De câteva zile, un scandal în care inițiații documentelor, cercetători și istorici reputați, în frunte cu președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, la care s-au raliat și câțiva jurnaliști a explodat în spațiul media oficial, dar și în cel al rețelelor de socializare: SECRETIZAREA ISTORIEI!!! Cum s-a ajuns până aici și care este efectul, mai puțin cunoscut al ascunderii și distrugerii unor documente din ISTORIA ROMÂNILOR, mai recentă sau mai îndepărtată face subiectul textului nostru, citând surse deschise, în care oferim cititorilor, informații privind tentativa de confiscare a ISTORIEI ROMÂNILOR (scopul fiind unul cât de se poate de clar, acela de control al poporului indiferent de apartenența etnică), pentru ca unora sau altora – temporar aflați la PUTERE -să le iasă cu plus și să poată aduna averi nemeritate, miza fiind un trai în opulență, pentru neam de neamul lor.

Efectul demersului de confiscare a unor documente prin clasificare, făcut încă din 2002, printr-un act administrativ care a încălcat și încă mai încalcă CONSTITUȚIA, adică HG 585, aplicată în ”liniște” de serviciile secrete atât din MAI, MAPN, cât și SRI, se pare că, a făcut posibilă îmbogățirea peste noapte a unor foști turnători la Securitatea lui Ceaușescu, încă folosiți ca butoane – ofițeri pensionați, ofițeri acoperiți și unii descoperiți – toți având în comun dorința de a acoperi urmele JAFULUI NAȚIONAL, început încă din decembrie 1989?! Printre efectele devastatoare ale acestei noutăți în materie, de MEGA-furt postdecembrist, dincolo de distrugerea industriei și a economiei României, a agriculturii și alungării peste granițe a peste 5 milioane de români, se numără și distrugerea unor patrimonii istorice care au înglobat înainte de 1948 peste 1 000 000 de hectare de pădure și, mă refer aici la pădurile grănicerești care au aparținut moștenitorilor celor 5 regimente de Graniță care au funcționat de-a lungul arcului Carpatic, dar și la patrimonii cu imobile clădiri și terenuri având valori inestimabile, din care nici măcar 1% nu au ajuns la adevărații moștenitori. Unii bănuiau ce se întâmplă, dar probe nu au fost până de curând. Aici putem exemplifica cu documente și dovezi IREFUTABILE pulverizarea patrimoniului Fondurilor Grănicerești de la Năsăud, renaționalizarea pădurilor celor 44 de foste comune grănicerești năsăudene, aproape 160 000 de hectare și, trenarea mai mult de 15 ani a unor procese de retrocedare, în care așa zisa justiție se vede și de nespecialiști în drept că ține cu uzurpatorii, pe motiv de câmp tactic, neștiință crasă sau rea credință sau toate la un loc?!

Semnal de alarmă tras de profesorul clujean Ioan Drăgan

Doctorul în istorie Ioan Drăgan a semnalat ce se pune la cale și a dezvăluit cum SRI și serviciul de la Interne, cunoscut ca ”Doi și-un sfert” ”ne-au confiscat trecutul pentru a ne fura viitorul”.

Pensionat și deci liber de a mai răspunde în fața politrucilor care controlează prin intermediul Arhivelor Naționale, Poporul Român, atât ca drept de informare, drept de proprietate dar mai ales ca Identitate Națională, profesorul clujean Ioan Drăgan a început demascarea dezastrului de la Arhivele Naționale în 22 mai, având ca exemplu apelul din iunie 2021 al unor mai tineri istorici, îngroziți de ”genocidul pus la cale de servicii” printr-un act normativ.

