Din cauză de Puțura! Judecătoarea Corina Iacob, condamnată cu suspendare și muncă în folosul comunității

Corina Iacob, judecător la Tribunalul Bistrița-Năsăud, trimisă în judecată de procurorii DNA, la finele anului 2017, a fost condamnată de Curtea de Apel București la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. Sentința nu este defintivă și a fost atacată în apel la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde nu ar fi exclus să scape de din cauză de… amestec SRI.

Relația de amiciție cu fostul judecător și ex-secretar de stat Ovidiu Puțura i-a fost dăunătoare judecătoarei Corina Iacob. Aceasta a fost trimisă în judecată de procurorii DNA care au acuzat-o de luare de mită. Și să nu vă gândiți că mita a fost una “WOW!”, colosală, ci o discuție în care i-a cerut ajutor lui Puțura pentru ca fiul ei să poată deveni notar și o pereche de pantofi în valoare de 70 de euro pe care soția lui Puțura i-ar fi adus din Italia.

Procurorii DNA anunţau în ianuarie 2015 despre faptul că pe numele lui Ovidiu Puţura, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, s-a deschis un dosar penal pentru fapte de corupţie. În respectivul dosar era implicat şi numele unui magistrat bistriţean, nume făcut public încă de atunci de procurori. Era vorba despre Corina Iacob, judecător la Secţia Civilă a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, care, potrivit procurorilor DNA, ar fi pronunţat o soluţie favorabilă într-un dosar aflat pe rolul tribunalului bistriţean, pentru Alina Puţura, soţia fostului secretar de stat. Sentinţa favorabilă nu ar fi fost una gratuită, în schimbul acesteia Corina Iacob încercând să-şi facă fiul notar cu ajutorul lui Puţura.

Drept urmare, Ovidiu Puțura a fost acuzat de dare de mită, iar Corina Iacob de luare de mită, însă în dosare diferite. De fapt dosarul judecătoarei bistrițence a fost disjuns din c el al lui Ovidiu Puțura.

Instanța de fond a condamnat-o cu suspendare, că mai mult nu i-au putut da

La finele anului 2017 a căzut o altă „bombă”, când Corina Iacob a fost trimisă în judecată, astfel că din această cauză a fost și suspendată din funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia judecători.

Dosarul în care a fost inculpată judecătoarea bistrițeancă a fost judecat de magistrații Curții de Apel București, care la finele lunii septembrie 2018 au pronunțat sentința pe fond, Corina Iacob primit o condamnare de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, și 60 de zile de muncă în folosul comunității.

“În temeiul art.396 alin.1, 2 și 10 Cod de procedură penală, condamnă pe inculpata Iacob Corina la pedepsa de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev și ped. de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu modificările şi completările ulterioare și cu aplic. art.7 lit.b din Legea nr.78/2000 cu modificările şi completările ulterioare. În temeiul art.67 alin.2 Cod penal rap. la art.66 alin.1 lit.a, b, g și k Cod penal, interzice inculpatei exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de a exercita profesia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 2 ani după rămânerea definitivă a hotărârii, conform art.68 alin.1 lit.b Cod penal. În temeiul art.65 alin.1 raportat la art.66 al.1 lit.a, b, g și k Cod penal interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, de a exercita profesia de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata și în cazul executării pedepsei principale.

În temeiul art.91 Cod penal dispune suspendarea sub supravegherea Serviciului de probaţiune Bistrița a executării pedepsei principale aplicată inculpatei Iacob Corina şi implicit a pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, g și k Cod penal, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat, potrivit art.92 alin.2 Cod penal, de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art.93 alin.1 lit.a-e Cod penal, impune inculpatei ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: – să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; – să anunţe serviciului de probaţiune, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; – să comunice serviciului de probaţiune schimbarea locului de muncă; – să comunice serviciului de probaţiune informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art.93 alin.2 lit.b din Codul penal, impune inculpatei ca, pe durata termenului de supraveghere, să execute obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art.93 alin.3 din Codul penal, impune inculpatei ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei orașului Bistrișa sau al Primăriei comunei Livezile, judeșul Bistrișa-Năsăud, astfel cum se va decide de către consilierul de probaţiune, potrivit art.404 alin.2 din Codul de procedură penală. În temeiul art.404 alin.2 din Codul de procedură penală, atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art.96 şi art.97 din Codul penal, referitoare la cazurile de revocare şi, respectiv, anulare a suspendării sub supraveghere. În temeiul art.274 alin.1 Cod de procedură penală, obligă pe inculpată la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 septembrie 2018”, este decizia magistraților de la Curtea de Apel București.

