În ediția de săptămâna trecută a Gazetei de Bistrița am arătat ce a cuprins plângerea depusă de avocatul Iulia Molnar împotriva fostului soț, avocatul Dan Molnar, pe care îl acuză de fals privind identitatea, fals în declarații, instigare la fals privind identitatea și fals în declarații. Asta după ce Iulia Molnar a pierdut în instanță ajutorul public judiciar acordat anterior, după ce fostul soț ar fi întreprins demersuri pe ascuns și ilegale, cu ajutorul notarului Maximilian Iulius Drăguț, ca să obțină date despre un imobil pe care ea l-a donat tatălui său și care ulterior a fost vândut.

Motivul pentru care Iulia Molnar a pierdut ajutorul public judiciar nu are la bază doar casa donată tatălui. Gazeta de Bistrița a intrat în posesia motivării instanței prin care i s-a revocat acesteia ajutorul, document din care reiese clar că doamna Molnar a ascuns de fapt sume importante de bani. De fapt i-a retras din conturi cu doar câteva zile înainte de a cere în instanță partajul dar și ajutor public judiciar.

 

Până să ajungem la motivarea instanței care are drept subiect anularea ajutorului public judiciar, așa cum am promis în numărul de săptămâna trecută, trebuie să prezentăm ce au susținut procurorii în ordonanțele de clasare a cauzei penale în care au fost anchetați avocatul Dan Molnar și notarul public Maximilian Iulius Drăguț, dar și opinia judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj care a întors dosarul la Parchet spre reanchetare, întrucât mai sunt multe aspecte de lămurit, probe pe care procurorul nu le-a solicitat.

 

Cauza a fost clasată de procurori

 

Potrivit procurorului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, participația avocatului Dănuț Molnar sub forma instigării la săvârșirea infracțiunilor de falsuri în înscrisuri nu există, iar cu privire la notarul Iulius Drăguț faptele reținute în sarcina sa nu sunt prevăzute de legea penală.

În ordonanța de clasare este precizat că, în materialul de urmărire penală administrat în cauză penală nu există presupunerea rezonabilă că cei doi pârâți ar fi săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus continuarea urmăririi penale și nici infracțiunile de fals în declarații și fals privind identitatea.

“Pentru justa soluționare a cauzei penale s-au administrat probe, din oficiu ori la cerere și prin administrarea acestora, atât în favoarea cât și în defavoarea suspecților, s-a stabilit că după divorțul soților (…) reclamanta Molnar Simona Iulia a formulat la Judecătoria Bistrița a formulat la Judecătoria Bistrița împotriva pârâtului Molnar Laurențiu Dănuț o acțiune civilă având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului patrimonial, cercetarea efectuându-se inițial în dosarul civil nr. 11505/190/2014 al Judecătoriei Bistrița. Prin sentința civilă nr. 49/F/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul civil nr. 325/33/2015 s-a dispus strămutarea cauzei de la Judecătoria Bistrița la Judecătoria Cluj-Napoca (…).

Prin încheierea civilă din 23 ianuarie 2015 pronunțată în dosarul civil nr. 11505/190/2014, Judecătoria Bistrița a stabilit suma de 229.371, 14 lei, cu titlu de taxă de timbru judiciară în sarcina reclamantei Molnar Simona Iulia și la solicitarea acesteia, i-a acordat ajutor public în modalitatea reducerii cuantumului taxei de timbru la suma de 114.685,57 lei și a eșalonat plata sumei, urmând ca taxa să fie achitată în 48 de rate lunare în cuantum de 500 lei/lună, iar diferența la momentul finalizării executării hotărârilor judecătorești, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii sale definitive”, a precizat procurorul.

Acesta a mai arătat că, Dan Molnar gândindu-se la posibilitatea că ar putea să piardă procesul de partaj și astfel ar fi fost obligat la final să plătească la final suma de care a fost scutită Iulia Molnar prin acordarea de ajutor public judiciar, acesta, fiind persoană interesată, a formulat o cerere de revenire asupra respectivului ajutor, arătând instanței că cererea a fost făcută cu rea credință.

