Parte din probele din dosarul crimei de la Coșbuc, în care Claudiu Mureșan, acum în vârstă de 20 de ani, este acuzat că l-ar fi omorât cu premeditare pe Radu Târnoveanu, paznicul fabricii de debitare a lemnului, au fost excluse de instanță. Procurorii au refăcut rechizitoriul în termen de 5 zile și l-au retrimis în instanță. Deocamdată, faza pe camera preliminară nu a ajuns la punctul final. Cel mai tare punct din dosar este faptul că înregistrările video care demonstrau că tânărul nu era în fabrică în momentul în care paznicul a murit, au dispărut subit!

În urmă cu doi ani, mai precis în seara de 1 august, tânărul, pe atunci încă minor, se afla la muncă la o fabrică de prelucrare a lemnului ce aparține firmei Doce Huber din Coșbuc. În aceeași locație, se afla și paznicul Radu Târnoveanu, un nepot de-al poetului George Coșbuc, care la un moment dat a dispărut. La scurt timp de la dispariția acestuia, în incinta fabricii au apărut câțiva membri ai familiei sale, au văzut că nu e nicăieri și de aici a început totul.

Singurul care mai era în curtea fabricii la acel moment era Claudiu Mureșan, iar după ce a fost anunțată poliția, acesta a fost audiat. Mai întâi ca martor, dar fără un părinte alături sau măcar un avocat, ținând cont de faptul că era minor.

Din martor a fost transformat în inculpat, dus la reconstituire și arestat preventiv mai apoi, după ce Tribunalul Bistrița-Năsăud, respectiv judecătoarea Daniella Berbecariu a admis propunerea procurorilor.

În opinia judecătoarei, exista “suspiciunea rezonabilă de săvârșire a faptelor de către inculpat, întrucât probele administrate de anchetatori în acest stadiu – respectiv procesul de cercetare la fața locului, procesul verbal de reconstituire, cel de vizualizare a imaginilor video, precum și declarațiile martorilor – se coroborează cu declarația dată de inculpat (n. r. declarație dată de tânăr în calitate de martor, minor fiind și neasistat de vreun avocat, audiere care nu a fost înregistrată video)”.

Nu la fel au gândit și judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, care au considerat că nu sunt probe suficiente care să indice că tânărul ar fi făptuit fapta și care să justifice arestarea preventivă a acestuia. Drept urmare l-au pus în libertate.

A doua zi însă, Claudiu a fost pus sub control judiciar de către procurorul de caz.

Până la trimiterea în judecată a tânărului, anchetatorii au încercat să aducă probe care să ateste fără niciun dubiu că tânărul a comis oribila faptă. Nu au reușit, dar cu toate acestea au trimis dosarul la instanță spre judecare, în baza unui rechizitoriu foarte subțire în care judecătorul face doar presupuneri fără a avea probe concrete în spate. În acest context și mai tare este acuzația sub care este trimis tânărul în judecată: omor calificat, susținând că a premeditat crima.

Mai întâi a fost nevoie ca dosarul să treacă de camera preliminară, unde judecătorul trebuie să constate legalitatea probatoriului și a rechizitoriului întocmit de procuror.

Nu s-a întâmplat asta. Avocații lui Claudiu Mureșan au încercat și reușit să convingă instanța de faptul că declarația de martor dată de tânăr a doua zi după crimă, fără a fi asistat de un avocat sau de un părinte (Claudiu fiind minor la acel moment) este lovită de nulitate, precum și declarațiile polițiștilor și înregistrările efectuate de aceștia.

Au dispărut probele video! Restul par povești vânătorești cu… pești

Ceea ce este foarte interesant este că probele video din dosar au dispărut! Subit! Anchetatorii spun că stick-ul pe care era înregistrat ceea ce s-a întâmplat în acea zi, s-a defectat. Iar ei, ca niște oameni deștepți ce sunt, nu au făcut copii de rezervă pentru situații de acest fel! Au cerut firmei din Coșbuc din nou înregistrările, numai că, ghinion!, patronul știind că a le-a predat o dată și nimeni nu i-a cerut să le arhiveze și să le păstreze până la finele procesului penal, le-a șters.

Numai că dispariția acestor înregistrări pare foarte ciudată, fiindcă sunt fix probele care demostrează fără tăgadă faptul că inculpatul nu era în fabrică la momentul când paznicul a murit. Ba mai mult, imaginile arată momentul în care paznicul Târnoveanu URCĂ desupra platformei, însă Claudiu nu a fost surprins făcând așa ceva. Tocmai de aceea, când procurorul l-a vrut arestat preventiv pe Claudiu, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au spus că acesta se bazează doar pe simple supoziții.