Puţura, amicul fatal

Ce s-a întâmplat între Corina Iacob şi Ovidiu Puţura reiese din motivarea sentinţei de condamnare a fostului secretar de stat, pronunţată de judecătorul George Matei de la Curtea de Apel Bucureşti, în toamna lui 2016.

Astfel, din documentul citat reiese că, în cursul anului 2012, Alina Puţura, soţia fostului secretar de stat, a promovat o acţiune în revendicare imobiliară împotriva bistrițeanului Paul Brendea, pentru a intra în posesia unui teren în suprafaţă de 1.000 mp din Bistriţa pe care bărbatul începuse să-şi construiască o casă.

După doi ani de procese, Judecătoria Bistriţa a respins acţiunea Alinei Puţura, însă aceasta a formulat recurs la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, instanţă la care până în 2012 a activat ca judecător şi Ovidiu Puţura. Aici dosarul a ajuns pe mâna judecătoarei Corina Iacob, care ulterior ar fi avut câteva întâlniri cu Puțura cu care ar fi discutat pe marginea dosarului.

Conform DNA, una dintre acestea a avut loc hotelul Yesterday din Bucureşti, judecătoarea fiind prezentă în Capitală la seminar de pregătire profesională. La acel moment însă, procurorii erau deja pe urmele lui Puţura, discuţia dintre cei doi fiind interceptată ambiental. Cel puțin asta reiese din motivarea sentinței de condamnare a lui Ovidiu Puțura, pronunțată de Curtea de Apel București.

„Discuţia este centrată şi cu lux de amănunte pe problematica accesului fiului judecătoarei în profesia de notar şi despre soluţionarea recursului soţiei lui Puţura, abundând în detalii tehnico-juridice specifice situaţiilor fiului respectiv dosarului de recurs, element deci ce o îndepărtează mult de o simpla discuţie colocvială dintre doi prieteni. (…)

Este deci mai mult decât evident că inculpatul nu este un om fără legătură cu mult dorita carieră de notar pe care dorea să o îmbrăţişeze fiul judecătoarei …ci avea posibilitatea sa influenţeze favorabil decizia de admitere în profesie, mai ales ca şi secretar de stat (care poate semna ordine în locul Ministrului Justiţiei) sau ca participant în comisia pentru definitivat, o soluţie favorabilă fiului judecătoarei putând duce implicit la o soluţie favorabila la un alt candidat pentru definitivat, întărind deci ideea că totul se rezolvă pe obligaţii reciproc onorate, pe servicii şi contraservicii. (…)

În plus, s-a oferit să-i obţină şi date încă nepublice referitoare la locurile libere şi în funcţie de care urma să fie îndrumaţi de o persoană la preşedintele de cameră notarială unde să-şi expună oferta.

Or, din această ofertă Curtea reţine indubitabil că inculpatul a făcut o ofertă de foloase pentru judecătoarea ce soluţiona dosarul soţiei sale, respectiv identificarea căii de acces în notariat prin intermediul serviciilor sale şi obţinerea de informaţii nepublice, înaintea altor candidaţi.

Curtea subliniază că pentru reţinerea infracţiunii de dare de mită, natura foloaselor nu trebuie să fie neapărat licită, ci ea trebuie să constituie orice fel de avantaj ce ar putea fi oferit de mituitor persoanei mituite”, arăta judecătorul George Matei în motivarea sentinței dată în dosarul lui Ovidiu Puțura.

