Din cauză de DIPI! Avocații cer nulitatea unor probe din dosarul Claudiu Lup

1644

În dosarul în care polițistul de la Permise Auto, Claudiu Lup, și Ilie Vartolomei sunt judecați, primul pentru luare de mită și abuz în serviciu, cel de-al doilea pentru dare de mită și trafic de influență, se solicită instanței anularea unor probe, respectiv a înregistrărilor telefonice care au fost efectuate de DIPI. Solicitarea vine în virtutea Deciziei Curții Constituționale nr. 51/16.02.2016, în care se spune că, practic, supravegherile tehnice efectuate de “alte organe specializate ale statului” sunt nule.

Așa cum arătam în două dintre articolele publicate anterior de Gazeta de Bistrița, Claudiu Lup, prin intermediul avocatului său,a solicitat instanței să dispună efectuarea unor adrese către SRI și DIPI, pentru a se verifica implicarea celor două servicii în instrumentarea acestui dosar.

Concret, apărarea a solicitat judecătorilor, în baza Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, să dispună efectuarea unor adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud și Serviciul Român de Informații prin care să se solicite celor două instituții să răspundă la o serie de întrebări. Era vorba despre comunicarea la dosarul cauzei a întregii corespondențe purtată în baza Protocolului mai sus amintit, între SRI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în legătură cu trei dosare penale, printre care se află și cel în care este inculpat Claudiu Lup. De asemenea, cele două instituții trebuiau răspundă dacă pe parcursul urmăririi penale din dosarele penale respective instrumentate de parchetul bistrițean au fost constituite echipe operative comune care au acționat în baza unui plan de acțiune în vederea documentării faptei, conform prevederilor legale, iar în caz afirmativ să se comunice cum s-a materializat această cooperare, componența echipei, identitatea și contribuția fiecărui membru, respectiv deținerea de către membrii a avizului de poliție judiciară, necesar efectuării de acte de urmărire penală în cauză. Tot în cazul unui răspuns afirmativ, avocatul a mai solicitat și comunicarea măsurile și responsabilitățile concrete pentru desfășurarea activităților, precum și sarcinile fiecărei părți.

Totodată au fost solicitate informații și cu privire la organul care a asigurat transcrierea comunicărilor și convorbirile telefonice efectuate în dosar, dar și dacă SRI a transmis procurorilor date, informații și documente care să sprijine documentarea cauzei în lucru.

Iar în final s-au primit și răspunsurile din partea instituțiilor mai sus amintite. Iar surpriza a fost una cât se poate de mare: DIPI a recunoscut că a acordat asistență tehnică pentru interceptarea comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare de la distanță și tot ei au fost cei care au întocmit notele de redare ale convorbirilor.

Au fost invocate deciziile CCR

La ultimul termen de judecată în dosar, care a avut loc la finele lunii iunie, avocatul lui Ilie Vartolomei a depus un memoriu în care arată că din punctul să de vedere toate mijloacele de probă obținute prin intermediul DIPI/SIPI sunt nule, astfel că a solicitat instanței să nu le aibă în vedere.

“Prin raportare la disp. Deciziei 51/16.02.2016 Curtea Constituțională a României a constatat că dispozițiile art. 142 alin 1 Cpp sunt neconstituționale întrucât nu există cadru clar și previzibil și care să reglementeze o procedură obligatorie de accesare, redare, utilizare și stocare a datelor obținute din interceptarea comunicațiilor și supravegherea operativă a persoanelor urmărite penal.

În motivare se arată că «raportând prevederile legale la procesul verbal întocmit în cadrul procedurii supravegherii tehnice la de4finițiile noțiunilor de probă, mijloc de probă și procedeu probator, Curtea conchide că procesul verbal întocmit de procuror sau de organul de cercetare penală, conform art. 143 CPP, în care sunt consemnate rezultatele activităților de supraveghere tehnică efectuate constituie mijloc de probă. Prin urmare, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin decizia 383 din 27 mai 2015, Curtea constată că nelegalitatea dispunerii, autorizării, consemnării sau administrării actului atrage sancțiunea nulității absolute sau relative, potrivit distincțiilor prevăzute la art. 281 și 282 din Codul de procedură penală. Așa fiind, realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la art. 138 – 146 din Codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obținute și, în consecință, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal,conform art.102 alin.(3) din Codul de procedura penală.

