La finalul lunii martie, Curtea de Conturi a României a publicat un raport care arată cât de prost stă țara noastră la adăposturile de protecție civilă. Situația este cu atât mai gravă cu cât, cu un conflict la graniță, dacă se iau în calcul toate spațiile disponibile, poate fi adăpostită doar maxim 6% din populația țării. Nici în Bistrița-Năsăud situația nu este mai bună, în municipiu, de exemplu, poate fi adăpostită doar 5,4% din populație.
„Actuala organizare a sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict armat, mai ales în zonele dens populate. Activitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian nu a reprezentat o prioritate în strategia de Securitate națională și nici nu a fost elaborate o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat”, este situația gravă prezentată de Curtea de Conturi a României în cel mai recent raport care vizează adăposturile de protecție civilă din țară, publicat la finalul lunii martie.
Capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,2% ( doar 611.922 de persoane) în adăposturi special construite și de 5,9% dacă se iau în calcul alte spații de adăpostire identificate, spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane. Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă publice și private, 2543 sunt neoperaționale (adică aproximativ 50%).
73% dintre adăposturi, respective 3.711, sunt construite înainte de 1990, iar jumătate din adăposturile existente nu îndeplinesc condițiile de funcționalitate. Multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite.
Prin comparație Finlanda poate adăposti 4,8 milioane de persoane, peste 87% din populația totală a țării, iar Elveția are 9 milioane de locuri disponibile, mai mult decât populația totală.
Instrucțiunile de folosire a adăposturilor, din 1961!
Conform centralizării efectuate la nivelul IGSU, în perioada 2022-2024 au fost remediate doar 458 de adăposturi de protecție civilă, demersurile întreprinse la nivel județean nefiind suficiente. Instrucțiunile de folosire a adăposturilor de protecție civilă sunt cele elaborate în anul 1961, care nu au fost actualizate.
Construcțiile noi prevăzute cu subsol care se amenajează ca adăpost de protecție civilă special construit trebuie să respecte prevederile normele tehnice care conțin cerințe privind proiectarea adăposturilor, elementele constructive și de instalații (de ventilate, electrice și sanitare). Proiectarea amenajării subsolurilor se ține cont de alocarea unei suprafețe utile de un metru pătrat per persoană.
Principalele deficiențe observate de ISU la controale: lipsa garniturilor de etanșeizare a ușilor de acces în adăposturi, fapt ce nu mai asigură protecția persoanelor, tâmplărie metalică deteriorate din cauza umidității crescute din interiorul subsolurilor imobilelor, defecțiuni ale sistemelor de ape pluviale sau scurgeri ale blocului ce au condus la inundarea subsolurilor și implicit a adăposturilor.
De asemenea, la controale au fost constatate instalații electrice dezafectate total sau parțial, dezafectarea tablourilor electrice; nerealizarea, nefuncționarea sau scoaterea din funcțiune a instalației de filtro-ventilație; lipsa mobilierului destinat toaletelor : chiuvete, vase de toaletă; lipsa sau nefuncționarea instalațiilor sanitare; neasigurarea operativității adăpostului de protecție civilă în situații de urgență în cel mult 24 de ore din cauza schimbărilor de destinație sau a gradului avansat de degradare; nefinalizarea lucrărilor de execuție a adăposturilor de protecție civilă; nesolicitarea și neobținerea autorizației de protecție civilă;
La nivelul fiecărui județ există un punct de comandă administrat de Consiliul Judetean și la nivelul municipiului, un punct de comandă administrat de Consiliul Local. O parte din punctele de comandă vizitate sunt întreținute, igienizate, dar nu au dotările corespunzătoare, fiind mai vechi de 35 de ani. Aceste puncte de comandă necesită reamenajare, recompartimentare, dotarea cu echipamente modern de filtro-ventilație, electrice, sanitare, de comunicații, mobilier.
Din cele 65 de adăposturi din Bistrița, doar 14 sunt operative
Situația stă prost de tot și în Bistrița-Năsăud. Potrivit inspectorului șef al ISU Bistrița, Cristian Bucur, în municipiu sunt 65 de adăposturi de protecție civilă. Dintre acestea 23 sunt publice, iar 42 private. Din cele 23 publice gestionate de Primăria Bistrița, doar două sunt operative, iar 21 nu pot fi folosite. Din cele private, doar 12 sunt operative, iar 30 neoperative. Astfel, din cele 65 de adăposturi, doar 14 sunt operative.
În 2024, ISU Bistrița a aplicat două amenzi în valoare totală de 4.500 de lei pentru neregulile găsite la aceste adăposturi. Una dintre amenzi, de 4000 de lei a fost încasată de Primăria Bistrița, pentru adăposturile civile neoperative.
„În urma controlului efectuat de noi se trimit planuri de măsuri, cu măsuri de remediere. Din ce am constatat noi, sunt foarte costisitoare. Dacă vorbim de o instalație de filtru-ventilație cu care trebuie să se doteze un adăpost, vorbim de niște sume de la 100.000 de lei în sus”, explica șeful ISU Cristian Bucur, într-o ședință de Colegiu Prefectural.
În 2022, fostul primar Ioan Turc preciza că 6 astfel de adăposturi din Bistrița sunt funcționale, cu 4 mai mult decât apare în evaluarea celor de la ISU prezentată la începutul acestui an.
Din cele 78.877 de persoane din Bistrița, pot fi adăpostite doar 4326, 5,48%. Dacă în cele 4 orașe din municipiu de bine de rău mai există astfel de adăposturi, în comune nici nu s-a auzit de așa ceva. Bistrița-Năsăud se numără printre puținele comune care nu au în zona rurală niciun astfel de adăpost de protecție civilă.
Se pare că municipalitatea a percutat la amenzile date de ISU și anul acesta a prevăzut bani pentru adăposturile de protecție civilă. În bugetul din acest an, Primăria Bistrița a prevăzut 400.000 de lei pentru adăposturile de protecție civilă și o nouă autospecială pentru ISU. Nu se știe cât merge pe autospecială și cât merge pe adăposturile de protecție civilă.
Într-adevăr dotările pentru adăposturile de protecție civilă sunt costisitoare. Doar o ușă metalică etanșă pentru adăpost ALA costă de la 4.000 de lei în sus, ajungând să treacă și de 22.000 de lei.
O instalație de filtroventilație costă de la 17.000 de lei pentru case și vile și trece de câteva zeci de mii de lei. O toaletă uscată pentru adăpost mai costă și ea aproape 900 de lei, iar un stingător cu spumă aeromecanică trece de 1000 de lei.
Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecție civilă cu o suprafață mai mare de 1000 de metri pătrați trebuie să aibă încăperi de adăpostit, grup sanitar și o ieșire de salvare.
