fișier audio cu următorul mesaj: „Cu cine, Gionni, cu cine?”, apoi un alt mesaj, după care cei doi au purtat o discuție de un minut și 41 secunde.

Din declarațiile inculpaților rezultă că în timpul petrecerii victima Giovanni Sembrano le-a trimis pe Facebook poze în care apărea o sumă mare de bani, respectiv franci elvețieni întinși pe masă și pe covor”, se arată în documentul instanței.

După ce au băut zdravăn, majoritatea participanților la chef s-au dus la culcare, mai puțin Ciura, Dragla și C.A.M., acesta din urmă avansând, se pare, ideea să meargă la Sembrano și să facă rost de bani.

Deși Ciurar și Dragla au încercat să dea vina pe C.A.M., instanța a ajuns la concluzia că toți trei au hotărât împreună să-l tâlhărească pe Sembrano.

Drept urmare, au luat niște mănuși și bandă scotch din casa lui Bushbeck Andreas, și s-au dus la locuința lui Sembrano.

“Așadar, rezultă fără echivoc că la plecarea de la locuința lui Bushbeck Andreas, inculpații s-au înțeles cum vor săvârși faptele, luând în calcul încă de atunci sustragerea de bani și bunuri prin violență. Astfel, instanța nu va însuși susținerea inculpaților invocată de fiecare dintre aceștia prin declarațiile date în cauză, referitoare la faptul că nu știau ce urma să se întâmple la locuința victimei. Inculpații au plecat de la domiciliul martorului Bushbeck Andreas, dimineața foarte devreme, la domiciliul victimei Sembrano Giovanni mergând pe jos circa o oră, ajungând în fața imobilului în care locuia când se făcea ziuă”, se mai arată în motivarea instanței.

Când au ajuns la imobilul în care locuia Sembrano, au fost nevoiți să aștepte ceva vreme bună la ușa de la intrare, circa 3-4 ore, fiindcă niciunul nu știa codul de acces. Au reușit doar când a apărut o femeie și au văzut ce cod a folosit respectiva pentru a intra în imobil.

Au ajuns într-un final la ușa apartamentului lui Sembrano, au sunat și imediat după ce li s-a deschis ușa, au început să-l lovească cu violență pe elvețian până ce acesta și-a pierdut cunoștința. Totodată, l-au legat și i-au pus o pernă peste față.

“Când au ajuns la ușa apartamentului victimei, inculpații și-au pus mănușile pentru a nu lăsa urma, fiind vorba de mănuși din material plastic sau textil negre, mai puțin inculpatul C.A.M. care a susținut că nu avea.

La ușa victimei a sunat inculpatul C.A.M. („Alin mi-a arătat ușa și mi-a zis sună, sună acolo”). Faptul că la ușă a fost pus să sune C.A.M. poate fi justificat de împrejurarea că între victimă și inculpații Ciurar Ionuț Alin și Dragla Pavel Ionuț a existat o stare tensionată și exista posibilitatea ca văzându-i pe vizor aceasta să nu le deschidă.

Din declarația inculpatului C.A.M. rezultă că după ce victima a deschis ușa, primul care a pătruns în apartament a fost inculpatul Dragla Pavel Ionuț, apoi el, și în urma sa inculpatul Ciurar Ionuț Alin, care avea asupra lui rola de scotch pe care o luase din locuința lui Bushbeck Andreas.

Din declarațiile constante date în cauză de inculpatul C.A.M., rezultă că atunci când victima i-a văzut (cel mai probabil pe inculpații Ciurar Ionuț Alin și Dragla Pavel Ionuț, pentru că altfel nu ar fi deschis ușa), s-a speriat, a strigat, a încercat să fugă și a căzut, după care inculpatul Dragla Pavel Ionuț a început să o lovească. Victima a fost lovită în continuare de inculpatul C.A.M. cu pumnii și picioarele, precum și de inculpatul Ciurar Ionuț Alin, pentru că striga și se zbătea. Pentru ca victima să nu mai strige C.A.M. a cerut inculpatului Dragla Pavel Ionuț o pernă pe care aceasta a luat-o de pe pat, iar după ce a primit-o a pus-o pe fața victimei, care însă a continuat să se zbată. Inculpatul Ciurar Ionuț Alin, care a intrat ultimul în apartament („Alin a intrat ultimul, la câteva secunde după noi” – sau „… iar după două minute, ca să zic așa, a intrat Alin” – ) a încercat să imobilizeze victima cu acea rolă de scotch însă nu a reușit din cauză că se zbătea.

Victima a reușit să ajungă spre bucătărie, târându-se, astfel că a fost lovită din nou cu picioarele în cap, sărindu-i proteza din gură. Atât inculpatul Dragla Pavel Ionuț cât și inculpatul C. A. M. au aplicat lovituri violente victimei. Văzând că continuă să strige în timpul agresiunii, victima a fost legată la gură cu un pulover, cel mai probabil de către inculpatul Dragla Pavel Ionuț, ajutat de inculpatul Ciurar Ionuț Alin („Ei l-au legat la gură pentru a se opri din strigat”, declarație C.A.M.).