Acum, dispariția imaginilor video îi vin ca o mănușă procurorului, în condițiile în care un anumit moment pare să fie scos din rechizitoriu. Este tocmai cel în care Târnoveanu este văzut, pentru ultima oară, urcând pe platformă. Nimeni n-a mai urcat acolo, după acest moment.

Astfel, în referatul cu propunerea de arestare preventivă procurorul menționa:

La ora 22:27:40: pe camera nr. 4 se observă în prima fază cum Târnoveanu Radu Marius vine înspre curtea societăţii comerciale, dinspre calea ferată, printr-un culoar dintre clădirea administrativă şi o hală, apoi intră în raza de acţiune a camerei nr. 3 şi se observă cum se deplasează până la centrala termică singur, putându-se observa cum urcă scările de acces spre rampa de la camera tehnică”.

În schimb, în rechizitoriu, acest moment nu mai este descris chiar cu o astfel de exactitate, ci mult mai lacunar, plus că lipsesc 40 de secunde din descriere:

“La ora 22:27 apare Târnoveanu Radu Marius în raza de acţiune a camerelor dinspre calea ferată şi se deplasează înspre centrala termică, acest moment fiind ultimul moment în care paznicul mai apare pe camere”.

Practic, voit sau nu, procurorul nu mai amintește faptul că Târnoveanu a fost văzut cum a urcat scările spre platformă, aspect care ar fi demonstrat faptul că oricine altcineva ar fi urcat acele scări, ar fi fost surprins de camera de luat vederi nr. 3.

Furie intensă pentru ce? Pentru niște lețuri?

Acest element lipsă l-a ajutat însă pe procuror să susțină în rechizitoriu că Claudiu ar fi intrat în hală printr-o ușă din spate, ar fi ajuns sus pe platformă (nu spune însă și cum), în spatele lui Târnoveanu care vorbea la telefon cu soția, după care l-ar fi lovit pe acesta în cap cu un obiect contondent. Procurorul a găsit și un motiv: o ceartă pe care cei doi ar fi avut-o, din cauză că Târnoveanu ar fi refuzat să îl ajute pe Claudiu să adune niște lețuri.

La ora 22:20, după plecarea martorului din incinta societăţii, inculpatul se duce la un motostivuitor pe care îl pune în mişcare, mutând nişte leţuri, apoi duce utilajul spre linia de cale ferată şi se deplasează înspre direcţia de deplasare a paznicului Târnoveanu Radu Marius, practic dispare din raza de acţiune a camerelor.

Şapte minute mai târziu (ora 22:27), victima Târnoveanu Radu Marius apare în raza de acţiune a camerelor dinspre calea ferată şi se de-plasează înspre centrala termică, iar în acest timp inculpatul se deplasează prin spatele SC “LIGNUM TREND” SRL Coşbuc într-o zonă în care nu existau camere de luat vederi, intră în încăperea centralei termice prin uşa din spate, vine pe la spatele victimei care se afla pe platformă, pe un scaun şi în timp ce aceasta vorbea la telefon cu soția sa, inculpatul fiind furios pentru că victima nu îl ajutase la acele leţuri, la ora 22:37 o loveşte cel mai probabil cu un corp dur (aspect dovedit de strigătele «Vai!»,«Vai!»).

Victima, lovită grav, cade pe banda transportoare, lucru facilitat de lipsa balustradei, fiind abandonată de inculpat, ajungând în cuptorul de ardere, decesul survenind prin incinerare.

Aceasta dovedeşte chiar o «premeditare» a faptei, inculpatul acţionând într-un moment de furie intensă şi în scop de răzbunare.

Este evident faptul că victima a fost lovită puternic, probabil cu un corp dur (n. r. – unde este acel corp dur?!!??), numai aşa se explică faptul că nu a mai reacţionat, nu a putut să se salveze, să se ridice şi să oprească banda, butonul de oprire fiind la îndemâna oricui. Din momentul 22:37 când se întrerupe convorbirea telefonică dintre victimă şi soţia sa, până în momentul 22:47 când inculpatul reapare pe camerele de luat vederi, există o perioadă de timp suficientă pentru ca victima să ajungă în cuptorul centralei, ulterior trecând încă 12 minute până în momentul când în firmă apar rudele victimei şi apoi încă alte câteva minute până în momentul când acestea ajung în încăperea centralei, timpul fizic scurs fiind suficient pentru ca victima să fie incinerată. Practic între momentul agresării victimei şi cel în care apar rudele acesteia în firmă şi se duc la centrală este un interval de timp de cel puţin 22 minute”, susține procurorul.

Numai că, așa cum au arătat anterior și judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, toate acestea sunt supoziții ale procurorului, fiindcă nu vine cu nicio dovadă care să le susțină.