Astfel, reputatul istoric, căruia unii dintre arhiviștii vechi îi reproșează sub acoperirea anonimatului faptul că, pe perioada în care a condus Arhivele Naționale ”a tăcut și a executat” și doar după ce a ”ieșit din post” a început dezvăluirile, spunea cu subiect și predicat într-un interviu, publicat în 22 mai, 2022, pentru că SRI și „Doi și-un sfert” au distrus decenii din istoria recentă a României. Arhiviștii susțin că serviciile secrete, sub umbrela HG 585/2002, au contribuit la distrugerea periodică a documentelor clasificate „într-un mod arbitrar”, au pus arhiviștii în fața unui fapt împlinit, anume „creditarea” distrugerii acestor documente „doar pe baza unui proces-verbal de distrugere” și au sustras instituțiile care creează documente clasificate de sub controlul Arhivelor Naționale ale României. Dr. Ioan Drăgan, fost director al Arhivelor Naționale ale României (2012-2018) și fost director al Direcției Județene Cluj a ANR (1989-2012, 2018-2019) a afirmat că  SRI și „Doi și-un sfert” au contribuit, în activitatea lor de îndrumare și control, la distrugerea de documente declasificate/desecretizate de la întreprinderi și instituții, sub umbrela Legii nr. 182/2002 și HG 585/2002. Istoricul clujean susține că statul de drept și societatea românească ar fi avut o altă față în acești 30 de ani dacă Arhivele Naționale și arhivele instituțiilor publice ar fi fost administrate și prețuite la adevărata valoare.

Dr. Ioan Drăgan: Arhivele Naționale au fost preluate în 1951 sub tutela Ministerului de Interne, după model sovietic și au fost controlate până în 1989 de către Securitate. Din 1990, controlul a trecut asupra serviciului de informații și protecție internă al MAI, conform legislației în vigoare. Drăgab a spus că, autoritățile române au greșit grosier când au ”neglijat” Arhivele Naționale. În faptul că MAI a neglijat punerea în practică a Strategiei Arhivelor Naționale pentru perioada 2015-2021, adoptată prin Hotărâre de Guvern. La conducerea ministerului s-au perindat între 2012-2022 nu mai puțin de 9 miniștri. În faptul că MAI a promovat inițial, în 2019, apoi a retras sprijinul pentru proiectul de Lege a arhivelor, care proiectează o nouă politică a arhivelor în România, la standarde europene. Punerea urgentă în practică a celor două documente fundamentale este calea rezolvării a majorității carențelor din arhivele românești, inclusiv problema acum în discuție publică a documentelor clasificate. Ele pot fi consultate pe pagina internet a Arhivelor Naționale.

Alt istoric, alt semnal de alarmă

Istoricul Dorin Dobrincu a pus și mai mare presiune pe instituții, aducând în prim plan demersul istoricilor și arhiviștilor din iunie 2021.

Am aflat din articolul semnat de istoricul Dobrincu că, în urmă cu un an, mai precis la 7 iunie 2021, mai mulți arhiviști din serviciile județene Cluj, Iași și Maramureș ale Arhivelor Naționale ale României – Flora Agnes, Livia Ardelean, Ana-Maria Buciuman, Cătălin Botoșineanu, Ina Chirilă, Klara Guseth, Paula Ivan, Mihai Mîrza, Diana Mureșan, Florin Mureșan, Amalia Racolța și Marius Uglea – semnau un memoriu adresat directorului instituției. Memoriul a devenit public, fiind redat în „Revista Arhivei Maramureșene”, nr. 14/2021, p. 86-90.

Arhiviștii atrăgeau atenția asupra modului în care erau gestionate documentele clasificate de instituții din subordinea MAI, controlate de DGIPI, și de instituții civile, controlate de Serviciul Român de Informații (SRI). Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA) a procedat identic asupra documentelor din fosta industrie care privea domeniul militar. Prin deciziile luate de aceste structuri, documentele clasificate erau distruse în mod arbitrar. Unele documente aveau termen de păstrare permanent, adică trebuiau preluate în depozitele Arhivelor Naționale ale României (ANR). Aceasta însemna încălcarea Legii 16/1996 a Arhivelor Naționale, care chiar în art. 1 prevede că documentele create în timp de instituțiile de stat, de organizațiile publice sau private, economice, sociale, culturale, militare și religioase etc. constituite Fondul Arhivistic Național al României (FAN). Documentele care intră în FAN beneficiază de o protecție specială în condițiile Legii Arhivelor.

