Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud au pus sub urmărire penală, la finele lunii trecute, nu mai puţin de 19 persoane din Bistriţa-Năsăud care ar fi încălcat legea. Ţinând cont de varietatea profesiilor celor inculpaţi, dosarul pare unul alambicat, însă acuzaţiile aduse vizează infracţiuni de corupţie.

 

Şase inculpaţi, dintre care patru sunt poliţişti, au fost la un pas de arestare preventivă, însă instanţa nu a încuviinţat decât arestul la domiciliu pentru 30 de zile pentru patru dintre aceştia, în timp ce ceilalţi doi au fost puşi sub control judiciar. Decizia instanţei are şi o explicaţie, care vine şi dă peste nas anchetatorilor: neajunsurile pe care le reprezintă referatul cu propunerea de arestare preventivă, unele dintre fapte fiind reţinute doar pe baza transcrierii unor interceptări telefonice fără a fi susţinute de probe.

Pe 29 octombrie, în judeţul Bistriţa-Năsăud au avut loc au avut loc 32 de percheziţii domiciliare în două cauze distincte. Unul dintre dosare, cel în care sunt anchetaţi poliţişti şi pădurari, este instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie. Acuzaţiile aduse de procurori persoanelor inculpate, nu mai puţin de 19, sunt grave şi per global se discută despre infracţiuni de corupţie – luare de mită, dare de mită, folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu, iniţierea, constituirea sau aderarea la un grup organizat, complicitate la infracţiunile amintite, tăinuire, instigare la fals intelectual, trafic de influenţă.

 

Dosar cu 19 inculpaţi

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud au dispus constituirea unui dosar penal şi efectuarea urmăririi penale faţă de 19 persoane. Printre acestea se regăsesc şase agenţi de poliţie şi mai mulţi angajaţi ai unor ocoale silvice care sunt acuzaţi de comiterea infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, iniţierea, constituirea sau aderarea la un grup infracţional organizat şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Potrivit procurorilor, actele de urmărire penală efectuate până la momentul percheziţiilor au conturat indicii potrivit cărora în perioada februarie – octombrie 2015 patruagenţi de poliţie şi funcţionarii silvici vizaţi de cercetări au fost implicaţi în obţinerea şi transportul în condiţii nelegale a unor cantităţi importante de material lemnos, care a fost tăiat fără drept şi sustras din pădurile aparţinând fondului forestier naţional, aflate în raza teritorială a localităţilor Bistriţa, Parva, Rebra, Rebrişoara, Năsăud şi Maieru.

„În schimbul primirii unor sume de bani sau a altor foloase, agenţii de poliţie şi funcţionarii care au calitatea de personal silvic, respectiv ingineri şi brigadieri silvici, nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, nu au constatat săvârşirea mai multor infracţiuni şi au protejat activitatea infracţională a mai multor persoane care au tăiat fără drept, au transportat şi au comercializat material lemnos în condiţii nelegale”, arată procurorii.

Aceiaşi patru poliţişti, spun anchetatorii, în schimbul unor sume de bani sau al altor foloase, nu şi-au îndeplinit atribuţiile corespunzătoare constatării mai multor contravenţii şi infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere. Mergând cu ancheta înainte şi urmărind practicile ilegale ale pădurarilor şi poliţiştilor, procurorii aveau să descopere alte fire care au dus spre Serviciul de Permise şi Înmatriculări Auto Bistriţa-Năsăud.

Potrivit anchetatorilor, doi subofiţeri de poliţie din cadrul Serviciului Public Comunitar de Evidenţă Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Auto Bistriţa-Năsăud au primit bani în mai multe rânduri, pentru a facilita promovarea probei practice a examenelor pentru obţinerea de către diverşi candidaţi a permisului de conducere. Este vorba despre Mihai Capotă şi Claudiu Lup, care au şi fost audiaţi după finalizarea percheziţiilor de pe 28 octombrie.

 

Şase au fost propuşi pentru arestare preventivă

Mihai Capotă a plecat acasă în urma audierilor de miercuri seara, însă Claudiu Lup a fost reţinut pentru 24 de ore.

