Surpriza majoră a alegerilor parlamentare desfășurate în 6 decembrie 2020 o constituie Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) care a obținut 9,8% din voturile românilor pentru Camera Deputaților și 9,1% pentru Senat. AUR a avut succes și în rândul votanților tineri, 40% dintre aceștia având până în 35 de ani, potrivit Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Libertatea a vorbit cu șase dintre acești tineri pentru a afla care sunt motivele pentru care au susținut formațiunea politică în cauză.

Un prim factor: problemele sociale asociate migrației

„Deși profilul partidului este de tip extremist, nu este corect să transferăm această etichetă la întregul lor electorat. Categoriile care i-au votat și motivele acestora sunt mult mai variate”, explică Monica Stroe, doctor în antropologie și absolventă a unui masterat despre naționalism la Central European University.

Monica Stroe corelează popularitatea partidului în rândul diasporei, mai ales din Italia, Germania și Spania, cu popularitatea în rândul tinerilor din medii defavorizate care au fost expuși la problemele sociale asociate migrației. 

Strict procentual, mai mulți votanți tineri are doar USR-PLUS: cu 5% în plus, a afirmat într-un interviu Dan Jurcan, directorul IRES. 

Andreea Ursa, 24 de ani, mamă a doi copii: „Când ne-a fost mai greu, statul nu ne-a ajutat cu nimic”

Andreea îl urmărește pe George Simion, cofondator AUR, de peste 10 ani, de când acesta s-a dus acasă la Ion Iliescu să-i dea o lumânare în semn de revoltă pentru victimele de la Revoluție. „Lui George nu îi este frică să spună lucrurilor pe nume”. Prin intermediul său a aflat despre AUR, despre care spune că „se luptă pentru dreptate, unire, păduri și tot ce reprezintă România”.

Andreea s-a înscris în AUR, iar la alegerile parlamentare din 6 decembrie s-a dus ca reprezentantă a partidului în comisia unei secții de votare într-un sat din Arad, la 30 km de casa ei. Femeia spune că atunci când i-a fost cel mai greu, statul nu a ajutat-o cu nimic.

„În 2015 ne-a ars casa. Am rămas doar cu hainele de pe noi. Eram gravidă în 5 luni, cu primul copil. Am depus actele la primărie să primim teren pentru a ne putea construi o casă. Nu ne-a dat nimic. În schimb, cei care se aveau bine cu primarul au primit”.

Antropologul Monica Stroe crede că marginalizarea este unul dintre motivele pentru care oamenii caută apartenența la un grup, de asemenea neacceptat pe scară largă, cum este partidul AUR.

„Ne gândim să ne mutăm în Italia”

În prezent, Andreea împreună cu soțul său și cei doi copii, de 5 și 2 ani, stau într-o casă mică, cu o singură cameră. Au făcut împrumut la bancă. „În fiecare lună, pe lângă facturi, mâncare, trebuie să plătim 650 de lei rată la bancă”, explică femeia. Familia trăiește din alocațiile copiilor și din banii pe care îi strânge soțul, care pleacă în fiecare an în Marea Britanie, unde muncește ca sudor.

„Acum, ne gândim să ne mutăm în Italia, unde locuiește fratele meu. Când o să crească copiii, o să aibă nevoie de mai multe. Eu, cu 10 clase, ce slujbă plătită decent pot să-mi găsesc?”, mai spune tânăra mamă.

Andreea face parte dintr-o categorie de tineri care se simt excluși și pentru că nu li s-a oferit o pregătire mai bună. „Nivelul de școlarizare se corelează cu nivelul veniturilor și cu cel al bunăstării în general”, spune Șerban Iosifescu, cercetător în educație.

Florin Nica, 35 de ani, român stabilit în Londra: „Am votat cu Iohannis, acum cred că am făcut o greșeală”

Florin Nica este de șase ani în Londra. Spune că acolo are o viață mult mai bună decât în România. Statul britanic i-a acordat un credit special pentru studii, cu care și-a plătit un curs de calificare în IT. Acum lucrează în domeniul administrării de servere.

„Vreau ca țara mea să arate mai bine în comparație cu ce am lăsat în urmă. Pe mine mă doare cel mai tare tăierea pădurilor. Nimeni nu vrea să oprească hoția asta. E cum zicea Băsescu: unde pui mâna, acolo găsești corupție”, spune bărbatul de 35 de ani.

Florin crede că sistemul a generat mereu același tip de politicieni: „hoți, care fac ce spun forțele străine ca NATO sau UE, nu ce este bine pentru români”.

De când s-a stabilit în Londra, în afară de alegerile din 6 decembrie, a mai mers doar la ultimele alegeri prezidențiale, când a votat pentru Klaus Iohannis. „Nu puteam să votez pentru o analfabetă”, explică Florin. Acum însă, crede că a făcut o greșeală.

„Iohannis nu are nimic în comun cu țara. Toate acele comenzi care s-au dat în perioada stării de urgență sunt un abuz. Și pe mine m-au prins în Anglia fără mască pe stradă, dar polițiștii m-au avertizat frumos, nu direct cu amendă”, a mai spus Florin Nica.