În afară de acest memoriu colectiv, au existat și poziții publice individuale ale unora dintre semnatari. Mă limitez la a le menționa pe cele ale lui Cătălin Botoșineanu, arhivist cu o experiență de aproape un deceniu și jumătate la Arhivele Naționale Iași. Amintesc aici două texte ale domnului Botoșineanu, legate de problematica în discuție, publicate în registru savant, pentru corpul profesional: Între nevoia de memorie a comunităților locale și buna administrație a instituțiilor publice. Folosirea documentelor și rolul Arhivelor Naționale ale României, în „Archiva Moldaviae”, vol. XII/2020, p. 321-339; O himeră și un abuz legislativ. Documente clasificate în cadrul Fondului Arhivistic Național, în „Archiva Moldaviae”, vol. XIII/2021, p. 239-254.

Problema documentelor distruse sau în pericol de a fi distruse prin eludarea Legii Arhivelor și suprainterpretarea unei hotărâri de guvern a fost prezentată publicului de dl Botoșineanu în media, în forme accesibile și prescurtate. Unele ziare sau platforme online au acordat atenția cuvenită subiectului, realizând interviuri cu arhivistul ieșean sau preluând și amplificând informația. Domnul Botoșineanu a reluat și sistematizat problemele În căutarea unui trecut, dar nu a celui oficial. Documentele clasificate și memoria recentă în România post-decembristă, articol publicat pe platforma Contributors, 16 mai 2022. Textul a fost primit cu mare interes, dovadă că situația arhivelor și accesul la trecutul recent au un public mai extins decât restrânsele și specializatele comunități profesionale ale arhiviștilor și istoricilor. Reacțiile față de problemele ridicate în special în acest text nu au întârziat să apară, venind și dinspre arhiviști, și dinspre cei în general interesați de studiile istorice.

Se cere scoatere Arhivelor Naționale de sub protecția” MAI

Într-un document dat publicității de grupul istoricilor și arhiviștilor este cerută scoaterea AN de sub ”protecția” MAI.

Apreciem că noile reglementări cu privire la cercetarea documentelor deținute de Arhivele Naționale ale României reprezintă, de fapt, un atac la adresa libertăților fundamentale, limitându-se dreptul la informație, unul dintre drepturile constituționale fundamentale. În același timp, reprezintă un reflex care apropie România de regimurile dictatoriale, fără a se consolida cu adevărat capacitatea de apărare a țării. Crimele trecutului nu pot fi acoperite prin acte administrative, iar cei care încearcă aceasta, invocând diferite pretexte, cum ar fi cel al «asigurării respectării măsurilor cu privire la protecția informațiilor clasificate», devin solidari cu cei care le-au comis și, implicit, responsabili”, se arată în scrisoare.

Președintele Academiei Române a cerut stoparea abuzurilor

Mai mulți istorici și cercetători ai arhivelor au cerut scoaterea Arhivelor Naționale de sub bocancul celor de la Interne. Istoric reputat, președintele Academiei Române, profesorul dr. Ioan Aurel Pop a catalogat ”făcătura” de la Arhivele Naționale ca fiind o lovitură gravă dată democrației.

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a adresat ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, o scrisoare în care Biroul Prezidiului Academiei solicită păstrarea accesului liber la documentele din Arhivele Naţionale, în care subliniază că restricţionarea constituie o „lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale.

„Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu îngrijorare de anunţul Arhivelor Naţionale privind posibilitatea restricţionării accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare, din perioada comunistă şi chiar mai vechi. Acest fapt constituie o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, în totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive”, se arată în scrisoarea preşedintelui Academiei”.

Ioan-Aurel Pop îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu „semnalările mediatice privind distrugerea unor documente publice la expirarea termenului legal de secretizare, fără evaluarea firească a conţinutului lor documentar-istoric de către specialiştii Arhivelor, fapt îndreptat ferm înspre prejudiciul ştiinţei istorice şi a identităţii naţionale” şi solicită „eliminarea restricţiilor menţionate şi asigurarea integrităţii informaţiei relevante pentru istoria acestei ţări”,potrivit unui comunicat remis presei.