Deşi Puţura s-a apărat şi a susţinut că a fost „doar o discuţie colocvială, între doi vechi prieteni” și cu toate că în acel moment nu era comisă nicio faptă de ordin penal, Curtea conchide că „discuţiile referitoare la foloase ilicite şi pătrunderea pe o cale infracţională în profesia de notar, cu identificarea modalităţilor concrete şi cu stabilirea ajutorului, nu are nicio legătură cu o simplă discuţie la o cafea dintre doi colegi judecători ci are mai mult conotaţia unei clasice discuţii dintre doi indivizi cu preocupări infracţionale, respectiv dintre un mituitor şi un mituit”.

În plus, se pare că judecătoarea Iacob i-ar fi cerut Alinei Puţura să îi cumpere de la Roma (Italia) o pereche de pantofi marca Geox, pantofi care au costat 70 de euro şi pe care i-a primit după pronunţarea sentinţei favorabile, în ianuarie 2015.

„Îi dau doi pumni în gură!”

În ceea ce priveşte discuţia „colocvială” care a avut loc între Corina Iacob şi Ovidiu Puţura raportat la posibilitatea ca una dintre celelalte două membre ale completului care judeca dosarul Alinei Puţura, aceasta s-a derulat astfel:

Puţura Ovidiu: Şi ce mă de nu îi dau doi pumni în gură în Tribunal, de îi rup picioarele, o calc cu maşina… deci.. nu am mai auzit treburi din astea…

Corina Iacob: Auzi… să nu cumva să vorbeşti ceva că ştii de la mine… că una, că alta…

P.O: Nu, îţi dai seama că am… mi-o zis Alina că…

(…)

P.O.:Deci oricum lucrurile sunt foarte simple.

C.I.:Ţi-ai făcut cerere de strămutare?

P.O.: Nu… Nici nu o fac. O calc cu maşina după aia şi gătăm…

C.I.: Măi în ce situaţie mă pui…

P.O.: Stai liniştită, deci nu că o calc eu, îi pun pe doi din ăştia cu…

C.I.: Ce faci?

P.O.: Îi pun pe doi, o calcă cu maşină, stai liniştită, o vezi în spital cu picioarele rupte. N-are rost, nu mă mai stresez, simplu. O calcă ăştia.

C.I.: Te rog frumos… şi eu ce să fac acum…

P.O.: Să te uiţi în dosar şi să faci cum îi… ce rezultă din dosar.

C.I.: Să fac opinie separată?

P.O.: Da. Păi, tu vezi ce rezultă din dosar, apăi lucrurile sunt foarte clare. Socrul meu o cumpărat acest teren cred că în anul 1990 şi ceva, nu mai ţin minte exact, înainte de 2000 oricum. Socrul voia să îşi vândă casa din Beclean şi să se mute în Bistriţa, pentru că fetele erau în Bistriţa… după ce să stea în Beclean. Asta-i adevărat că eu l-am îndrumat, mă de ce nu te duci să cumperi un teren – că atunci nu aveau valoare terenurile, nu avea bani, ştii – cumpără un teren, du-te la o licitaţie, cumpără un teren. El şi l-a ales, ăsta e, OK. Mi l-a arătat şi mie, uite-l. Bineînţeles că pe mine nu m-a interesat, nu m-am dus pe acolo. Dar nu are importanţă asta. El a fost proprietar.

C.I: Acum, vis-a-vis de… ţi-ai făcut cerere de strămutare?

P.O.: Nu mi-am făcut…

C.I.: Ascultă-mă!

P.O.:  Da. Da’ eu vreau să te întreb: tu te-ai uitat prin dosar, ca idee aşa?

C.I.: Stai să îţi spun cum stau lucrurile!

