Dosarul în care fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Ioan Andreica a fost acuzat de procurorii DNA de infracțiuni de corupție a intrat la judecata pe fond. Inițial, în 2019, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au decis ca procurorii să refacă actul de sesizare a instanței, după ce au anulat cinci mandate de interceptare, dar și notele de redare ale convorbirilor telefonice, fiindcă au fost efectuate de SRI.

Ioan Andreica, alături de Lazăr Popescu, Ioan Claudiu Sabău, Mihai Stănescu și Adrian Palade au fost acuzați de procurorii DNA, în martie 2012, de trafic de influență dare de mită, spălare de bani, complicitate la trafic de influență, fals intelectual, luare de mită, iar sumele pe care procurorii le vehiculau erau de-a dreptul năucitoare. În același dosar a fost anchetat și Liviu Rusu, fost președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, care în 2018 a fost scos de sub urmărire penală.

În cursul anului 2009, inculpații Popescu Lazăr și Sabău Ioan Claudiu au constituit o asociere infracțională, sprijinită de Andreica Ioan, ce avea ca scop adjudecarea în mod fraudulos a unor licitații publice de către mai multe societăți comerciale clientelare de la care primeau în schimb bani sau lucrări în subcontractare și, în anumite cazuri, chiar subcontractarea în totalitate a lucrărilor. Asocierea avea ca scop exercitarea influenței pe lângă demnitari sau funcționari publici cu influență asupra persoanelor cu putere de decizie în atribuirea unor astfel de licitații. În principal, erau vizate lucrări de proiectare și execuție de drumuri, canalizări, reabilitări de construcții, proiectare și execuție a unor centre de management a deșeurilor, etc.

În acest scop, după identificarea de către inculpatul Sabău Ioan Claudiu a firmelor interesate de efectuarea unor astfel de lucrări, inculpatul Popescu Lazăr, ce avea rol coordonator în cadrul grupului, încheia cu firmele respective contracte de consultanță în valoare de 15.000 de euro (la încheierea contractului) plus între 5 și 7% din valoarea lucrărilor adjudecate. Aceste contracte erau fictive pentru că sumele încasate sub această aparență erau de fapt comisioanele membrilor grupului cât și sumele acordate cu titlu de foloase necuvenite funcționarilor publici implicați în procedurile de achiziții și foloasele acordate persoanelor ce exercitau traficul de influență.

În baza acestui mecanism, în cursul anului 2009, inculpații Popescu Lazăr, Andreica Ioan și Sabău Ioan Claudiu au pretins de la reprezentanții unui consorțiu constituit din două firme suma totală de 345.002 euro (din care 12.075 euro pentru Andreica Ioan, 120.752 pentru Popescu Lazăr și 34.500 euro pentru Sabău Ioan Claudiu), reprezentând 5% din valoarea contractului «Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din județul Bistrița – Năsăud», pentru a interveni pe lângă persoane cu funcții de decizie din cadrul Consiliului Județean Bistrița Năsăud în scopul de a-i determina să atribuie acest contract consorțiului format din cele două firme. De asemenea, inculpații au pretins și primit de la una din aceste două firme suma de 100.000 de euro pentru a i se atribui același contract.

Inculpatul Andreica Ioan a pretins de la o altă societate comercială suma de 1.200.000 euro (din care 100.000 de euro în nume propriu) pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul autorității contractante.

De la o altă firmă, Andreica Ioan a pretins suma de 200.000 de europentru a-și exercita influența asupra reprezentanților CJ Bistrița Năsăud în vederea deblocării plăților. În acest context, inculpatul Rusu Liviu Mihai, președintele CJ Bistrița, a pretins suma de 100.000 euro în scopul aprobării unor plăți pe bază de documente false și pentru prestații fictive în cadrul contractului «Reabilitarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane, precum și a celor rurale neconforme din județul Bistrița – Năsăud», program finanțat cu fonduri europene. Din suma pretinsă, Rusu Liviu Mihai a primit de la Andreica Ioan suma de 75.000 de euro.