În continuare, procurorul mai arată că atât Dan Molnar cât și notarul Drăguț au acționat legal în demersurile lor. Potrivit acestuia, informațiile referitoare la cadastru și publicitate imobiliară sunt informații publice, în mod legal, Molnar Laurențiu Dănuț a putut solicita și a putut obține de la OCPI B-N și de la OCPI CJ extrase de carte funciară pentru informare referitoare la imobilele situate în mun. Bistrița și în mun. Cluj, menționează procurorul de caz.

De asemenea, mai arată procurorul, a fost audiat și Octavian Sîngeorzan, care a declarat că era interesat să achiziționeze imobilul donat de Iulia Molnar tatălui ei, astfel că a apelat la notarul Drăguț. În plus, nu a existat nicio opoziție din partea funcționarilor OCPI, se mai arată în ordonanța procurorului.

“Infracțiunile de fals în declarații prev. și ped. De art. 326 Cod penal și fals privind identitatea, prev. și ped. De art. 327 alin. 1 Cod penal, sub forma autoratului sau instigării, pentru care Molnar Simona Iulia a formulat denunțul penal pe care l-a intitulat «plângere penală», nu sunt prevăzute de legea penală în dosarul penal pentru care s-a efectuat urmărirea penală față de Molnar Laurențiu Dănuț, avându-se în vedere situația de fapt și de drept expusă în ordonanță”, precizează procurorul, cauza fiind astfel clasată.

Evident, lucrurile nu s-au oprit aici, fiindcă Iulia Molnar a făcut plângere împotriva ordonanței de clasare, la procurorul general al PCA Cluj. Nimic nu s-a schimbat însă, deoarece superiorul procurorului de caz a avut aceeași părere.

Astfel, în urma analizei ordonanței din 17.10.2017, procurorul general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj constată că aceasta este legală și temeinică.

”Este evident că tot demersul judiciar al numitei Molnar Simona Iulia, prin depunerea unei plângeri penale împotriva notarului public Drăguț Maximilian Iulius și a fostului soț Molnar Laurențiu Dănuț, a fost determinat de faptul că acesta din urmă a demascat modalitatea în care fosta soție a obținut ajutorul public judiciar”, susține procurorul general adjunct.

Față de cele expuse de către procurorul de caz, superiorul acestuia a respins plângerea, iar Iulia Molnar a fost nevoită să achite cheltuieli judiciare în cuantum de 50 de lei.

 

Instanța spune că nu s-a anchetat suficient

 

Iulia Molnar a mers mai departe în instanță și a contestat ordonanța de clasarea a procurorilor, pentru motive de nelegalitate și de netemeinicie.

Judecătorul de cameră preliminară care a analizat contestația Iuliei Molnar a ajuns la concluzia că procurorul nu a cercetat suficient.

Astfel, potrivit instanței, din verificarea lucrărilor cauzei rezultă că în speță, soluția adoptată prin ordonanța atacată este rezultatul unei analize incompetente a tuturor împrejurărilor reclamate și a administrării unui probatoriu insuficient limitându-se la analiza încadrării juridice date de către petentă fără a analiza fondul celor reclamate și, contrar existenței unor date în sprijinul celor declarate de petentă și fără a administra în totalitate probele pe care aceasta le-a solicitat, argumentele s-au limitat la preluarea apărărilor intimaților.

În plus, instanța a constatat că în cauză se impunea verificarea și a existenței unui posibil abuz în serviciu, chiar dacă acesta nu a fost reclamat de Iulia Molnar în plângere. Conform judecătorului de cameră preliminară, procurorul avea obligația de a verifica aspectele reclamate, fără însă a se limita doar la fapta sesizată și doar dacă în urma verificărilor complete epuizate se concluzionează asupra inexistenței vreunei fapte, să adopte o soluție de clasare. Or, din punctul de vedere al instanței, ceea ce exista în dosarul de urmărire penală a fost insuficient pentru a adopta o astfel de soluție. Drept urmare, dosarul a fost retrimis procurorului pentru completarea urmăririi penale.