33. In acest sens, Curtea reține că activitatea de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică prevăzută la art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este realizată prin acte procesuale/procedurale. Cu alte cuvinte, art.142 alin.(1) din Codul de procedura penală nu vizează activitățile tehnice, acestea fiind prevăzute la art.142 alin.(2) din Codul de procedură penală, care face referire la persoanele obligate să colaboreze cu organele de urmărire penală pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, respectiv la furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare.

Așa fiind, Curtea conchide ca actele îndeplinite de organele prevăzute la art.142 alin.(1) teza a doua din Codul de procedura penala reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului-verbal de consemnare a activității de supraveghere tehnica, ce constituie un mijloc de probă. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire penală. Acestea din urmă sunt cele enumerate la art.55 alin.(1) din Codul de procedura penală, respectiv procurorul, organele de cercetare penala ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale»”, a menționat avocatul lui Ilie Vartolomei, în memoriu.

Implicarea DIPI, clară! Se cere nulitatea probelor

Având în vedere că în dosar interceptările care stau la baza realizării proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice au fost efectuate “de alte organe ale statului” decât cele prevăzute de lege, apărarea a invocat nulitatea (absolută/relativă) conform legilor în materia penală, acesta precizând totodată, că “așa cum s-a sesizat și de alți colegi nu există nicio dispoziție din partea procurorului prin care acesta să dispună punerea în executare a dispozițiilor cuprinse în mandatele încuviințate de judecător.

Avocatul lui Vartolomei a reiterat instanței că, în luna februarie 2019, a admis cererile în probațiune cu efectuarea unor adrese către SRI, DIPI și Parchet în vederea lămuririi unor aspecte legate de realizarea interceptărilor și a proceselor verbale aferente dosarului, dar și faptul că a admis aducerea de lămuriri de către DIPI și Parchet cu privire la colaborarea acestora în vederea strângerii de probe raportat la art. 55 CPP și mai ales raportat la deciziile succesive la CCR.

“În lumina acestor prevederi și raportat la corespondența depusă la dosarul cauzei din care rezultă în opinia noastră implicarea în activitatea de strângere de probe și a altor organe ale statului, apreciem ca indiferent de gradul de implicare a acestora, sancțiune care lovește mijloacele de probă astfel obținute este nulitatea.

În opinia noastră este irelevant faptul că activitatea a presupus doar punerea la dispoziție de mijloace tehnice și aparatura (…). În una din adrese se arăta raportat la colaborarea și  implicarea DIPI/SIPI: «lucrătorii din cadrul DIPI/SIPI au acordat asistență tehnică de specialitate, în sensul că după primirea copiilor după încheierile penale și mandatele de supraveghere tehnică emise de instanțele de judecată, au realizat suporturi optice în care au fost stocate convorbirile interceptate, cu aparatura tehnică pusă la dispoziție de SRI – secția BN, sau notele de redare în forma scrisă (sinteze) după care le-au comunicat procurorului de caz». Apoi însăși DIPI/SIPI a comunicat note de redare și suporți optici în urma punerii în executare a mandatelor de supraveghere, a mai precizat avocatul.

Invocând Decizia 21/2018 a CCR, acesta a mai arătat că activitățile descrise cadrul adreselor depuse la dosar pun în evidență faptul că mijloacele de probă au fost obținute în urma unei colaborări concomitente între mai multe instituții ale statului însă cu ignorarea principiilor enunțate și dezbătute de CCR și prevederile Codului de procedură penală, astfel că a solicitat instanței să nu le aibă în vedere în soluționarea cauzei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here