Pentru a crea aparența de legalitate a primirii acestor sume, inculpații Popescu Lazăr, Andreica Ioan și Sabău Ioan Claudiu au încheiat contracte de consultanță ce atestă operațiuni comerciale fictive. În anul 2010, inculpatul Palade Adrian, fost subordonat al lui Andreica Ioan la M.D.R.T., a încheiat un număr de 7 contracte ce atestă în fals prestarea unor servicii de consultanță/intermediere cu mai multe firme pentru a disimula proveniența și circulația sumei de circa 196.000 de euro pretinsă și primită de Andreica Ioan de la Popescu Lazăr pentru traficarea influenței asupra unor funcționari în vederea atribuirii unor licitații publice către firmele clientelare. În cursul anului 2011, inculpatul Stănescu Mihai, în calitate de administrator al SC Duo Mat Invest SRL, pe baza unor contracte fictive, a încasat sume de bani rezultate din infracțiunile de corupție descrise mai sus, pentru ca acestea să ajungă la membrii grupului”, transmiteau procurorii DNA în urmă cu 8 ani.

Neregularitățile actului de sesizare a instanței, remediate

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud în mai 2018, pe lângă cei cinci amintiți mai sus fiind trimise în judecată încă două persoane: Stănescu Ion și Stănescu Cezar.

La Bistrița, în cameră preliminară instanța a respins toate cererile și excepțiile invocate de apărare, însă nu același lucru s-a întâmplat la CA Cluj.

Acolo, judecătoarea Elena Botezan, care până în 2014 a fost chiar șefa DNA Cluj, a anulat cinci mandate de interceptare din dosar, dar și notele de redare ale convorbirilor telefonice, fiindcă au fost efectuate de SRI

În baza art. 347 Cod procedură penală admite contestaţiile formulate de inculpaţii Andreica Ioan, Popescu Lazăr, Sabău Ioan-Claudiu, Cozariuc Mihai-Mircea şi Stamatoiu Cristian împotriva încheierii penale nr. 59/CP/2019 din data de 10 mai 2019 a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bistriţa Năsăud pe care o desfiinţează în parte şi pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite:

Constată nulitatea absolută a mandatelor de siguranţă naţională cu nr. 006046/24.11.2009 privind pe S.I.C., nr. 006046/24.11.2009 privind pe Istrate Ion, nr. 002960/03.06.2010 privind pe S.I.C., nr. 002960/03.06.2010 privind pe Istrate Ion  şi nr. 002960/03.06.2010 privind pe Andreica Ioan emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.

Potrivit Deciziei nr. 302/2017 a CCR constată nulitatea absolută a ordonanţelor de delegare a ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Serviciul Tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind redarea convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatelor anterior menţionate şi efectuarea de copii în format electronic a fişierelor audio emise în dosar 462/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie din data de 19.02.2018 integral, (…), din data de 27.02.2018 integral, (…) şi din data de 05.12.2017 parţial, respectiv punctul a) al ordonanţei, aflată la filele 2-3 vol.11 dosar de urmărire penală, a proceselor verbale de redare şi certificare a înregistrărilor convorbirilor telefonice din datele de 12.03.2018 integral, 21.03.2018 integral şi 15.01.2018 parţial, respectiv punctele 1-20, existente la filele 5-31 verso, filele 53-65 şi filele 70-89 toate în vol. 11 dosar urmărire penală şi, Având în vedere Decizia CCR nr. 22/2018 dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mandate de siguranţă naţională, a ordonanţelor de delegare şi a suporţilor care conţin interceptările realizate în baza celor 5 mandate de siguranţă naţională cu nr. 006046/24.11.2009 şi nr. 002960/03.06.2010 precum şi eliminarea redării conţinutului acestor convorbiri din rechizitoriul întocmit în dosar 462/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie.

Copia prezentei încheieri se comunică Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie urmând ca, potrivit art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei. Menţine restul dispoziţiilor încheierii atacate. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 21 noiembrie 2019”, a decis la acea vreme instanța.

Drept urmare, procurorii DNA au avut termen 5 zile pentru să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.

Din nou în cameră preliminară și apoi judecat pe fond

În februarie acest an, dosarul a ajuns din nou în cameră preliminară, iar instanța, atât cea de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, cât și cea de la Curtea de Apel Cluj au decis că actul de sesizare întocmit de procurorii DNA este în regulă de data aceasta și au respins toate excepțiile invocate de inculpați.

Judecata pe fond a început în septembrie anul acesta, iar până acum au avut loc trei termene în dosar, de fiecare dată instanța fiind nevoită să acorde amânare în condițiile în care unii dintre inculpați trebuiau să își angajeze avocați care să îi apere. Următorul termen a fost stabilit la începutul lunii decembrie.

1 COMENTARIU

  1. Asta cred ca-i deodata cu dosarul Revolutiei… Culmea … cat dureaza un proces la noi in aceasta tzara … sau probabil se lungeste in timp… in mod… ” motivat politic „… !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here