Decizia Curții de Apel Cluj în dosarul în care Ovidiu Puțura a dat în judecată ÎCCJ

701

Fostul secretar de stat din ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura, condamnat în iunie 2017 la 5 ani de închisoare pentru dare de mită și trafic de influență și eliberat condiționat vara aceasta, a dat în judecată Înalta Curte de Casație și Justiție privind componența completelor de judecători și specializarea acestora. Zilele trecute, Curtea de Apel Cluj a repsins cererea lui Puțura.

Acțiunea lui Ovidiu Puțura a fost înregistrată în ianuarie 2019 la Curtea de Apel București, însă instanța a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj. Ovidiu Puțura a cerut sesizarea CCR cu execepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 32 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui ÎCCJ şi a Colegiului de conducere de a stabili numărul şi compunerea completelor de judecată. De asemenea, Ovidiu Puțura a cerut sesizarea CCR și în ceea ce privește constituirea completurilor specializate, pe motiv că verdictul ar fi fost dat de un complet nespecializat în judecarea faptelor de corupţie. Zilele trecute, Curtea de Apel Cluj a respins cererea formulată de Ovidiu Puțura.

”Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul Puțura Ovidiu în contradictoriu cu pârâta Î.C.C.J. Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. 1 lit. a şi f, art. 31 din Legea nr. 304/2004 republicată. Cu drept de recurs în 48 de ore de la pronunţare în privinţa soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale şi în 5 zile de la comunicare cu privire la soluţia dată cererii de suspendare. Recursul se va depune, sub sancţiunea anulării, la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată la data de 04.10.2019 şi pusă la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei”, se arată în soluția pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Ovidiu Puţura, de profesie judecător, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în mandatul de ministru al lui Robert Cazanciuc, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe 20 iunie 2017, la cinci ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic deinfluenţă, decizie care a menținut sentința dată pe 20 septembrie 2016 de Curtea de Apel București.

Puțura a fost ”executat” de un complet de trei judecători de la ÎCCJ, constituit nelegal. Așa cum au arătat și alții, Ovidiu Puțura susține că nu a avut parte de repartizare aleatorie a judecătorilor, aceștia fiind puși cu mâna.

Puțura spune că a fost victima unui proces politic

Când se afla în penitenciar, Ovidiu Puțura a încercat să demonstreze că a fost victima unui proces politic în care i s-au încălcat toate drepturile procesuale, iar judecata la care a fost supus a fost o execuție politică.

În acest sens s-a adresat comisiei de control a SRI, condusă atunci de Claudiu Manda, unde pe parcursul a 6 ore de audieri, la cea de-a doua audiere, a încercat să demonteze și să devoaleze opiniei publice mecanismul diabolic care acționează sub acoperirea luptei anticorupție, își execută țintele luate în vizor la comenzi politice. A oferit explicații comisiei despre cum se procedează cu repartizarea aleatorie a dosarelor ajunse în instanțe, cum se face pe calculator și cum poate un grefier să distribuie un anumit dosar către un judecător sau complet de judecată anume stabilit.

A explicat comisiei cum se procedează prin metoda ”coperta” și cum se derulează lucrurile ca prin distribuția ”aleatorie” un anumit dosar să ajungă la completul de ”execuție”. În sprijinul celor devoalate, Ovidiu Puțura a prezentat o listă de persoane, judecători de la ÎCCJ pe care îi consideră oameni ai ”sistemului”, subliniind faptul, cu subiect și predicat, că are cunoștință de anumite persoane care sunt judecători și procurori, care aveau relații cu ofițeri din servicii și uneori făceau schimb de informații”. În acest sens, este de menționat faptul că în Ministerul Justiției, Ovidiu Puțura, a fost responsabil al Structurii de Securitate a instituției.

Pe aceiași linie a devoalării binomului malefic SRI-DNA, Ovidiu Puțura a mai arătat că anumiții procurori cu funcții importante pentru a fi motivați în dosare deschise la comandă de către subordonați, au fost amenințați la rândul lor cu dosare penale. Referitor la propriul dosar, arătă că a fost atenționat de cineva de la SRI, că judecătorul cauzei lui la fond, la Curtea de Apel București (George Matei), va fi contactat se cineva de la SRI, pentru ca soluția să fie cea care se dorește, adică condamnare la închisoare. Astfel acesta a relatat un episod din timpul judecării la fond a cauzei.

