Un dosar de “mare evaziune fiscală”, se află pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud și nu de multă vreme instanța a dat undă verde pentru judecata pe fond. Inculpată în dosar este o femeie din Năsăud, care este asociat unic și administrator la o societate comercială cu sediul în aceeași localitate, căreia i se impută un prejudiciu de sub 150 lei, TVA neachitat la bugetul de stat. Deocamdată decizia tribunalului este contestată, astfel că urmează o nouă rundă la Curtea de Apel Cluj.
În vreme ce marii evazioniști din țara asta dorm liniștiți cu capul pe pernă, fiindcă nimeni nu îi verifică și în consecință nu sunt trași la răspundere, în ianuarie anul acesta o năsăudeancă a fost trimisă în judecată sub acuzația de evaziune fiscală, după nici mai mult nici mai puțin de 6 ani de anchetă, timp în care statul a consumat resurse și bani. Prejudiciul… unul de râsul curcilor, de 137 lei, la care Fiscul a mai adăugat cam încă pe atâta penalități!
Unde dai și unde crapă
Prezentul dosar a fost practic disjuns din altul demarat în 2017, în care procurorii anchetau comiterea unor infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals și care nu avea nicio legătură la acel moment cu năsăudeanca trimisă acum în judecată. Dosarul de fals și uz de fals a fost întocmit în urma plângerii unor persoane care au aflat că figurează ca semnatari ai unui contract de comodat cu o persoană juridică, firmă care cândva a avut sediul prin Năsăud, iar mai apoi a fost înstrăinată altei persoane, iar sediul mutat în Bistrița. Până s-au scărpinat procurorii în dosul cefei, anii au trecut, iar infracțiunile de fals și uz de fals din respectivul dosar s-au prescris în 2022, astfel că s-a ajuns la clasare. Căutând date despre firma cu pricina, anchetatorii au descoperit se pare o factură emisă de aceasta pentru firma năsăudencei, care ar fi achiziționat servicii de “zugrăveală interior”, în valoare de 857 lei, din care 137 lei TVA.
“Corespunzător acestei facturi, în contabilitatea beneficiarului s-a mai înregistrat şi chitanţa nr. 305901/24.03.2017, care ar atesta plata facturii menţionate”, arată procurorii, care mai subliniază că “operaţiunea prezentată nu a fost reală, iar fapta a fost comisă în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale. Prejudiciul adus bugetului de stat prin săvârşirea acesteia se ridică la 137 lei, care reprezintă TVA, la care se adaugă accesorii”.
Odată descoperită infracțiunea, cauza a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în 2019, care a continuat ancheta.
Cu privire la prejudiciul în valoare de 137 lei, procurorii spun că “și în ipoteza în care (…) SRL ar fi beneficiat în fapt de serviciile de «zugrăveală interior» facturate, însă «la negru», dintr-o altă sursă, iar factura analizată a fost procurată şi înregistrată pentru efecte fiscale, prejudiciul reprezentat de valoarea TVA-ului subzistă deoarece (…) SRL a beneficiat de deducerea TVA, fără a exista un alt contribuabil care să colecteze TVA (XX SRL [n. r. – firma care ar fi emis factura în valoare de 857 lei] nu a evidenţiat, declarat şi în mod evident nici nu a plătit TVA determinată de această livrare).
Astfel, S.C XX SRL, societatea furnizoare prezintă caracteristicile unei «firme fantomă», fiind o societate fără angajaţi, fără activitate, fără puncte de lucru, cu un sediu fictiv, care nu şi-a îndeplinit obligaţiile fiscale pentru perioada de referinţă, toate acestea indicând caracterul nereal al achiziţiei înregistrate de (…) SRL, presupus realizate de la această societate”, au precizat procurorii în rechizitoriu.
Putea să scape fără mare tam-tam
Ținând cont totuși de faptul că prejudiciul stabilit în cauză este un mizilic, este ciudat faptul că femeia acuzată de evaziune fiscală nu a achitat datoria către stat, astfel încât să termine sarabanda și să nu ajungă în instanță. Una peste alta, potrivit legii, până la finalul procesului se poate răzgândi.
“În cauză, organul de urmărire penală a solicitat organului fiscal, iar acesta a cuantificat și comunicat suma necesar a fi plătită de inculpată pentru a beneficia de cauza de nepedepsire prev. de art. 10 al. 1 din Legea nr. 241/2005. Această sumă, conform adresei A.J.F.P. Bistrița-Năsăud din 10.11.2023 (…) se ridică la 263 lei din care 137 lei – prejudiciul efectiv, 99 lei – accesorii, 27 lei – 20% din baza de calcul.
Inculpata a fost informată de organele de urmărire penală cu privire la posibilitatea de a beneficia de cauza de nepedepsire și cu privire la cuantumul sumei necesar a fi achitate în acest sens (…), dar nu a efectuat plata sumei indicate.
Față de această împrejurare, deși cuantumul prejudiciului reținut în cauză este unul redus, s-a reţinut de către procuror că singura soluție legală care poate fi dispusă în cauză este trimiterea în judecată a inculpatei, deoarece limitele pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea de evaziune fiscală (de peste 7 ani închisoare) nu permit adoptarea unei soluții de renunțare la urmărirea penală, conform art. 318 Cod de procedură penală”, precizează procurorii.
Art. 10, alin 1 din Legea 241/2005, text valabil la data la care se presupune că s-a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală, adică anul 2017, prevede că: “În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar”.
Rechizitoriul a primit undă verde
În camera preliminară, năsăudeanca acuzată de evaziune fiscală a invocat o serie de excepții, respectiv a nelegalităţii actelor, probelor şi a mijloacelor de probă din dosarul de urmărire penală, precum şi excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei, respectiv a rechizitoriului întocmit de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, dar și că i s-a încălcat dreptul la apărare.
Totuși, judecătorul de cameră preliminară nu a fost de acord cu aspectele invocate de inculpată, considerând că rechizitoriul este în bună regulă, astfel că a dat undă verde pentru începerea judecății pe fond.
Decizia instanței nu este definitivă și a fost contestată de năsăudeancă la Curtea de Apel Cluj.
