Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află într-un moment critic, fiind forțat să aleagă între două opțiuni extrem de riscante: fie respinge propunerea de pace înaintată de Donald Trump, o inițiativă pe care numeroși analiști o consideră dezechilibrată și defavorabilă Kievului, fie acceptă compromisurile impuse, asumându-și riscul de a sacrifica părți din suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Potrivit lui Timotei Ash, expert în probleme internaționale și cercetător asociat la prestigiosul institut britanic Chatham House, această dilemă reprezintă una dintre cele mai periculoase provocări diplomatice cu care s-a confruntat liderul ucrainean de la începutul războiului.
Volodimir Zelenski știe deja că nu poate semna o pace care presupune, în esență, capitularea Ucrainei. Nici politic, nici juridic, nici moral. Așa-numita „ofertă de pace” propusă de Donald Trump presupune concesii unilaterale în favoarea Rusiei, fără garanții de securitate pentru Kiev și cu renunțarea explicită la ambiția integrării în NATO. Cu alte cuvinte, o invitație la predare, susține Timotei Ash, cercetător asociat la Chatham House.
Potrivit surselor apropiate administrației ucrainene, echipa de negociere a lui Zelenski este conștientă că un asemenea acord nu ar putea fi nici acceptat de societatea ucraineană, nici adoptat de Parlament. Constituția Ucrainei stipulează clar inviolabilitatea teritoriului național, iar Crimeea și Donbasul rămân, cel puțin din punct de vedere legal, părți integrale ale statului. O renunțare oficială la aceste teritorii ar fi percepută nu ca un compromis diplomatic, ci ca o trădare, susține analistul.
Kievul trage de timp
Pe fundalul acestor evoluții, Volodimir Zelenski pare să fi adoptat o strategie de a „câștiga timp”. Timp pentru armată, pentru industria de apărare, dar și pentru menținerea sprijinului internațional — în special cel financiar și militar din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene. Pachetul de ajutor militar în valoare de 61 de miliarde de dolari, aprobat sub administrația Biden, rămâne o ancoră vitală în această ecuație, la fel ca livrările europene de muniție și sisteme antiaeriene.
În același timp, Zelenski știe că Trump va căuta să-l transforme în țap ispășitor dacă planul de pace eșuează. Într-un discurs recent, președintele american a atacat deschis poziția liderului ucrainean, acuzându-l că „refuză compromisul” — adică acceptarea pierderii Crimeei. Un semnal clar că Trump ar urmări o reconfigurare rapidă a relației cu Rusia, chiar dacă asta ar însemna abandonarea Ucrainei.
Dar ce ar obține Vladimir Putin dintr-un asemenea scenariu? Cel mai probabil, o victorie simbolică — însă imposibil de consolidat militar. Rusia nu mai dispune de capacitatea logistică și umană de a susține o ofensivă majoră, chiar dacă s-ar crea o fereastră politică favorabilă. Iar un acord de pace semnat fără Ucraina nu va fi decât hârtie fără valoare pe teren.
Zelenski mizează pe uzura parteneriatului ruso-american inițiat de Trump
În esență, Volodimir Zelenski mizează pe uzura parteneriatului ruso-american inițiat de Trump. Pe eventualele fisuri din interiorul regimului Putin, cum s-au văzut deja în rebeliunea Wagner. Pe faptul că, în cele din urmă, orice „pace” care ignoră voința și dreptul Ucrainei de a exista ca stat suveran va fi respinsă de istorie — și de realitatea de pe front, scrie adevarul.ro.
Pentru liderul de la Kiev, miza nu mai este doar oprirea războiului, ci supraviețuirea unei națiuni sub amenințare — și păstrarea unei minime autonomii în fața unei eventuale înțelegeri încheiate de alții, peste capul Ucrainei, conchide Timotei Ash, cercetător asociat la Chatham House.