Coțcării polițienești sau incompetență crasă?

Mai mult despre presupusa ceartă dintre Claudiu Mureșan și Radu Târnoveanu, procurorul a aflat chiar din declarația dată de tânăr polițistului, în afara cadrului legal. Numai că și de data asta anumite aspecte nu se pupă unul cu altul.

Așa cum precizam mai sus, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a eliminat o serie de așa numite probe din dosar.

Este vorba despre declarația lui Claudiu dată în calitate de martor, în baza căreia a fost transformat în inculpat în secunda doi. Declarația nu a fost de fapt o declarație, ci o discuție, care a fost înregistrată pe telefon de polițist, și abia mai apoi, după ce l-a transformat în inculpat a venit și procurorul. În plus tânărul, minor fiind încă, trebuia neapărat să fie asistat de un avocat sau măcar de mama sa. Mai mult, mama lui Claudiu era chiar în postul de poliție, însă niciunul dintre polițiști nu a chemat-o să îi stea alături fiului ei în timpul declarațiilor.

Drept urmare, avocații lui Claudiu au cerut judecătorului de cameră preliminară eliminarea declarațiilor a trei polițiști și un proces verbal încheiat de unul dintre aceștia.

Mai precis apărarea a arătat că declarațiile martorilor mai sus menționați “cuprind informații obținute în mod nelegal și neloial, întrucât în cadrul anchetelor efectuate în mod obligatoriu de către procuror, obținerea de informații de către polițiști prin câștigarea încrederii inculpatului/martorului, în condițiile în care audierea acestuia nu poate fi realizată decât de procuror, este practică nelegală și neloială”.

“Toți martorii polițiști menționați mai sus au arătat în cuprinsul declarațiilor că au purtat «discuții» cu inculpatul că au încercat să «îl liniștească», să vorbească «frumos» cu acesta, în condițiile în care în cauzele în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de omor aceștia nu aveau competența să audieze. În Codul de Procedură Penală este prevăzut ca și mijloc de probă doar declarația (de martor, învinuit sau inculpat), care se administrează în condițiile prevăzute de lege și în nici într-un caz nu este prevăzut ca și mijloc de probă discuțiile polițiștilor cu persoanele din dosar”, a mai susținut avocatul lui Claudiu.

În opinia acestuia, chiar dacă polițiștii au aflat anumite informații de la inculpat, nu puteau fi audiați ca martori cu privire la aceste informații, iar modalitatea procurorului de a audia polițiști în calitate de martori cu privire la discuțiile purtate de aceștia cu inculpatul este total nelegală și neloială.

În ceea ce privește înregistrarea ambientală efectuată de agentul de poliție V. D. și procesele verbale de transcriere a acestor înregistrări, avocatul a apreciat că acestea sunt de asemenea lovite de nulitate, fiind efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale, adică respectivele înregistrări nu au fost efectuate în condițiile prevăzute de art. 139 alin 3, care spune că, pe lângă înregistrările rezultate din supravegherea tehnică în baza unui mandat, sunt legale și cele efectuate de părți sau de alte persoane care să privească propriile convorbiri. În schimb o înregistrare efectuată și transcrisă de un organ de cercetare penală care efectuează o anchetă, fără să aibă un mandat, este total nelegală.

Astfel, avocatul a mai arătat că agentul de poliție s-a sesizat din oficiu cu privire la faptă, a primit delegare din partea procurorului să efectueze cercetări în cauză pentru descoperirea persoanei vinovate, iar în momentul când a efectuat această înregistrare era începută în cauză urmărirea penală in rem, fiind organ de anchetă, astfel cum rezultă și din procesul verbal de redare a înregistrărilor, acesta pune întrebări martorului, alături de procuror, și se pare că în același timp efectua și înregistrarea în mod nelegal.

“Nu este permis nici unui organ de anchetă să înregistreze persoanele audiate, indiferent de calitatea pe care o au aceste persoane fără mandat”, a mai subliniat apărătorul care a arătat că, în opinia sa, consecința acestor nelegalități duce la neregularitatea actului de sesizare, atâta timp cât acesta cuprinde referiri la probe nelegale.

Probe scoase din dosar

Judecătorul de cameră preliminară a ținut cont de susținerile apărării și le-a admis.

“În prezenta cauză, audierea martorului devenit inculpat s-a realizat la data de 02.08.2018, după ce în prealabil, după cum rezultă din declaraţiile martorilor având calitatea de poliţişti, el le-ar fi spus poliţiştilor că vrea să spună adevărul, iar în discuţiile prealabile purtate cu acesta, ar fi recunoscut că ar fi avut o altercaţie  fizică cu victima, în urma căreia victima s-a dezechilibrat şi a căzut pe banda transportoare.