P.O.:  Da, ia zi cum stau lucrurile. Alina mi-a povestit un pic, dar era foarte emoţionată că… zicea nu se poate, că nu ştiu ce…

C.I.: Doamne, ce… Zic Ildi ce îi de făcut? Nu ştiu, pe mine nu mă interesează, aşa şi aşa… Păi tu: Nu zice chiar aşa. Gândeşte-te că poate îţi vine Ovidiu încă o dată preşedinte la Tribunal… Mie?… Îi rea, îi şi nebună, îi egoistă, îi complexată… îi nu ştiu ce să spun, deci are în ea o răutate care îi vine… origine, nu un ţăran, un ţăran de vază… din origini, din felul cum arată, cum se comportă, are impresia că toată lumea râde pe la spatele ei… nu se mai opreşte, ştii cum face… merge, merge… Şi atunci zic: Tu, hai să găsim o soluţie să putem… că eu… Gândeşte-te în ce situaţie mă pui. Că niciodată nu am pronunţat în majoritate şi cu opinie separată.
(…)
C.I.: Bun. Şi dacă ajung la o concluzie diferită de a ei…

P.O.:  Da.

C.I.: Să fac opinie separată?

P.O.: Da. Poţi să faci liniştită opinie separată şi poate să facă şi Camelia, că oricum îi spun şi ei. Deci asta este foarte grav. Da oricum îi cad geamurile la asta…
(…)

P.O.: Da? Deci ea trebuie să… ea deci nu… ţi-am spus şi ţie şi asta nici nu se pune problema… deci Camelia nu dă decât soluţia care trebuie din dosar. Nimic. Nu am nevoie de nici un ajutor de la nimeni, că nu vreau ajutoare.

C.I.: Şi atunci cum coexistai acolo cu ea?

P.O.: Cu cine?

C.I.: Vicepreşedinte de Tribunal?

P.O.:Lasă că mă ocup eu de asta, stai liniştită. Oricum mă ocup de ea, proasta dracului, tâmpita… ştii?

C.I.: Dacă obţin casare cu… de rejudecare să se verifice posesia, treburi socoteli şi aşa mai departe, îi bine?

P.O.:„Lucrurile astea nu se fac pe bani, ci se fac prin influenţa majoră”

Cât despre ajutorul de care Corina Iacob avea nevoie cu privire la accederea fiului său în tagma notarilor, discuţia dintre judecătoare şi fostul secretar de stat a curs astfel:

C.I.: Că lucrurile astea nu se fac pe bani, ci se fac prin influenţa majoră … trebuie să ai influenţă extraordinar de mare la un preşedinte al camerei, indiferent pe unde o fi… şi atunci, dacă ajungi la acel preşedinte şi el spune „Da, o fac”, … că o faci pentru o chestie de prietenie, pe …

P.O.: Da, da, pe obligaţie…

(…)

P.O.:Mă, eu îţi spun un lucru, deci scot acesta… acesta, omul acesta, el ne va spune domnule acolo şi mergem la anu unde trebuie din timp şi când omul spune exact unde trebuie mers, na gata, acesta… mai ales că acum că se mai schimbă primul ministru poate iar mă duc înapoi unde am fost şi atunci iar am… ştii, că ştii cum sunt ăştia… ăştia cât eşti tare şi acesta… dacă vede că nu ştiu ce… domnule…

C.I.:Lucrurile astea trebuie ştiute din timp. Pentru că acum am aflat că…

C.I.:Dacă se întâmplă, să avem de unde pleca… o poţi face tu fără nici un fel de probleme?

P.O.:Da, sigur, corect.

C.I.:Şi dacă nu, o facem în alt mod.

Ovidiu Puţura:Şi dacă nu, o facem pe alt traseu.

C.I.:Pe alt traseu.

P.O.:Oricum ştim traseul bine… da nu-i problemă… şi ăsta

C.I.:Nu e exclus…

P.O.:Păi nu… vedem … că nu se vor stabilii, ne spune exact cum… ai înţeles? Că ala ne spune: acolo să mergeţi… mereţi mă acolo… şi merem de la început.

C.I.:Şi ajungem acolo…

P.O.:Da, unde ne zice el… ori în secuime, ori Moldova, nu contează unde. Că după un an, doi… venim.

C.I.:OK. Să verifice, ţi-am zis. Pentru mine este bine oricum.