Epopeea ANL-urilor : CJ BN a rezolvat unul într-un an jumate, Primăria Bistrița a avut nevoie de un deceniu pentru trei

195

Săptămâna trecută a fost inaugurat primul bloc de locuințe din județ dedicat specialiștilor din sănătate, în prezența reprezentanților Agenției Naționale pentru Locuințe. Dacă Consiliul Județean Bistrița-Năsăud s-a mișcat cu talent când a venit vorba despre această investiție, Primăria Bistrița a avut nevoie de un deceniu pentru a ridica trei blocuri.

Agenția Națională pentru Locuințe este dispusă să construiască blocuri cu apartamente și garsoniere inclusiv în orașele mici și mediul rural, pe bază de cerere. Autoritățile locale care fac cereri în acest sens au șanse să le ofere cetățenilor lor apartamente și garsoniere la chirii modice, mult sub prețul pieței.

Consiliul Județean a profitat de ocazie și a cerut un bloc pentru specialiștii în sănătate, identificând un teren pe strada Prundului încă din 2017, când l-a și pus la dispoziția instituției. Această facilitate oferită medicilor din mediul privat și de stat face parte din strategia autorităților județene din Bistrița-Năsăud de a atrage specialiștii la spitalul din Bistrița.

La început de aprilie, primul bloc ANL dedicat specialiștilor din sănătate a fost inaugurat. Medicii vor primi cheile la aceste locuințe la începutul săptămânii viitoare.

În total, în blocul situat pe strada Prundului, sunt 24 de unități locative – 13 apartamente cu două camere și 7 garsoniere. 18 dintre beneficiari sunt medici și farmaciști din sistemul public, iar doi, un farmacist și un dentist, din mediul privat. Urmează ca și celelalte patru locuințe – două apartamente și două garsoniere – să își găsească stăpân în perioada următoare.

Lângă bloc a fost amenajată și o parcare și un loc de joacă pentru copii. Clădirea are două etaje plus mansardă, investiția ajungând la trei milioane de lei. Pe contract a pus mâna firma Record SRL.

Consiliul Județean vrea și blocuri pentru funcționari

Consiliul Județean nu se oprește aici și vrea să mai ridice două blocuri, tot prin Agenția Națională pentru Locuințe. Este vorba despre o clădire cu 24 de locuințe, care, potrivit șefului ANL, va fi gata anul viitor.  

Aceasta va fi amplasată tot pe strada Prundului, lângă blocul dedicat medicilor. Amplasamentul a fost predat deja constructorului. Clădirea va avea un regim de înălțime P+ 3 E+ E tehnic) și va fi compusă din 15 apartamente cu două camere și 9 apartamente cu o cameră.

Tot anul viitor, după ce va fi gata blocul în cauză se vor începe lucrările la următoarea clădire, care va avea 12 unități locative. De data aceasta, însă, apartamentele și garsonierele nu vizează specialiștii în sănătate, ci funcționari publici. În 2017, câțiva dintre ei au prins locuri în ANL-ul din Subcetate.

Printre ei se numără inclusiv purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean Bogdan Ivan, consiliera președintelui Prislopan Oana sau consilierul local Flueraș Cristina. Aceștia au refuzat însă locuințele ANL, condițiile întâlnite nefiind pe placul lor.

Probleme peste probleme la ANL-urile Primăriei Bistrița

Primăria Bistrița a predat ultimele locuințe ANL în anul 2017, iar de atunci, potrivit reprezentanților Agenției Naționale pentru Locuințe, nu a mai făcut nicio cerere în acest sens. Motivul?! Cică n-ar fi doritori, numărul cererilor fiind mai mic decât ofertele.

Anul acesta bistrițenilor li s-ar fi deschis din nou apetitul pentru ANL-uri, iar Primăria Bistrița a făcut cerere pentru 5 astfel de blocuri, asta deși în ultimul deceniu abia s-au ridicat, cu chiu cu vai, trei clădiri.

La locuințele inaugurate în 2017, situația însă nu este roz deloc, motiv pentru care tinerii nu prea s-au grăbit să se mute în Subcetate. Să nu mai punem la socoteală faptul că acestea practic sunt lipite de blocurile sociale, unde au fost adunați toți cerșetorii și asistații sociali din centrul istoric, iar conviețuirea alături de ei nu este deloc confortabilă pentru tinerele familii aflate la început de drum.

Cele 138 de apartamente, 95 cu două camere și 43 cu doar o cameră, împărțite în trei blocuri au fost singurele unități locative noi puse la dispoziția tinerilor de Primăria Bistrița în ultimul deceniu.

Lucrările au început cu 10 ani înainte să fie predate, însă firma care a câștigat inițial licitația nu le-a finalizat, lăsând de izbeliște ani de zile cele trei blocuri. În cele din urmă, Agenția Națională pentru Locuințe a organizat o nouă licitație, prin 2015, pe care a pus mâna Victor Construct, o firmă din Botoșani. A primit mai bine de 9 milioane de lei pentru a finaliza acest proiect „istoric”.

În 2017, chiar înainte de Paște, 140 de familii s-au ales cu locuințe noi în Subcetate. O lună și jumătate au stat aceste familii fără gaz, pentru că constructorul refuza să se deplaseze la Bistrița pentru a asista la racordarea la utilități.

Dacă cu apa și electricitatea s-a rezolvat destul de repede, marea problemă a fost gazul. În ciuda faptului că, contractele pentru gaz au fost încheiate, după o lună de la primirea cheilor, oamenii se spălau tot în lighean, cu apă încălzită la butelie.

Furnizorul de gaz care branșa apartamentele trebuia să facă această operațiune în prezența constructorului, care trebuia să monteze contoarele. Societatea comercială Victor Construct a încasat cele 9 milioane de lei pentru lucrări și dusă a fost, refuzând să se mai deplaseze la Bistrița pentru a rezolva problema.

Vicele Primăriei Bistrița, Gelu Muthi a venit atunci cu o variantă cel puțin dubioasă. A sugerat o firmă dispusă să facă treaba constructorului pentru suma „modică” de 350 de lei per apartament. Practic, oamenilor li s-a cerut să mai plătească o dată serviciile achitate deja.

Această „încurcătură” a fost doar una dintre problemele de care s-au bătut chiriașii din ANL. Mulți s-au trezit cu centrale termice defecte, cu uși puse prost, care abia se închid.

Faianța și parchetul din multe apartamente nu sunt puse cum trebuie și deja se mișcă, iar zugrăveala lipsește cu desăvârșire, pereții fiind doar chituiți superficial. Chiriașii s-au plâns că la cheltuielile cu mobilatul locuințelor s-au adăugat sume importante constând în finisaje, pe care, se pare, constructorul ar fi “uitat” să le efectueze. Unii au fost nevoiți, din motive de securitate, să schimbe inclusiv ușa de la intrare.

Culmea, blocurile au fost recepționate, iar majoritatea chiriașilor au făcut aceste reparații și lucrări pe banii lor, în ciuda faptului că aceste clădiri sunt în garanție, iar constructorul trebuia să facă totul pe banii săi. Procesul este însă unul atât de anevoios, iar oamenii s-au cam săturat să aștepte, așa că și-au folosit economiile pentru a rezolva problemele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here