Astfel, fără prezenţa mamei sale, care se afla într-o încăpere alăturată, şi fără a fi asistat de un avocat, a fost ascultat de procuror în calitate de martor, pe formular tipizat, după ce i s-a adus la cunoştinţă că potrivit art.118 Cod procedură penală are dreptul de a nu se acuza, dar şi obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea, atrăgându-i-se atenţia că legea pedepseşte mărturia mincinoasă, precum şi disp.art.120, 125 şi 130 Cod procedură penală.

În aceste condiţii, a arătat că, la un moment dat, în urma unor dispute  verbale, victima s-a ridicat de pe scaun şi l-a prins cu mâinile de spate, astfel că s-a smucit încercând să scape din strânsoare, şi cum victima era cu spatele la banda de încărcare, a căzut pe spate chiar  la orificiul de intrare în tunelul care duce înspre centrala termică.

Tribunalul reţine că, încă din momentul în care Mureşan Claudiu-Vasile a relatat verbal aceste aspecte, întâi poliţistului, şi apoi procurorului, şi înainte de consemnarea lor, el a devenit un suspect de  facto,  care  trebuia  încunoştiinţat  despre  dreptul la  tăcere şi dreptul de a- şi angaja un avocat (de altfel obligatoriu, deoarece  era  minor). Asta deoarece urma să dea detalii nu despre eventuala dispariţie a victimei, sau a unui accident, sau uciderea victimei de către alte persoane, ci despre propria contribuţie la cauza care a dus la decesul victimei, adică căderea victimei. Indubitabil, în  acel moment, organele  de urmărire penală aveau suficiente motive să îl pună sub acuzare, ceea ce ar fi dus, inevitabil, şi la aducerea la cunoştinţă a dreptul la tăcere şi dreptul de a-şi angaja un avocat (ori desemnarea  unui apărător din oficiu, după caz).

Acest lucru nu s-a întâmplat, declaraţia  a fost luată în continuare, la luarea ei au asistat şi martorii-poliţişti audiaţi în cauză sub acest aspect, şi a fost înregistrată de unul dintre aceştia, astfel că toate susţinerile verbale ale martorului devenit ulterior inculpat Mureşan Claudiu-Vasile, atât cele dinaintea luării declaraţiei cât şi cele din timpul declaraţiei, au fost consemnate în declaraţiile  de martor ale  poliţiştilor prezenţi la faţa locului, iar înregistrarea a fost materializată în procesele-verbale.

Procedându-se în acest fel, Mureşan Claudiu-Vasile a fost lipsit de dreptul de a nu da nici un fel de declaraţii (atitudine procesuală pe care a şi adoptat-o ulterior, după punerea sub acuzare), şi de dreptul de a fi sfătuit de un profesionist, avocat care ar fi fost în măsură să îi  furnizeze orice explicaţii juridice asupra  tuturor  consecinţelor la care se expune atunci când adoptă o  anumită poziţie procesuală. Cu alte cuvinte, poziţia martorului ar  fi putut fi diferită în situaţia în care el ar fi fost în măsură să fie pe deplin avizat asupra consecinţelor juridice ale unei astfel că mărturisiri. (…)

Aceeaşi este situaţia şi în cazul declaraţiilor martorilor care aveau calitatea de poliţişti, şi a proceselor verbale de transcriere, acestea urmând aceeaşi soartă cu declaraţia de martor al lui  Mureşan Claudiu-Vasile, deoarece problematica este identică, ele fiind obţinute, aşa cum s-a arătat mai sus, direct din proba obţinută nelegal, fără posibilitatea de a fi obţinute în mod legal în alt mod (proba propriu-zisă, element de fapt, este reprezentată de susţinerile lui Mureşan Claudiu-Vasile, care apoi sunt consemnate în mijloacele de probă reprezentate de declaraţiile de martor ale poliţiştilor prezenţi la faţa locului şi în procesele verbale de transcriere).

În altă ordine de idei, Tribunalul reţine că măsura nu poate influenţa aflarea adevărului judiciar, din moment ce martorii veritabili pot fi audiaţi, în continuare, în  instanţă, cu privire la orice fel de aspecte, constatate de aceştia cu propriile  simţuri, exceptând, bineînţeles, aspectele interzise de lege, între care intră, de acum, şi susţinerile lui  Mureşan  Claudiu-Vasile din discuţiile purtate cu organele de poliţie şi procurorul înainte de aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, legate de modul în  care a survenit căderea victimei la gura tunelului care duce la centrala termică”, a motivat instanța admiterea solicitărilor apărării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here