În urma unui proces interminabil, Primăria Bistrița a reușit să pună mâna pe 24 din cele 30 de puncte termice lăsate de izbeliște de Proditerm. Deși au fost preluate de Primăria Bistrița definitiv în urmă cu aproape un deceniu, până acum doar un singur punct termic a fost transformat. Este vorba despre unul care găzduiește sediul Ocolului Silvic, care la 3 ani de la debutul lucrărilor, încă înghite sute de mii de lei anual.

Renunțarea bistrițenilor la serviciile societății de termoficare Proditerm, aflată în subordonarea Primăriei Bistrița, încă din anii 1990, a dus-o spre faliment. Proditerm a ajuns la datorii de peste 67 de miliarde de lei și în cele din urmă a intrat în faliment.

Bunurile sale, printre care se numărau și 30 de puncte termice de pe raza orașului, au fost preluate de lichidatorul societății, SC Ultralex IPURL în 2006. Asta după ce Primăria Bistrița prelua toate cele 30 de puncte termice în urma unei hotărâri de Consiliu Local din 2004, doi ani mai devreme.

În ianuarie 2008, Ultralex IPURL cerea în instanță să primească înapoi toate cele 30 de puncte termice, pe care urma să le valorifice și să achite parte din datoriile uriașe acumulate. Procesele s-au întins pe mai bine de 4 ani, finalizându-se abia în anul 2012. Primăria Bistrița reușea să câștige, în instanță, dreptul de proprietate asupra a 24 de puncte termice din cele 30 deținute de Proditerm.

Încă dinainte de a intra oficial în proprietatea Primăriei Bistrița se încearcă găsirea unei utilități pentru cele 24 de puncte termice. Fostul edil, Ovidiu Crețu visa în locul acestor puncte termice la parcări supra-etajate, sedii de instituții subordonate, săli de sport și chiar dispecerate.

Cu două proiecte mari și late care mușcă bine din numărul de locuri de parcare, mai exact dispar în jur de 3.000 de locuri de parcare, noul primar Ioan Turc și-a canalizat atenția spre punctele termice rămase și vrea să transforme parte din ele în parcări.

Mai exact, 9 puncte termice din oraș vor fi transformate în parcări. Acestea vor fi puse la pământ, nu se va merge pe reabilitare ca și în cazul punctului termic din Ștefan cel Mare, care găzduiește sediul ocolului silvic. Inițial, parcările vor fi la sol, ca mai apoi spațiile să fie transformate în parcări sub sau supraetajate.

Primele puncte termice ce vor fi puse la pământ și transformate în parcare sunt cele de pe străzile Dumbravei, Nicolae Bălcescu și Aleea Spătarului. Consiliul Local și-a dat deja acordul pentru schimbarea destinației lor în ședința din luna iunie. Lucrările de demolare încă n-au început, la niciunul dintre cele trei puncte termice avute în vedere.

Sediul Ocolului Silvic, singurul proiect materializat

Până una alta, doar un singur punct termic a fost transformat de municipalitate. Este vorba despre unul situat în Ștefan cel Mare, care s-a transformat în sediul Ocolului Silvic al municipiului Bistrița.

Întrucât funcționa într-un spațiu închiriat de la Direcția de Administrare a Piețelor de pe Calea Moldovei, Ocolului Silvic i se pregătește un sediu încă din 2018. Trei ani mai târziu, acesta încă nu este gata și continuă să înghită anual sume frumușele.

În prima fază, construcția a înghițit în jur de un milion de lei. Construcția are două niveluri, parter și etaj cu terasă și este compusă dintr-un hol de acces cu intrare controlată, ușile de acces în clădire vor fi dotate cu sisteme magnetice de închidere, accesul realizându-se pe bază de card magnetic.

A fost amenajată o sală de așteptare și relații cu publicul, un birou pentru șeful ocolului, secretariat, oficiu, două birouri pentru contabilitate, casierie, patru birouri pentru serviciul tehnic, grup sanitar, cameră armament, sală de ședințe, spațiu de depozitare, arhivă, garaj pentru două autoturisme și un spațiu tehnic centrală termică.

Sediul Ocolului Silvic va fi dotat cu sistem de supraveghere, instalații de telecomunicații și date cu legătură la sistemul integrat de comunicație al Primăriei Municipiului Bistrița.

Anul trecut, pentru acest obiectiv a fost direcționată suma de 400.00 de lei, iar anul acesta, noul sediu al Ocolului Silvic mai înghite 168.000 de lei. Sumele provin din bugetul propriu al Ocolului Silvic.

Cu 5.000 de hectare de pădure pe mână, Ocolul Silvic abia produce mai mult decât cheltuie

Ocolul Silvic al municipiului Bistrița are nu mai puțin de 5.000 de hectare de fond forestier, numărându-se în top 10 cei mai mari proprietari de pădure. Acesta are în administrare momentan 5.693 de hectare, din care 3.418 aparțin de municipiul Bistrița, iar 2.235 de comuna Livezile.

Ocolul Silvic are propria pepinieră, unde produce atât puieți forestieri pentru fondul forestier administrat, cât și puieți de talie mijlocie și mari și ornamentali pentru spațiile verzi ale municipiului Bistrița și ale comunei Livezile.

Un alt atu al Ocolului Silvic este preluarea în gestiune a fondului de vânătoare Cușma, ce deține un important fond cinegetic, cu specii de vânat mic (fazan, iepure, căprior) și vânat mare (mistreț, cerb, urs). Ocolul Silvic organizează, contra cost, în sezonul de vânătoare, inclusiv partide de vânătoare cu vânători români și străini.

Cu o asemenea mină de aur, Primăria Bistrița n-ar trebui să aibă emoții cu privire la adunarea de bani la buget. Realitatea este însă alta. Potrivit centralizatorului de cheltuieli și venituri pentru anul trecut, în 2020 realiza venituri de 3,8 milioane de lei din exploatare. Cheltuielile erau însă pe măsură, ajungând la 3,4 milioane de lei. Ocolul Silvic reușea astfel să producă doar 400.000 de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii treceau de un milion de lei, iar cele cu personalul de două milioane de lei. Salariile celor 30 de angajați înghițeau peste 60% din cât a produs Ocolul. Doar tichetele de masă pentru angajați ajungeau la 96.000 de lei.

Dividendele cuvenite bugetului local al celor două administrații locale au ar fi trebuit să fie de 301.000 de lei, însă doar 150.000 de lei au fost virați efectiv, după primele 6 luni ale anului trecut la bugetele Primăriei Bistrița și Primăriei Livezile, din cei 185.000 lei propuși.

Astfel, anul trecut, Ocolul Silvic a încasat 3,1 milioane de lei din vânzarea produselor, 261.00 de lei din servicii prestate, 13.000 de lei din redevențe și chirii și 90.000 de lei au reprezentat alte venituri. Din amenzi și penalități a mai încasat aproape 15.000 de lei.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here