Arhivele Naţionale anunță „discuţii avansate” pentru declasificarea documentelor de maxim interes

După intervenția președintelui Academiei Române, instituția Arhivelor Naționale a transmis luni, 30 mai, că „nu se intenţionează distrugerea niciunui document” din Fondul Arhivistic Naţional și că va fi elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care să permită declasificarea documentelor „de maxim interes academic sau istoric”, dar cine să mai creadă ce se întâmplă cu arhivele atâta vreme cât politruci de genul lui Bode, cu ”doctoratele ascunse”, ca să nu fie dovediți de plagiat, probabil, conduc destinele românilor?

Mai ales că mai mulți arhiviști români au acuzat Serviciul Român de Informații și Serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne că au făcut presiuni pentru distrugerea documentelor de istorie recentă și vor să limiteze accesul la informațiile clasificate din fondurile Arhivelor Naționale. Chiar pe site-ul Arhivelor Naționale a fost publicat un mesaj în care cercetătorii erau anunțați că este posibil să primească acces mai greu sau deloc la unele fonduri, pentru că mai întâi trebuie depistate documentele clasificate, s-a scris îmn presă.

In extremis, Arhivele Naționale au precizat în comunicatul citat că, măsurile luate au caracter temporar şi nu se va distruge niciun document. „Având în vedere situaţia documentelor clasificate din Fondul Arhivistic Naţional de maxim interes academic sau istoric, precizăm că sunt în desfăşurare discuţii avansate la nivel de experţi pentru elaborarea unui proiect de hotărâre de Guvern care să permită declasificarea documentelor respective”, au transmis reprezentanţii Arhivelor Naţionale pentru Agerpres. “Menţionăm că măsurile luate până la acest moment la nivelul Arhivelor Naţionale au caracter temporar până la adoptarea Hotărârii de Guvern şi nu se intenţionează distrugerea niciunui document din Fondul Arhivistic Naţional”, au mai precizat aceștia.

Scrisoare deschisă adresată Președintelui, Parlamentului, Guvernului și Arhivelor Naționale

Mai mulți istorici și arhiviști, unii dintre ei semnatari ai apelului din 7 iunie 2021, la care s-au raliat tineri studenți, jurnaliști, intelectuali și nu numai, au semnat o scrisoare deschisă adresată Președintelui României, Parlamentului, Guvernului și Arhivelor Naționale. În demersul lor, dublat de o petiție semnată de mii de persoane se spune:

Subsemnații, istorici, cercetători, arhiviști și cetățeni preocupați de soarta arhivelor, protestăm împotriva deciziei administrative adoptate de Arhivele Naționale ale României, prin care se limitează accesul liber și neîngrădit, la documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Național. Cerem revocarea acestei decizii și declasificarea documentelor gestionate de Arhivele Naționale ale României, precum și a documentelor cu valoare istorică, deținute de instituțiile statului, pentru care s-a împlinit termenul de 30 de ani de la crearea lor.

În textul citat se face referire la blocarea accesului liber la informații prin cenzură parțială sau totală:

Consecințele acestei decizii sunt limitarea accesului istoricilor și cetățenilor la informațiile istorice și la cele de interes public. Precizăm că toate aceste documente nu prezintă vreun risc pentru securitatea României, ele fiind create înainte de 1989, iar unele în perioada celui de-al Doilea Război Mondial sau chiar și mai înainte. Multe dintre aceste documente conțin date și informații despre crimele și ilegalitățile comise de regimurile dictatoriale, care s-au succedat în România, în decursul secolului XX. Trebuie subliniat faptul că regimul comunist a fost condamnat oficial în România, în 2006, iar în Raportul Final al COMISIEI PREZIDENŢIALE PENTRU ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA a fost definit drept „ilegitim și criminal”.

Noi vom continua analiza acestui scandal IMENS, privind atacul grav la Democrație, practicat de serviciile de Inteligence ale României, punând în pagină efectele particulare ale SECRETIZĂRII ISTORIEI ROMÂNIEI în cazul moștenitorilor grănicerilor năsăudeni.

Florica Dura

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here