 

Motivele reale ale anulării ajutorului public judiciar! La mijloc nu a fost doar casa pentru care notarul Drăguț a cerut acte de la OCPI

 

Așa cum a reținut și procurorul de caz, Iulia Molnar a pierdut ajutorul public judiciar nu doar din cauza demersurilor presupus întreprinse de Dan Molnar, prin intermediul notarului Drăguț care s-ar fi folosit de Octavian Sîngeorzan pentru a intra în posesia actelor de la OCPI, ci și din alte motive. Fiindcă avocata a ascuns bani cu doar câteva zile înainte de a cere partajul averii și ajutorul public judiciar. Și este vorba despre sume considerabile. Cel puțin asta reiese din motivarea instanței care i-a anulat avocatei Molnar ajutorul și a mai și amendat-o cu 5.000 de lei.

Acțiunea de anulare a ajutorului public judiciar a fost depusă în instanță de Dan Molnar după ce la unul din termenele din dosarul de partaj a aflat că în conturile fostei sale soții au existat sume consistente de bani pe care aceasta le-a retras cu doar câteva zile înainte de a depune acțiunile în instanță. Cu toate că s-a plâns că nu are bani, Iulia Molnar, imediat după ce aproape și-a golit conturile, a întreprins demersuri să achiziționeze un BMW X5 la un preț de 45.000 de euro.

Dar să vedem despre ce este vorba mai exact.

„ (…) este de sesizat că, în ce priveşte elementele avute în vedere de judecătorul fondului, la data la care s-a admis, în parte, cererea de ajutor public judiciar promovată de către reclamantă, acestea s-au limitat la împrejurarea că solicitantul nu încasase venituri în perioada de patru luni anterioară înregistrării acţiunii de partaj, deşi deţine calitatea de avocat şi, pe de altă parte, că disponibilităţile sale băneşti, aşa cum au fost identificate în urma recepţionării unor informaţii de la unităţile bancare, erau reduse şi nu erau de natură a susţine efortul financiar constând în achitarea integrală a taxei datorate în considerarea cererii promovate, (…)”, arată instanța, care precizează că atât cererea de partaj cât și cea de ajutor public judiciar au fost formulate la Judecătoria Bistrița pe data de 25 noiembrie 2014.

Iulia Molnar a anexat la cererea de ajutor public și bunurile și sumele de care dispune.

“(…) din cuprinsul certificatului de atestare fiscală anexat, se poate lesne sesiza că, la epoca la care s-a pretins ajutorul public, reclamanta deţinea în proprietate exclusivă imobilul situat în municipiul Bistriţa, str. (…), clădire în suprafaţă de 106,49 mp, cu valoare impozabilă de 215.067 lei şi teren aferent de 824 mp, însă, aşa cum reiese din notele de şedinţă depuse de către reclamantă, aceasta din urmă a donat tatălui său bunul individualizat mai sus, la 26.03.2015, în baza contractului autentificat de către notarul public, imobilul fiind înstrăinat posterior, pentru un preţ de 200.000 euro, pentru ca, ulterior, la 24.06.2016, să fie achiziţionat un alt bun, în municipiul Cluj Napoca, sens în care s-a stabilit un preţ de 225.000 euro, or, în mod evident, aceste din urmă împrejurări nu au fost cercetate la momentul în care s-a încuviinţat, iniţial, ajutorul public, survenind numai posterior”, arată instanța.

Din același document mai reiese că, înainte cu fix o zi înainte de a depune cererea de partaj și cea de ajutor public judiciar, Iulia Molnar a perfectat un contract pentru achiziționarea unui autoturism, “aşa încât s-a avansat suma de 45.000 euro şi s-a încheiat un contract de vânzare cu referire la un vehicul BMW X5, ce trebuia achiziţionat de pe piaţa germană”.

Iulia Molnar ar fi trebuit să intre în posesia autoturismului în termen de 6 luni, adică undeva prin luna mai 2015. Totuși nu s-a întâmplat asta, din documentul instanței reieșind faptul că, cel cu care avocata încheiase contractul pentru achiziționarea mașinii nu găsise ceea ce ea își dorise, astfel că i s-au mai cerut încă 10.000 de euro, plus că perioada contractului a fost prelungită cu încă un an și jumătate.

