Dacian Cioloș, în spatele afacerii Cramei La Salina Turda Fostul premier, acuzat de ilegalități

O femeie din municipiul Turda spune că Dacian Cioloș este strâns legat de afacerile producătorului de vin Crama La Salina Turda susținând că fostul premier ar fi de fapt deținătorul cramei, iar în acte figurează ca și administrator și acționari doar niște interpuși de-ai săi. Mai mult, doamna Faur susține că terenul unde Crama La Salina își desfășoară activitatea îi aparține și că i-a fost furat cu sprijinul ”mafiei din Cluj”.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, societatea Crama La Salina Turda este administrată de Ovidiu Ioan Maxim ce are domiciliul în comuna Crasna din județul Sălaj, într-un sat apropiat de localitatea de naștere a lui Dacian Cioloș, respectiv Pericei. Unul dintre acționarii firmei Crama La Salina sunt Simion Mureșan, care împreună cu fratele său deține holdingul Electrogrup și care s-a asociat în afaceri cu fiul lui Virgil Ardelean, Alin. Recent, Dacian Cioloș a recunosc că se află în relații de rudenie cu fostul șef al serviciului „Doi și-un sfert”, declarând că este nepotul controversatului general. Celălalt acționar este Claudiu Sugar ce are afaceri în imobiliare și energie. Și Sugar a făcut afaceri cu fiul lui Virgil Ardelean.

Acuzații că Cioloș a pus mâna ilegal pe teren

Crama La Salina SRL Turda deține și o plantație de viță-de-vie, despre care Ileana Faur spune că o parte din acest teren îi aparține și că i-a fost luat ilegal pentru a-i fi întrebuințat lui Dacian Cioloș. Faptul că fostul premier ar fi legat de afacerile firmei Crama La Salina SRL Turda a fost confirmat și de către un ofițer de informații cu funcție importantă în zonă, spune fostul procuror și senator Valer Marian.

Ileana Faur povestește că după al Doilea Război Mondial, după ce tatăl său s-a întors de pe front, a cumpărat mai multe terenuri, inclusiv în zona Iordovan din Turda, unde în prezent se află Crama La Salina. Însă, în 1958, statul i-a luat tatălui ei o parte din terenuri, inclusiv cel din zona Iordovan. Femeia spune că a cerut restituirea pământurile respective, însă fără niciun rezultat: ”Nu au vrut să ni le dea că era în domeniul public al statului român. Ne spuneau că până nu se dă o hotărâre guvernamentală sau o lege în acest sens, ei nu pot să cedeze nimănui terenul, nici măcar titlul de proprietate”.

Numai că Ileana Faur a avut parte de o surpriză atunci când după o perioadă de timp a observat că pe terenul respectiv se planta de către niște cetățeni viță- de-vie nobilă, chiar dacă ea era proprietara terenului.

”Am vorbit cu Simion Mureșan și cu Liviu Sugar și mi-au spus că nu-mi voi recupera terenul pentru că îi aparține domnului Cioloș. Nu știu cum a ajuns terenul la domnul Cioloș… Am făcut zeci de sesizări, de plângeri penale, acțiuni în instanță, însă degeaba, nimeni nu a luat nicio măsură. Sunt dispusă să merg până la Comisia Europeană. Nu înțeleg de ce statul nu îmi restituie terenurile, în schimb le dau la alții. Și fostul director al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda, Ioan Haș, mi-a spus așa: <<doamna Faur, să știți că nu veți recupera niciodată terenul. Noi am fost obligați să-l cedăm primăriei (n.r. Turda), iar primăria i l-a atribuit lui Cioloș>>. Asta e mafia județului Cluj, iar fostul primar Tudor Ștefănie este implicat în această poveste. El a făcut ce a vrut cu terenurile, când mergeam la primărie și solicitam terenurile, mă scotea afară. Aceeași atitudine au avut-o și alți reprezentanți ai primăriei de la registrul agricol. Dacă ceream să se caute acte, mi se vorbea urât. Și în ziua de astăzi vorbesc foarte urât. (…) Nu voi lăsa această problemă nerezolvată. Indiferent că e Cioloș sau președintele țării, eu nu-i las să-mi ia terenurile și nu mă voi opri. Statul român nu mi-a înapoiat terenurile pentru că nu vrea, cum nici Ștefănie nu a vrut. Noi rămânem fără nimic și rămânem niște slugi. Dar până când? Eu am patru copii care lucrează în Spania, sunt slugi acolo pentru că aici ne iau totul. Dacă mie îmi dădeau înapoi toate terenurile și viile, eu nu aveam treabă cu ei, dar ei iau tot și eu nimic, știind că mi-au furat terenul. Sunt niște hoți!”, povestește doamna Faur.

Legături periculoase

De altfel, și Valer Marian a scris despre acest subiect în cartea sa intitulată ”Noi mărturii despre România penală (2013-2017)”, ca urmare a unei sesizări pe care a primit-o de la Ileana Faur.