Cercetătorul Remus Anghel spune că după alegerile prezidențiale din 2004, când Traian Băsescu a câștigat primul mandat, s-a vehiculat mitul că „diaspora este o forță progresistă, pentru că se opune PSD-ului”.

„Nimeni nu s-a întrebat de ce unii oameni care locuiau în Moldova și votau cu PSD, după ce se stabileau într-o țară din Vest, votau cu un partid de dreapta. Votul lor e posibil să nu fi fost ideologic în sensul de stânga versus dreapta, ci pentru o societate care să se apropie de bunăstarea pe care o văd în afară”, explică el.

Cercetătorul susține că o ipoteză pentru comportamentul votanților din diaspora, inclusiv cei tineri, pleacă de la dorința de schimbare. „Ei compară societatea unde muncesc cu ce au lăsat în România. Nu ține doar de politică. Instituțiile funcționează mai bine în Marea Britanie sau Italia, în ciuda harababurii pe plan politic”.

Cristina Rotariu, 25 de ani, asistentă medicală în Germania: „Prea mulți tineri suntem plecați. PSD și PNL n-au făcut nimic”

De jumătate de an în Hamburg (Germania), Cristina lucrează ca asistentă medicală la un azil de bătrâni. Mama ei muncește de câțiva ani în același domeniu, dar în alt oraș din Germania. Singurul membru al familiei care mai este în țară este fratele ei, de 18 ani.

„Pe alegătorii AUR între 18 și 35 de ani este posibil să-i mai unească o experiență specifică: mulți dintre ei sunt copiii românilor migrați pentru muncă în Europa de Vest și, posibil, ei înșiși migranți. Ei sunt o generație victimă a incapacității guvernelor din anii 90 și până acum de a le asigura bunăstare părinților lor”, a explicat antropologul Monica Stroe.

Tânăra de 25 de ani spune că în România ar fi mult mai prost plătită pentru aceeași muncă și este convinsă că, dacă vrea să prindă un post de asistentă într-un spital, trebuie să dea șpagă sau să aibă pile. „Am mulți prieteni care lucrează ca mine în Germania sau în Anglia și gândesc la fel. Cu banii pe care îi câștigi în România nu poți să-ți iei o casă. Nu poți să faci nimic”, spune Cristina.

A votat AUR pentru că este un „partid nou și diferit”. „Vor să unească toți românii, să facă ceva pentru țară, ca să nu mai fim nevoiți să plecăm. Mulți, prea mulți tineri suntem plecați. PSD și PNL n-au făcut nimic. Despre USR-PLUS nu știu prea multe”.

Cristina nu știe ca AUR să fie împotriva avortului. Se consideră credincioasă, dar nu este de acord cu interzicerea avortului la cerere.

„Pentru mine credința este importantă. Cât despre avort, eu am făcut unul când aveam 22 de ani. Aș fi vrut să păstrez sarcina, dar n-am avut posibilitate financiară. N-ar trebui interzise avorturile, dar statul ar trebui să le ajute mai mult pe femei”.

Alexandru B., 25 de ani, student: „Nu sunt legionar, dacă nu sunt de acord să-mi expun copiii într-o lume în care homosexualii se țin de mână”

Alexandru este activ în AUR din noiembrie, iar candidatura pentru poziția de membru și-a depus-o pe 8 decembrie. Până să apară acest partid, era „apolitic”, pentru că „cele mai multe partide nu fac decât să se bată între ele pentru propriile interese”.

„Votul tinerilor pentru AUR este și o consecință a neîncrederii lor în establishmentul politic. Una dintre cauze este promovarea în funcții de conducere a unor persoane pe alte criterii în afară de cele meritocratice”, a declarat Șerban Iosifescu, cercetător în educație.

Din conducerea partidului AUR i-au atras atenția George Simion și avocata Diana Șoșoacă. „Ei luptă pentru toți românii, inclusiv pentru tineret, ca să nu mai plece în afară”, justifică Alexandru.

Și el a fost nevoit să plece la muncă în Germania, unde e și sora sa, la scurt timp după ce a murit tatăl lor. Era student în ultimul an la Psihologie, dar din cauza situației financiare a familiei, n-a putut să-și termine studiile. „Am făcut muncă fizică, în loc să muncesc în domeniul pe care l-am studiat”, spune tânărul.

După câțiva ani s-a întors în România. Acum este student în anul II, la Științe juridice în București. A ales acest domeniu pentru că are „un spirit justițiar”. 

Cred că Dumnezeu și-a făcut lucrarea prin decizia mea de a mă întoarce în România. Eu sunt credincios. Nu sunt legionar, dacă nu sunt de acord să-mi expun copiii într-o lume în care homosexualii se țin de mână și fac parade.

„Noi vrem să facem curățenie în clasa politică și să abrogăm dictatura sănătății. Există un virus, dar nu sunt de acord să se catastrofeze situația”, încheie studentul.

Citește continuarea pe Libertatea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here