În aceeaşi seară au primit mandate de reţinere pentru 24 de ore trei dintre agenţii de poliţie inculpaţi în dosar dar şi alte două persoane. Este vorba deCezar Mircea Piticari– şeful Postului de Poliţie Parva,Florin DanielMarolicaru– agent de poliţie Postul de Poliţie Parva,TituCornelPopârţac– şeful Postului de Poliţie Maieru, IlieVartolomei şi NicolaeRus.

Toate cele şase persoane reţinute au fost propuse instanţei pentru arestare preventivă pentru 30 de zile.

Instanţa a respins cererea procurorilor, însă patru dintre inculpaţi –Cezar Mircea Piticari, Claudiu Lup, Nicolae Rus şi Ilie Vartolomei au primit arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, în timp ce Florin DanielMarolicaru şi TituCornelPopârţac au fost puşi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

 

audieri parchet 1

Au acoperit pe adevăraţii beneficiari pentru mese la restaurant?!!!

Potrivit referatului cu propunerea de arestare preventivă a celor şase inculpaţi întocmit de procurori, „s-a constituit un nucleu de persoane care au avut ca scop defrişarea pădurilor, acţiunile lor fiind bine orientate şi prestabilite”.

Astfel, agenţii de poliţie asigurau protecţie în mod nemijlocit însoţind transporturile, prin informaţii cu privire la controalele în trafic, sau intervenţii la alţi poliţişti.

„Cu privire la controalele în trafic membrii grupării se anunţau cu privire la controale, iar uneori foloseau antemergători.

Transporturile se efectuau o parte fără avize de însoţire, iar o parte de mai multe ori cu acelaşi aviz, care însă nu reflecta realitatea în sensul că materialul nu provenea de pe partida aflată în exploatare pentru care fuseseră emise avizele.

Personalul silvic era interesat ca cele mai bune partizi ce urmau a fi exploatate să ajungă la membri grupării care administrau societăţi comerciale (…).

Din redarea unor convorbiri telefonice purtate de aceşti administratori de societăţi comerciale rezulta că lucrătorii silvici îi favorizau pe aceştia prin aceea că marcau arbori în plus pentru exploatare”, arată procurorii în referat, precizând totodată că veniturile ilicite realizate de membrii grupării se împărţeau între aceştia, iar pentru protecţia asigurată, agenţii de poliţie beneficiau de plata unor consumaţii la restaurant, de prestaţii de debitare a materialului lemnos, de transport şi chiar de material lemnos exploatat fără drept, cotă din acesta.

Punctând faptul că probatoriul nu este încă epuizat, mai pe româneşte spus cercetările în cauză nu sunt încă finalizate, procurorii au solicitat instanţei să admită luarea măsurii arestului preventiv în privinţa celor şase inculpaţi „pentru asigurarea bunei desfăşurări a urmăririi penale şi pentru a împiedica exercitarea de către inculpaţii poliţişti să facă presiuni sau să recurgă la intimidări asupra martorilor din cauză şi pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică generată de activitatea infracţională a inculpaţilor”.

 

audieri parchet 4

Temeiuri insuficient de puternice, transcrieri infirmate de probe

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud a respins însă propunerea de arestare preventivă a celor şase inculpaţi aduşi în faţa instanţei şi a considerat că trebuie aplicate alte măsuri preventive proporţionale cu gravitatea faptelor imputate.

Decizia instanţei a fost generată de faptul că referatul cu propunerea de arestare preventivă a avut neajunsuri „care au grevat atât asupra judecării cererii cât şi asupra deliberării  dar şi a motivării hotărârii adoptate”, astfel că s-a apreciat „că propunerea parchetului se bazează pe TEMEIURI INSUFICIENT DE PUTERNICE, care să justifice luarea celei mai severe dintre măsurile preventive”.

„Sub un prim aspect este de observat lipsa de sistematizare a referatului cu propunerea de luare a măsurii preventive; BALASTUL pe care în prezintă acesta, constând în numeroasele aspecte care, deşi interesează cauza în ansamblul ei, nu prezintă relevanţă în raport cu propunerea făcută (…) împrejurarea că unele dintre faptele reţinute în sarcina persoanelor propuse spre arestare sunt FOARTE SUMAR DESCRISE în cuprinsul referatului cu propunerea de arestare preventivă sunt reţinute doar pe baza transcrierilor unor interceptări telefonice fără a se corobora cu alte probe sau chiar în condiţiile în care aceste transcrieri sunt INFIRMATE de probele administrate până la acest moment”, motivează judecătorul de drepturi şi libertăţi.

