Veturia Adriana Moldovan, procurorul şef din oraşul Năsăud, judeţul Bistrita-Năsăud, susţine că Direcţia Naţională Anticorupţie este o instituţie neconstituţională.

Dosarul cu numărul 666/33/2010, în care procurorul Veturia Adriana Moldovan este învinuită de trafic de influenţă, a fost amânat până pe data de 30 iunie, pentru a permite procurorului DNA să studieze cererile formulate de inculpată. La termenul din 7 iunie de la Curtea de Apel Cluj, avocatul magistratei, Eugen Iordăchescu, a cerut sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa a şase legi şi articole de lege din Codul de Procedură Penală. Una dintre excepţii se referă chiar la legea de înfiinţare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi la legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă prin care aceasta a fost înfiinţată.
În cazul în care Curtea de Apel Cluj va admite sesizarea, iar Curtea Constituţională îi va da dreptate Veturiei Adriana Moldovan, atunci întreg rechizitoriul ar putea fi lovit de nulitate. Avocatul a mai solicitat sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa articolului de lege din Codul de Procedură Penală (CPP) care permite efectuarea de percheziţii domiciliare şi informatice. Totodată, acesta a precizat că, în cazul în care aceste legi vor fi declarate neconstituţionale, se va dovedi că instanţa de judecată a fost sesizată nelegal.

Istoric şi acuzaţii

Veturia Adriana Moldovan, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, a fost reţinută în cursul zilei de marţi, 23 iunie 2009, de către procurorii DNA Cluj, iar după mai multe ore de audieri, în noaptea de marţi spre miercuri, a fost emisă o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore. Miercuri, 24 iunie, a fost cerut avizul CSM în vederea cercetării procurorului din Năsăud, cerere acceptată de către instituţia supremă a magistraturii. După îndeplinirea acestei condiţii, Adriana Veturia Moldovan a fost prezentată magistraţilor de la Curtea de Apel Cluj, care şi-au însuşit propunerea procurorilor şi au emis un mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Prim-procurorul Moldovan, în vârstă de 55 de ani, este acuzat de o infracţiune de luare de mită, două de trafic de influenţă şi una de primire de foloase necuvenite.
Familia magistratului neagă acuzaţiile şi spune că întreaga poveste este o înscenare. Mai mult, rudele acuză că la mijloc este doar răzbunarea unui alt procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud.
Surse din anturajul familiei prim-procurorului susţin faptul că între fiul acestuia, avocatul Stelian Moldovan, şi un alt procuror de la acelaşi parchet, Ileana Ancu, a existat un conflict mai vechi. În anul 2008, procuroarea Ancu a depus la Baroul de Avocaţi Bistriţa-Năsăud o plângere împotriva avocatului Stelian Moldovan, prin care solicita cercetarea disciplinară pentru concurenţă neloială.
Principalul capăt de acuzare adus prim-procurorului din Năsăud se referă la comiterea unei infracţiuni de primire de foloase necuvenite. Veturia Adriana Moldovan este învinuită că ar fi beneficiat de lucrări în valoare de 55.000 euro la o casă de vacanţă, în zona Poiana Zânelor. Anchetatorii deţin probe că un anume Emil Nistor şi tatăl acestuia i-ar fi construit magistratului năsăudean un pod în faţa cabanei sale din Poiana Zânelor. Acesta se apără arătând că pentru lucrarea respectivă ar fi plătit sima de 150.000.000 lei (n. r. – vechi), pentru care s-a eliberat factura fiscală de rigoare. În total, susţin anchetatorii DNA Cluj, pentru lucrările de la casa de vacanţă din Poiana Zânelor, Adriana Moldovan ar fi primit suma de 55.000 euro. Acuzaţia adusă de anchetatori, că această sumă de bani a fost primită pentru a „rezolva” un dosar privind pe Emil Nistor, care era cercetat pentru o infracţiune la regimul armelor şi muniţiilor, este negată vehement de către prim procuror.