”Când dădeam o declarație, judecătorul a solicitat o pauză. Voia să bea un ceai că nu se simte bine, întâmplarea face ca atunci să fie și domnul general Dumbravă de la SRI acolo”. Ulterior a precizat că judecătorul George Matei s-a întâlnit cu generalul Dumbravă, pentru a primi soluția în plic, iar pretextul cu starea de rău în sala de judecată și nevoia de a bea un ceai, a fost acoperirea acelei întâlniri.

A mai relatat faptul că ancheta și procesul în care a fost implicat, a fost generat de un ”deranj” pe care l-a provocat unui oficial de rang înalt din SRI și că toate problemele lui vin din zona respectivă și că a știut că va fi condamnat și la câți ani din surse SRI. Cludiu Manda, fostul președinte de control a comisiei SRI a declarat, referitor la cele spuse în cadrul audierilor din comisie de Ovidiu Puțura, ”…există martori pe care domnia sa i-a indicat și că, în momentul în care a fost judecat, a fost o pauză de câteva minute, judecătorul a părăsit sala și a avut o întâlnire cu un ofițer din conducerea SRI, lucru pe care trebuie să vedem dacă s-a întâmplat și dacă este legal, după care s-a întors, a continuat audierile și s-a stabilit în pronunțare decizia”. Conform declarației lui Manda, judecătorul (Matei) a pretextat că nu se simte bine și vrea o pauză de cinci minute, a părăsit sala de judecată, ulterior a revenit în formă și a continuat judecata încă câteva ore. Ovidiu Puțura a declarat comisiei că persoana care a ”provocat” starea de rău a judecătorului, a fost cel cu câmpul tactic, generalul Dumbravă, manevra fiind făcută pentru acoperirea întâlnirii.

Legea a instituit că judecătorii trebuie să fie specializaţi

Consiliul Superior al Magistraturii și Colegiul de conducere al instanței supreme ar fi trebuit să elaboreze un set de reguli care să garanteze specializarea completurilor de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care judecă dosare de corupție, atâta timp cât în România „legea a instituit completuri specializate”, ceea ce înseamnă că „judecătorii sunt şi trebuie să fie specializaţi”. Curtea Constituțională a publicat în 10 octombrie motivarea deciziei din 3 iulie prin care a constatat că completurile de 3 judecători de la instanța supremă au fost constituite nelegal.

„În România, dacă legea a instituit completuri specializate aşadar, nu speciale, înseamnă că şi judecătorii sunt şi trebuie să fie specializaţi. Pentru aceasta, în tăcerea legii, dar în aplicarea ei, revenea Consiliului Superior al Magistraturii/ Colegiului de conducere al curţii supreme să elaboreze un set de reguli care să garanteze statutul specific al acestor judecători, reguli dintre care pot fi menţionate: examen de integritate, cunoştinţe specifice, formare profesională specializată, experienţă relevantă în domeniu, elaborarea unor lucrări de specialitate. Or, Consiliul Superior al Magistraturii nu a elaborat aceste criterii. De asemenea, Curtea subliniază că nici lipsa cursurilor de formare profesională nu constituie un motiv şi nu justifică neînfiinţarea completurilor specializate. De altfel, o asemenea situaţie nu se întâlnește în cauză, întrucât Institutul Naţional al Magistraturii, în cadrul programului de formare continuă aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, organizează cursuri de formare în domeniul anticorupţie [a se vedea programele de formare continuă din anii 2017-2019]”, se arată în motivarea Curții Constituționale.

Potrivit CCR, constituirea nelegală a completurilor de 3 judecători „atrage nulitatea absolută”, iar prin „neconstituirea completurilor specializate Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat dreptul la un proces echitabil şi nu a asigurat imparţialitatea obiectivă a instanţei judecătorești”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here