 

SURSE: Au luat ce au „aruncat” procurorii DNA

Potrivit unor surse ale Gazetei de Bistriţa, acest dosar este de fapt un fel de balast din dosarul penal în care au fost cercetaţi capii Poliţiei din Bistriţa-Năsăud – Ioan Ovidiu Mureşan, Roberto Hasnăş şi Leon Cloşcă, fapte care s-ar fi petrecut în 2014. În condiţiile în care procurorii DNA nu au luat în vizor faptele celor ce sunt acum inculpaţi, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud au „sărit” pe documente şi şi-au propus să pună mâna pe „infractori”.

Ca să aibă o justificare, procurorii bistriţeni au efectuat interceptări ale convorbirilor dintre presupuşii făptaşi, însă cum nu au avut nimic BETON, au purces la percheziţii. Aici, surpriză, spun sursele noastre, anchetatorii nu au avut mai mult succes. Sau nu au vrut să aibă, fiindcă spun sursele noastre, de la unii dintre inculpaţi au fost confiscate sume foarte mici, una-două sute de lei (ba chiar de la unul i s-a confiscat o sumă de bani care provenea dintr-un împrumut CAR, deşi, culmea, omul avea contractul din care reieşea suma găsită la percheziţii, contract datat cu o zi înainte de percheziţii), în timp ce în vreo două locaţii s-au depistat sume mari de bani, fără ca acestea să fie confiscate iar posesorii să fie luaţi la întrebări despre provenienţa banilor.

 

Majoritatea faptelor s-ar fi petrecut în 2014

Că faptele datează din 2014 este un fapt confirmat şi de motivarea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, contrazicând susţinerile procurorilor din comunicatul remis presei cum că faptele s-au petrecut în perioada februarie –octombrie 2015.

„Este de observat că cele mai multe dintre faptele inculpaţilor propuşi spre arestare au fost comise în cursul anului 2014 şi că timp de un an de zile, lăsarea în libertate a inculpaţilor nu a prezentat un pericol pentru ordinea publică”, arată judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

 

Contestaţie la CA Cluj

Imediat după ce instanţa s-a pronunţat, atât procurorii, cât şi Cezar Mircea Piticari, Claudiu Lup, Nicolae Rus şi Ilie Vartolomei au contestat decizia la Curtea de Apel Cluj.

Alin Moruţan, avocatul lui Claudiu Lup, spunea la acel moment că acuzaţiile aduse clientului său sunt nefondate,iar măsura luată – arest la domiciliu – este una nejustificată în raport cu probele administrate la dosar.

„Din punctul meu de vedere, măsura arestului la domiciliu este una nejustificată în raport cu probele administrate, iar acuzaţiile aduse clientului meu le consider nefondate. Consider că cercetarea în libertate, sau în cel mai rău caz aplicarea măsurii controlului judiciar, ar fi fost posibile şi nu cred ca ar împiedica bunul mers al anchetei. Vom vedea ce va decide Curtea de Apel Cluj, unde se vor judeca contestaţiile”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, avocatul Alin Moruţan.

 

Până la închiderea ediţiei, la Curtea de Apel Cluj nu este fixat un termen pentru judecarea contestaţiei.

1 COMENTARIU

  1. […] Titu Cornel Popârţac a intrat în atenţia anchetatorilor în toamna anului 2015, când în judeţul Bistriţa-Năsăud au avut loc au avut loc 32 de percheziţii domiciliare în două cauze distincte. Într-unul dintre dosare au fost anchetaţi poliţişti şi pădurari şi a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie. Acuzaţiile aduse de procurori persoanelor inculpate, nu mai puţin de 19, au fost grave şi per global se discuta despre infracţiuni de corupţie – luare de mită, dare de mită, folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase, abuz în serviciu, iniţierea, constituirea sau aderarea la un grup organizat, complicitate la infracţiunile amintite, tăinuire, instigare la fals intelectual, trafic de influenţă. […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.