În cele din urmă, victima nu a mai reacționat fiind în stare gravă ca urmare a loviturilor aplicate de către cei trei inculpați. Aceasta a rămas în zona bucătăriei, singurul ajutor pe care l-a primit din partea agresorilor fiind puțină apă pe care inculpatul C.A.M. i-a aruncat-o pe față înainte de a pleca din apartament.

După ce victima nu a mai reacționat din cauza stării grave în care se afla, inculpații au început să caute bani și bunuri de valoare”, se arată în motivarea instanței.

Deși în fotografia trimisă de Sembrano apărea o sumă mare de bani, circa 100.000 de franci elvețieni, cei trei nu au găsit decât aproximativ 1.600 într-un portofel și două ceasuri, care ulterior au fost descoperite ulterior în locuința lui Dragla odată cu perchezițiile efectuate de procurorii bistrițeni.

Au fugit rapid în România

După ce au plecat din locuința lui Sembrano, cei trei au mers înapoi la Bushbeck, unde s-au schimbat de haine și încălțăminte fiindcă erau pătate cu sânge, pe care le-au pus într-un sac și mai apoi le-au aruncat, după care au decis să se facă nevăzuți și să revină în țară. Au reușit să se întoarcă în România cu ajutorul unui concetățean care se ocupa cu transportul de persoane spre Elveția și retur.

Despre decesul lui Sembrano, autoritățile elvețiene aveau să afle pe data de 5 martie, deci o zi mai târziu de la crimă, după ce au fost anunțate de către o persoană care efectua lucrări la exteriorul unui apartament vecin și care a zărit cadavru pe geamul apartamentului celui decedat.

Moarte violentă

Anchetatorii elvețieni au ajuns la concluzia moartea lui Sembrano a fost una violentă.

“În urma efectuării cercetării locului faptei o echipă compusă din procuror polițiști judiciariști un medic legist și polițist ai brigăzii criminalistice (BPTS) au găsit în bucătăria imobilului corpul neînsuflețit al victimei Sembrano Giovanni. De asemenea organele judiciare elvețiene au constatat și următoarele aspecte: ușa apartamentului era „trasă”, dar neasigurată, iar ferestrele erau închise; au fost identificate proiecții de sânge pe podeaua din salon și în bucătărie; pe o masă joasă din salon a fost găsită o rolă de scotch, iar pe jos, pe covor, o proteză; un alt covor se afla între bucătărie și salon, pe podea, rulat „în acordeon”; corpul victimei se afla în bucătărie, așezat pe spate, cu capul întors spre stânga, brațul drept fiind flectat pe piept; victima avea pantaloni trași în jos până în partea superioară a coapselor, iar cureaua și nasturii pantalonilor erau desfăcuți; victima nu avea tricou, iar pe față avea aplicat un căluș făcut din pulover nou cu o etichetă (…), obiect din îmbrăcăminte care era legat în spatele capului; a fost identificată pe pantalonul victimei la nivelul gleznei stângi o bucată de scotch, sub brațul rănit al victimei era pusă o pernă, plină de sânge, iar o altă pernă, cu urme de sânge, se afla pe o canapea pat.

S-a concluzionat de către medicul legist în urma efectuării autopsiei că decesul victimei Sembrano Giovanni a fost cauzat de asfixie mecanică, prin sufocare survenită în contextul obstrucției orificiilor respiratorii cu sânge ca urmare a hemoragiei declanșate în urma loviturilor primite și a aplicării călușului, victima fiind lovită cu corpuri dure la nivelul feței și capului, producându-i-se astfel leziuni și hemoragii cerebrale, care nu au dus prin ele însele la deces, dar au diminuat capacitatea victimei de a acționa.

S-a mai menționat că leziunile traumatice vitale (prezente în zone vitale ale corpului victimei) reprezintă consecința unor hetero-agresiuni”, se precizează în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Au încercat să dea vina pe cel de-al treilea

În timpul anchetei dar și a procesului, Dragla și Ciurar, cumnați fiind (sora lui Ciurar fiind concubina lui Dragla) au încercat să pară mai puțin vinovați și s-au protejat reciproc, încercând să arunce vina pe C.A.M. Ba mai mult, potrivit documentului instanței, după ce au revenit în țară imediat după comiterea crimei, cei doi au încercat să îl convingă pe C.A.M. să ia toată vina asupra lui. Numai că, toate convorbirile lor telefonice au fost interceptate, așa că nu au avut mare succes. În același document instanța mai precizează cu privire la acest aspect, și faptul că în timpul unei audieri prin comisie rogatorie de autoritățile judiciare elvețiene – videoconferință, Ciurar, aflat în arest preventiv în Penitenciarul Gherla, a încercat să facă presiuni asupra lui CAM, chiar amenințându-l, motiv pentru care legătura a fost întreruptă rapid. Dovadă că toți trei au acționat cu aceeași violență asupra lui Sembrano, au stat și declarațiile martorilor din proces, printre care s-au regăsit concubina lui Dragla, dar și cea a lui C.A.M., cărora bărbații le-au povestit cu lux de amănunte ce s-a petrecut în casa elvețianului, și care s-au bătut cap în cap cu ceea ce Dragla și Ciurar au declarat în fața procurorilor și în instanță.

