Politicienii cu bască încearcă să aprindă focul cu dinamită

Pe lângă votul pentru atribuirea super-imunităţii, parlamentarii mai doresc să legifereze un proiect de lege care presupune reincriminarea penală a insultei şi calomniei. Această lege i-ar transforma pe aleşi în persoane intangibile pentru că niciun ziarist nu va mai putea publica anchete documentate despre afacerile ilegale făcute de politicieni, aleşi locali sau judeţeni. În momentul de faţă, protestele vizavi de adoptarea acestui proiect de lege s-au cristalizat într-un document semnat de 35 de organizaţii, care fac parte din rețeaua IFEX (International Freedom of Expression Exchange), care îşi exprimă îngrijorarea față de reincriminarea insultei și a calomniei de către Parlamentul României, parte a unui demers extins de modificare a Codului Penal.

Nu este pentru prima dată când dreptul la liberă exprimare este pus în primejdie. Anul acesta, Curtea Constituţională a României a încercat să pună căluş presei, însă acest lucru nu a reuşit. La începutul lunii aprilie, Curtea Constituțională a anunțat că insulta și calomnia se pedepsesc din nou penal în România. Pentru a face asta, Curtea Constituțională a anulat o hotărâre pronunțată într-un recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în 2011. Această instanţă s-a comportat ca o instanță superioară Înaltei Curți de Casație și Justiție și a desființat, încălcându-și în mod flagrant competențele ce-i sunt recunoscute de lege, dreptul acesteia exclusiv și suveran de  a asigura „interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești” (art 126 alin 3 din Constituția României).

Din nefericire, acum politicienii încearcă să cimenteze decizia CCR printr-un proiect legislativ din 2011 (Pl-x 680/2011), care propunea abrogarea unui singur articol din Codul Penal, respectiv articolul 74/1. În condiții cel puţin suspecte, acest proiect de lege a fost radical schimbat cu o noapte înainte de a fi adoptat de Camera Deputaților în ședința din 10 decembrie 2013 (chiar de „Ziua drepturilor omului”), prin introducerea, pe lângă alte prevederi, a infracțiunilor de insultă și calomnie. Această decizie, luată fără consultare publică, aruncă la coș zece ani de eforturi făcute de societate pentru dezincriminarea insultei și calomniei. Ea elimină România din rândul democrațiilor care nu acceptă ideea că un om poate să fie condamnat penal pentru cuvintele pe care le spune.

 

Întoarcerea în totalitarism

 

Însă, există încă posibilitatea ca aceste modificări să nu intre în vigoare, în cazul în care Președintele refuză să le promulge. În acest caz, legea se va întoarce la Parlament unde va fi supusă din nou procedurii de vot. Cerem Președintelui să își respecte promisiunea de a respinge modificările aduse Codului Penal, iar autorităților române să facă tot ce le stă în putere pentru a împiedica intrarea în vigoare a acestor modificări.

“Acest vot anulează progresul făcut de România în ultimii opt ani în protejarea libertății de exprimare. Incriminarea insultei și a calomniei constituie un grav atac împotriva acestui drept, având efectul de a intimida acele voci care aduc critici structurilor de putere din societate, expunând abuzul, corupția și ilegalitățile. Amintim că în anul 2006, Parlamentul a hotărât abrogarea infracțiunilor de insultă și calomnie. În anul 2007 și 2013, Curtea Constituțională a decis că infracțiunile de insultă și calomnie nu sunt abrogate, însă numai prin votul Parlamentului din 10 decembrie 2013 insulta și calomnia au fost reintroduse în Codul Penal. Dezincriminarea insultei și calomniei a adus statului român felicitări din partea OSCE și a condus la creșterea rating-ului de țară în clasamente internaționale relevante, cum ar fi cel al Reporteri fără Frontiere”, arată reprezentanţii organizaţiilor IFEX..

Pe de altă parte, din cauza grabei cu care s-a procedat la completarea și modificarea Codului Penal, s-a ajuns la reintroducerea unui text desuet, în vădită contradicție cu jurisprudența CEDO, și anume articolul 207 – proba verității. Prin acest articol i se impune celui care face o afirmație să probeze adevărul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situații, în special când e vorba de investigații jurnalistice în cazuri complexe/dificile. Potrivit jurisprudenței CEDO (a se vedea cazul Dalban v. Romania, spre exemplu), cel care face o afirmație, chiar eronată/exagerată, nu poate fi sancționat sub nici o formă dacă probează existența unei baze factuale rezonabile pentru afirmația sa.

În loc de cenzură, parlamentarii vor ziarişti autocenzuraţi

 

Potrivit instanței supreme în România, Înalta Curte de Casație și Justiție, jurnaliștii nu trebuie pedepsiți penal pentru publicarea unor informații și idei de interes public întrucât acest lucru ar genera, la fel spune și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, „descurajarea jurnaliștilor de a mai discuta public chestiunile care afectează viața comunității”, ducând astfel la o autocenzură viitoare. Insulta și calomnia nu sunt încriminate în noul cod penal ce va intra în vigoare din 2014, ceea ce înseamnă că legiuitorul român și-a asumat un standard european în garantarea reală a libertății de exprimare

 

Cine vrea să le pună ziariştilor botniţă

 

Politicienii care au propus proiectul de lege care va incrimina insulta şi calomnia sunt:

 

– PD-L: Plăcintă Sorina Luminiţa
– PSD: Lazar Sorin Constantin
– PNL: Frâncu Emilian Valentin
-UDMR Frunda György
– Prog.: Chivu Sorin Serioja
u

 

 

Răzvan Rob

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.