Excepţia de neconstituţonalitate, ca portiţă de scăpare

Cea mai eficientă şi sigură armă folosită pentru a amâna procese se cheamă excepţia de neconstituţionalitate. Odată invocată de avocaţi, judecătorii n-au de ales şi o trimit Curţii Constituţionale. În tot acest timp, cauza rămâne în nelucrare. Din punct de vedere juridic, excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un procedeu defensiv de apărare a drepturilor şi libertăţilor publice, aflat la dispoziţia justiţiabililor; poate fi invocată într-un proces declanşat şi numai dacă are legătura directă cu cauza respectivă. Dacă Curtea Constituţională admite excepţia, norma juridică asupra căreia a fost ridicată nu va mai fi aplicată în cauza concretă şi nu îşi va mai produce efectele juridice pentru viitor – textul de lege devine „mort”.
Jurisprudenţa ultimilor ani oferă numeroase exemple de personalităţi care s-au prevalat de acest mijloc procesual pentru a amâna sau suspenda un proces penal în care sunt implicate. Pe data de 23 martie judecătorii Curţii Constituţionale au respins excepţia de neconstituţionalitate ridicată de avocatul lui Miron Mitrea în dosarul în care acesta este judecat pentru infracţiuni de corupţie, excepţie care viza Legea 115/1999, privind responsabilitatea ministerială.
Tot în luna martie Tribunalul Sibiu a amânat pronunţarea în cazul strămutaţilor de lux din Gorj, în care sunt judecaţi pentru fapte de corupţie Ionel Manţog şi Ion Vulpe. Prin avocatul său, liderul PDL Gorj, Ionel Manţog, director economic al Complexului Energetic Turceni, a solicitat judecătorului suspendarea cauzei invocând excepţia de neconstituţionalitate privind unele articole din Constituţia României care îi asigură lui Manţog egalitatea în drepturi fără discriminare, dreptul la muncă, accesul la informaţii de interes public şi accesul la activităţi economice.
Procurorii anticorupţie l-au trimis şi pe omul de afaceri George Copos în judecată la data de 6 iunie 2007. Avocaţii săi au ridicat rapid clasica excepţie de neconstituţionalitate, atacând un articol din legea după care funcţionează Direcţia Naţională Anticorupţie. Au încercat să demonstreze că DNA calculează prejudiciul încălcând legea fundamentală pentru că se raportează la euro în timp ce moneda naţională este leul. Au cerut şi recalcularea prejudiciului, încercând să-l scadă sub un milion de euro astfel încât să dovedească faptul că dosarul Loteria nu este de competenţa DNA.
Cel mai recent exemplu este cel al edilului băimărean Mircea Dolha. La data de 5 mai 2010, magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis amânarea dosarului primarului interimar al municipiului Baia Mare, apărătorii lui Dolha ridicând o excepţie de neconstituţionalitate. Pledoariile lor s-au bazat pe faptul că, în cursul anchetei penale, drepturile inculpatului ar fi încălcate, mai precis cele prevăzute la articolele 16, 20, 21, 28, 124, şi respective 132 din Constituţie. Articolul 28 care întăreşte dreptul la secretul corespondenţei a fost adus în vedere cel mai des, apărătorii afirmând că înregistrarea audio prin care s-ar putea proba infracţiunea de luare de mită a fost efectuată de către o persoană fizică, fără autorizaţii legale şi fără acordul său, Mircea Dolha reclamând că astfel i s-ar fi încălcat dreptul la intimitate.

Sabin Ripan

1 COMENTARIU

  1. SI UITE ASA CC,O SA O SCOATA ,,CAPRITA,,NEVINOVATA.
    NU A FOST IMPLICATA NUMAI CU CASA DE VACANTA. A NEGOCIAT SI A VANDUT DREPTATEA DUPA BUNUL PLAC ZECI DE ANI.
    ACUM PENTRU MUNCA DEPUSA IA O PENSIE DE 9500 LEI.BRAVO ROMANIA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.