Îi așteaptă ani grei de carceră

C.A.M. a fost prins de elvețieni, anchetat și trimis în judecată în Țara Cantoanelor.

La finalul procesului de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, atât Dragla, cât și Ciurar au fost condamnați la câte 22 de ani de închisoare. În plus, cei doi trebuie să plătească familiei lui Sembrano daune morale în cuantum de 800.000 lei, la care se adaugă dobânda legală începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la plata integrală a despăgubirilor.

“Infracțiunile de omor calificat și tâlhărie calificată deduse judecății săvârșite asupra victimei Sembrano Giovanni au fost comise de inculpații Dragla Pavel Ionuț, Ciurar Ionuț Alin și C. A. M. (acesta din urmă arestat preventiv, cercetat și trimis în judecată de autoritățile judiciare din Elveția), prin acte de violență care caracterizează latura obiectivă a acestor infracțiuni și care au fost de natură să cauzeze moartea victimei.

În cadrul activității infracționale premeditate și pusă în executare ulterior în apartamentul victimei, a avut loc o distribuție a acțiunilor inculpaților care, prin diverse acte specifice de violență (unele simultane, altele succesive) au încercat împreună să imobilizeze victima pentru a-i sustrage banii și bunurile de valoare. În contextul în care victima s-a opus, s-a zbătut și a strigat încercând să scape, inculpații i-au aplicat multiple lovituri peste corp și în zona capului, după care au imobilizat-o, astfel încât în cele din urmă, când nu a mai reacționat, au sustras bani și bunuri din apartamentul acesteia.

Actele de violență ale inculpaților au fost diferite în intensitate, cele mai puternice lovituri fiind aplicate victimei de către inculpații Dragla Pavel Ionuț și C. A. M Însă, așa cum s-a reținut în considerentele hotărârii, la rândul său și inculpatul Ciurar Ionuț Alin a lovit victima și a participat la imobilizarea acesteia. Practic, până la momentul în care victima a ajuns în stare gravă și nu mai reacționat, asupra acesteia au fost exercitate, succesiv și simultan, acțiuni de imobilizare și lovire de intensitate diferită de către fiecare dintre inculpați. Actele de violență săvârșite de către fiecare dintre inculpați nu pot fi privite izolat, ci în strânsă interdependență, chiar dacă contribuția fiecăruia la suprimarea vieții victimei nu a fost egală. În cauza de față probele de la dosar demonstrează că toate acțiunile exercitate de inculpați asupra victimei (fie doar de imobilizare) au fost orientate spre uciderea victimei. Întrucât toate acțiunile inculpaților (chiar inegale) au fost conjugate între ele într-o unitate indivizibilă care a dus în final la uciderea victimei, dobândesc caracter de coautorat la omor. Împrejurarea că doar unele dintre loviturile aplicate victimei au fost de natură să-i cauzeze decesul nu are relevanță câtă vreme activitatea desfășurată de fiecare dintre inculpați s-a completat și s-a integrat într-o acțiune comună de suprimare a vieții iar din materialitatea faptelor reiese că toți inculpații au fost conștienți de urmările acțiunilor exercitate asupra victimei.

Pentru aceste considerente instanța a reținut că ambii inculpați judecați în acest dosar de fac vinovați de participarea la săvârșirea infracțiunii de omor calificat în forma coautoratului, deoarece în mod conștient și-au orientat acțiunile astfel încât să se integreze în finalitatea de ansamblu a activității infracționale, urmărind și acceptând producerea decesului victimei.

Referitor la infracțiunea de tâlhărie, instanța a reținut că inculpații au recunoscut această faptă în materialitatea ei, pe care au comis-o de îndată ce victima nu a mai reacționat.

La stabilirea pedepselor care urmează a fi aplicate inculpaților instanța va avea în vedere gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea inculpaților, evaluate în raport de criteriile prev. de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a faptelor, mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a celor în cauză.

La aplicarea pedepselor instanța va avea în vedere forma calificată a infracțiunilor (comise cu premeditare și în scopul ascunderii săvârșirii altei infracțiuni în cazul infracțiunii de omor calificat, respectiv prin violare de domiciliu în cazul infracțiunii de tâlhărie calificată) și faptul că au fost comise în condițiile circumstanței agravante, prev. de art. 77 lit. a Cod penal, respectiv trei sau mai multe persoane împreună”, se arată în motivarea instanței.

Sentința nu este definitivă și a fost atacată cu apel, la Curtea de Apel Cluj, unde primul termen a fost stabilit pentru luna octombrie a acestui an.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here