”Conform informațiilor dintr-o sesizare primită de la un petiționar din municipiul Turda, care mi-au fost confirmate în mare parte de un fost ofițer de informații cu funcție importantă în zonă, Dacian Cioloș ar fi legat de afacerile firmei Crama La Salina SRL Turda (denumită anterior Finas Energy), care deține o plantație de viță-de-vie în suprafață de 70 hectare (cultivată cu soiuri nobile aduse din Franța), o cramă producătoare de vin (denumit ISSA, de la Potaissa), o pensiune (denumită „Sarea în bucate“) și un centru de echitație (cu o herghelie de cai aduși din Spania și Olanda), toate amplasate lângă Salina Turda, care a fost cel mai vizitat obiectiv turistic din România în ultimii doi ani (peste 650.000 de vizitatori anual). Potrivit surselor, de aceste afaceri ar fi legați și ex-primarul democrat-liberal al municipiului Turda din perioada 2004-2016, Tudor Ștefănie, actualmente candidat PNL pentru Camera Deputaților, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea și fostul premier PDL Emil Boc. Ștefănie s-a aflat în relații foarte apropiate cu Boc și Udrea, care au avut un rol covârșitor în asigurarea unei finanțări de 6 milioane de euro pentru modernizarea obiectivului turistic Salina Turda. Ginerele ex-primarului Ștefănie, Adrian Vevera, a fost consilierul premierului Boc pe probleme de securitate națională, după care fostul șef al guvernului l-a numit președinte al Consiliului de Administrație al importantei companii naționale Transelectrica. (n.r. Adrian Victor Vevera a fost ofițer în serviciul de informații al Ministerului de Interne, mai cunoscut sub denumirea de „Doi și-un sfert”). Fiica lui Ștefănie și soția lui Vevera, Florina, a avut un post călduț de consilier personal al ex-ministrului Elena Udrea. Se vehiculează că Ștefănie, Udrea, Boc și Cioloș ar deține acțiuni, prin interpuși, inclusiv la firma care administrează Salina Turda, SC Turda Salina SA, care este o societate de tip închis, cu acțiuni la purtător. Este de observat denumirea apropiată a celor două societăți comerciale vecine și conexe: SC Turda Salina SA și Crama La Salina SRL Turda. Lângă platanția de viță-de-vie, pensiune și centrul de echitație se află o pășune de zeci de hectare, care a devenit arie protejată (sit de importanță comunitară), pentru care se încasează subvenții europene și despre care localnicii spun că ar fi a Elenei Udrea. Premierul Cioloș este legat de județul Cluj și prin faptul că deține o casă de vacanță și un teren în suprafață de un hectar în comuna Mărișel, situată în Munții Apuseni, în apropierea comunei natale a lui Emil Boc (Mărgău)”, scrie Valer Marian în cartea ”Noi mărturii despre România penală (2013-2017)”.

Peste jumătate de milion de euro de la bugetul de stat

În perioada când Dacian Cioloș era comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală, societatea Crama La Salina (fosta Finas Energy) a primit cele mai mari subvenții europene pentru reconversie la agricultură ecologică, respectiv 520.284 euro. Aceeași societate a mai primit subvenții considerabile și în anul 2015, respectiv 120.178 euro. În următorii ani, resursele din bugetul de stat s-au diminuat. Potrivit unui răspuns primit de la Ministerul Agricol și Dezvoltării Rurale, societatea Crama La Salina a primit în anii 2016, 2017 și 2018 subvenții totale de 105.503 lei, adică aproximativ 23.000 euro.

Ştefănie, protejat de serviciile secrete ale statului?

Fostul primarul al Turzii, Tudor Ștefănie a ajuns în atenţia parlamentarilor şi a Guvernului, după ce Valer Marian, în calitate de senator, a cerut fostului premier Victor Ponta și fostului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc să dispună verificarea stadiului de cercetare a celor „12 denunţuri penale împotriva primarului Tudor Ștefănie” şi a celor patru-cinci dosare penale ce s-ar afla, potrivit aceloraşi surse menţionate de Valer Marian, la Serviciul Teritorial Cluj-Napoca al Direcției Naționale Anticorupție. „A fost depus un denunț penal și la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, dar nu a avut nicio finalitate până în prezent” a mai precizat senatorul Valer Marian, în interpelarea sa.

Petenții care s-au adresat la acea vreme parlamentarului „consideră că primarul Tudor Ștefănie a fost și este protejat de instituțiile judiciare și de serviciile secrete ale statului”.

”Conform unui grup de cetățeni din localitate, primarul municipiului Turda, Tudor Ștefănie (ales pe listele PDL și aflat în această funcție din anul 2004), ar fi fost implicat în afaceri nelegale de natura și de anvergura celor în care a fost implicat ex-primarul arestat al municipiului Slatina, Darius Vâlcov, dar nu a fost tras la răspundere penală până în prezent. Înainte de a fi primar, atât înainte cât și după 1989, Tudor Ștefănie a fost cercetat, în funcțiile pe care le-a deținut, în mai multe dosare penale, pentru infracțiuni de natură economică, dar în toate a primit soluții de neîncepere a urmăririi penale, datorită relațiilor apropiate pe care le avea cu șefii locali ai Poliției. Drept răsplată (și drept dovadă), după ce aceștia s-au pensionat, iar el a devenit primar, Tudor Ștefănie i-a angajat pe fostul șef al Poliției municipiului Turda, Gheorghe Bob, șef al Poliției Locale, iar pe fostul șef al Biroului de Poliție Economică, Aurel Feneșan, șef al Serviciului Comunitar de Evidența Populației (funcție preluată și deținută actualmente de fiica lui Feneșan).