Totodată instanța a mai reținut și faptul că, pe data de 7 noiembrie 2014, Iulia Molnar și-a lichidat un depozit bancar de 180.000 lei, iar pe 18 noiembrie 2014 a retras alți 179.000 lei.

“(…) aşadar, la un interval de timp de nici trei săptămâni anterior demarării procesului, beneficiarul ajutorului public a dispus de fonduri însemnate, care nu au fost avute în vedere la momentul în care s-a încuviinţat acordarea facilităţilor la plata taxei, de vreme ce, la acea dată, s-a luat în considerare soldul existent al conturilor, disponibilităţile retrase cu o săptămână anterior fiind comparabile cu nivelul taxei de timbru datorate în cauză, de 229.371,14 lei”.

În fine, poate fi relevant a evoca aspectul că, în contextul în care, iniţial, în perioada în care s-a iniţiat procesul, reclamanta nu avea încasări derivând din activitatea liberală desfăşurată, după cum s-a reţinut de către Judecătoria Bistriţa, totuşi, din adeverinţa ataşată notelor de şedinţă depuse de către reclamantă se deduce că, în tot cursul anului 2016, aceasta a declarat venituri realizate, spre exemplu, în cuantum de 3.000 lei în august, 3.700 lei în septembrie, 3.080 lei în octombrie, 2.700 lei în noiembrie şi 4.000 lei în decembrie”, se mai precizează în document.

Totodată, instanța nu a trecut cu vederea faptul că, deși s-a plâns că nu are bani suficienți pentru a plăti taxa de timbru judiciar, Iulia Molnar a donat imobilul pe care l-a moștenit de la familia Petringelu, tatălui ei, acesta din urmă înstrăinându-l cu suma de 200.000 de euro.

“(…) or, în condiţiile în care beneficiarul ajutorului public este capabil a încheia acte cu titlu gratuit, fără contraechivalent, este limpede că situaţia sa materială actuală şi reală nu este de natură a contura necesitatea suportării, de la bugetul de stat, prin fondul special constituit, a sumei în raport de care a operat reducerea taxei de timbru, mai ales că aceasta s-a realizat fără a se reflecta asupra implicaţiilor concrete ale operaţiunii juridice în ce priveşte sarcinile la care reclamanta era ţinută faţă de bugetul de stat, din prisma ajutorului public anterior acordat. Mai mult decât atât, este de subliniat că, dacă în cuprinsul concluziilor scrise depuse de către beneficiarul ajutorului public în dosarul nr. 12215/190/2015 al Tribunalului Maramureş se face referire la aspectul că imobilul din Cluj Napoca a fost achiziţionat după vânzarea unui bun propriu al acestuia, dobândit cu titlu de moştenire, totuşi, în prezenta cauză se menţionează împrejurarea că bunul a fost cumpărat pentru un preţ de 225.000 euro, după ce imobilul din Bistriţa fusese înstrăinat şi obţinută suma de 200.000 euro drept contraprestaţie, cu precizarea că din vânzarea casei moştenită de la Petringelu Horaţiu nu au rămas bani, ci părinţii săi au contribuit, din economii personale, pentru a se acoperi diferenţa dintre preţul de achiziţie şi cel obţinut în prealabil, or, în asemenea circumstanţe, este limpede că reclamanta nu lămureşte complet cadrul în care s-a reuşit dobândirea imobilului din Cluj Napoca, sub aspectul diferenţei de 25.000 euro, afirmaţiile sale fiind contradictorii, din perspectiva discutată”, se arată în motivare.

În final, instanța a ajuns la concluzia că Iulia Molnar a procedat cu rea-credință și deliberat ca să își ascundă resursele financiare, astfel că i-a anulat în parte ajutorul public judiciar. Practic aceasta a trebuit să plătească 114.685,57 lei, suma de care a fost scutită total din cuantumul total al taxei de timbru, cealaltă jumătate continuând să o plătească în rate, așa cu stabilise anterior instanța.

2 COMENTARII

  1. No, se pare ca lucrurile nu-s asa cum le prezinta doamna care s-a dus sa-si afișeze rufele în public. Mare caracter are tanti Joitica. A ajuns să se plângă si ca nu e lăsată să fure statul !!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.