În timpul primelor două mandate de primar, Tudor Ștefănie a fost cercetat în mai multe dosare penale de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar în toate s-a dispus neînceperea urmăririi penale, fiind de notorietate relațiile sale de prietenie cu fostul prim-procuror Dan Deac, actualmente avocat de succes în Turda.

Potrivit petenților, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda sunt înregistrate actualmente 12 denunțuri penale împotriva primarului Tudor Ștefănie, iar la Serviciul Teritorial Cluj Napoca al Direcției Naționale Anticorupție are 4-5 dosare penale, dar acestea sunt fie dosite fie tergiversate. A fost depus un denunț penal și la structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, dar nu a avut nicio finalitate până în prezent.

Petenții consideră că primarul Tudor Ștefănie a fost și este protejat de instituțiile judiciare și de serviciile secrete ale statului datorită relațiilor sale apropiate cu fostul ministru Elena Udrea (care a angajat-o șefă de cabinet pe fiica sa Cristina Vevera și cu care a derulat afaceri de zeci de milioane de euro, îndeosebi prin firma fostului consilier local Gabriel Szilagyi, MPS Group, constructorul preferat pentru construirea de piscine, patinoare și terenuri de sport în perioada în care a fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului), cu ex-premierul Emil Boc (care l-a angajat consilier personal pe ginerele său Adrian Vevera, ofițer DGIPI, și apoi l-a numit director general al Companiei Naționale Transelectrica), cu președintele PDL Cluj, fostul deputat acualmente europarlamentar Daniel Buda (cumnat cu Florin Maghiar, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în perioada 2008-2014, actualmente prim-procuror adjunct al acestei unități de parchet) și inclusiv cu fostul președinte Traian Băsescu (care i-a angajat la un moment dat pe fiica sa și pe ginerele său, ca și pe soția fostului consilier Gabriel Szilagyi, la Departamentul de analiză-sinteză din cadrul Administrației Prezidențiale).

Potrivit petenților, primarul Ștefănie ar deține împreună cu membri ai familiei și alți apropiați mai multe vile și apartamente de lux (în Turda, Cluj Napoca și București), un hotel în municipiul Cluj Napoca, un hotel în municipiul Oradea (în zona Băilor Felix), un hotel în Ungaria (la Balaton), un hotel în Spania (lângă Barcelona) și o agenție de turism în municipiul Turda.

Pentru motivele expuse, vă solicit domnule ministru al Justiției, să verificați și să-mi comunicați în câte dosare penale a fost cercetat numitul Tudor Ștefănie, în calitate de primar în perioada 2004-2015, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și Direcția Națională Anticorupție (structura centrală și Serviciul Teritorial Cluj Napoca), ce soluții au fost emise în aceste dosare sau stadiul lor de soluționare, precum și motivele tergiversării soluționării acestora.

Iar, dumneavoastră, domnule prim-ministru, vă solicit să dispuneți Corpului de control al dvs. să efectueze verificări (pentru care pot pune la dispoziție date detaliate) la Primăria municipiului Turda cu privire la cheltuirea fondurilor locale, guvernamentale și europene la Salina Turda, Compania de Apă Arieș, Teatrul de Stat, Muzeul de Istorie, Parcul Zoologic, echipa divizionară de handbal Potaissa Turda, clubul de fotbal Arieșul Turda ș.a., precum și cu privire la atribuirea serviciilor și lucrărilor publice (transport local, iluminat public, canalizare, asfaltare, pavaj, pietruire, renovare clădiri, întreținere spații verzi ș.a.) și cu privire la defrișările ilegale de la Composesoratul Urbarial Turda-Câmpia Turzii, urmând să-mi comunicați constatările efectuate și măsurile dispuse”, se arată în interpelarea formulată de Valer Marian în mai 2015.

În luna martie 2015, senatorul Valer Marian a trimis mai multor publicaţii clujene, prin intermediul mail-ului, un set de întrebări adresate, de fapt, primarului Turzii, Tudor Ştefănie, căruia îi cerea să confirme sau să infirme aceleaşi acuze prezentate şi în Senatul României, cu ocazia interpelării de 26 mai 2015. Întrebat, cu acel prilej, dacă a primit mesajul senatorului Valer Marian, fostul edilul al Turzii a răspuns negativ întrebării reporterului TurdaLive. În ceea ce priveşte temeinicia acuzaţiilor, Ştefănie s-a mulţumit să le categorisească drept „simple invenţii” şi a refuzat să-şi exprime vreo opinie vizavi de acestea.