Cum se pune capac peste o anchetă cu defrișări ilegale în valoare de 30 de milioane de lei

213

Gazeta de Cluj vă prezintă modul în care au dispărut peste 140.000 mc de lemn din cadrul pădurilor administrate de Ocolul Silvic privat Horea Apuseni. Garda Forestieră Cluj a depus la IPJ Alba o plângere penală în care este estimat un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei. Plângerea nu indică autori defrișărilor ilegale, lăsând în slujba poliției identificarea lor. Dosarul, cu autori necunoscuți, a fost deschis în 2017, dar polițiștii nu au făcut, concret, nicio investigație pentru descoperirea autorilor. Acum dosarul așteaptă clasarea.

Dosarul privitor la defrișarea ilegală a pădurilor din județele Cluj și Alba în care se estimează un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei urmează să fie clasat de polițiștii de la IPJ Alba. Cercetarea penală este una cu autori necunoscuți, iar polițiștii nu au făcut nimic pentru a schimba acest lucru. În cadrul investigației, aproape inexistente, nu a fost audiată nicio persoană și nu s-au făcut cercetări pe teren. Era de așteptat un deznodământ de acest fel pentru că, într-o eventuală anchetă, ar fi trebuit chestionat și un deputat liberal din zonă, Corneliu Olar, supranumit ”Drujba Apusenilor”.

Polițiștii ar fi trebuit să le ia declarații reprezentanților Ocolului silvic privat Horea Apuseni, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În cadrul cercetărilor nu au fost audiați nici reprezentanții firmei SC Valea Bulzului, cu care ocolul privat are contract de exploatare forestieră. Acționariatul firmei este format din consiliul local al Primăriei Horea și Mateș Dumitru.

Cel din urmă spune că nu știe nimic de vreo anchetă a poliției în acest caz.

”Eu îmi fac treaba și nu știu nimic. Este o firmă mică și n-avem timp să ne ocupăm de lucruri de astea. N-am fost chemat nicăieri să dau vreo declarație și nu m-a sunat nimeni să mă întrebe de lucruri de astea. Dumnezeu să ne dea minte limpede la toți domnul meu!”, spune Dumitru Mateș.

Întrebați despre procedurile judiciare derulate în cadrul acestei anchete, reprezentanții IPJ Alba spun că ele se încadrează normelor legale!

”Procedurile judiciare utilizate în cadrul cercetărilor în dosarul nr. 488/P/2017, de către lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, au fost cele prevăzute în Codul Penal și Codul de Procedură Penală. În conformitate cu prevederile Normelor metodologice anexă la Ordinul comun al MAI și PIICJ nr. 56/10.04.2014 și nr. 12/C/2014, privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, întrucât nu au fost identificați autorii, la data de 03.07.2017, în dosarul mai sus menționat a fost propusă și aprobată, de către procurorul de caz, trecerea în evidențele cu autori neidentificați. Vă mulţumim pentru încrederea acordată şi vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în rezolvarea problemelor ce intră în competenţa informaţiilor de interes Public”, arată răspunsul IPJ Alba, instituția care ar fi ancheteze dosarul privitor la defrișările ilegale ale pădurilor din județele Cluj și Alba.

În mod normal, polițiștii ar fi trebuit să facă cercetări la fața locului, să verifice ipoteze diverse, să audieze persoane, pe reprezentanții ocolului silvic privat, să se folosească de informații obținute de la diverse surse, să stabilească un cerc de bănuiți, etc.

Ancheta este cu autori necunoscuți în situația în care și în prezent se fac tăieri de arbori, stivele de lemn nemarcat fiind depozitate pe drumurile DC 122 și DC 204 (Drumul lui Iovan).

Cine sunt administratorii pădurilor defrișate

Gazeta de Cluj a publicat o anchetă care vizează modul în care au loc tăierile de păduri din zona respectivă a Munților Apuseni.

Acționarii ocolului sunt Asociația Râul Mare și Asociația de Vânătoare Ursoaia.

Asociația Râul Mare a fost reprezentată de Traian Șchiop, care a avut și funcția de consilier superior la Garda Forestieră Cluj.

Asociația de Vânătoare Ursoaia este reprezentată de deputatul liberal Corneliu Olar. Membrii asociației de vânătoare sunt Olar Corneliu, Ioan Mates,Todea Horea-Tudor, Lazea Nicolae (vicepreședinte), Onețiu Nicolae (de profesie pădurar și șeful unui composesorat din zonă care administrează păduri), Todea Laurentiu și Neag Petru. Ambele asociații care sunt acționari la ocolul silvic privat funcționează la aceeași adresă, localitatea Horea, str. Valea Arazii nr. 2, jud. Alba.

Întrebat despre tăierile ilegale și implicarea deputatului în afacerile cu lemn din zona administrată de ocolul silvic privat, Petruse spune că nu știe nimic.

 ”Spuneți-mi mai exact unde se fac tăieri ilegale pentru că noi nu am primit nicio sesizare! Oricum, cantonul nr 5 este mare așa că trebuie să spuneți exact unde se fac tăierile”, a declarat Petruse. Întrebat despre implicarea deputatului Corneliu Olaru în afacerile cu lemn din pădurile administrate de ocolul silvic, inițial, Petruse a negat orice implicare a deputatului. ”Nu e domnule niciun deputat acționar în cadrul ocolului silvic. A..! că face parte din asociația respectivă (ASOCIATIA DE VANATOARE URSOAIA, n.red.), asta nu înseamnă că are vreo legătură cu ocolul. Asociația respectivă are personalitate juridică și nu contează cine sunt reprezentanții ei”, a mai declarat Petruse.

Garda Forestieră Cluj a calculat prejudiciul: 30 milioane de lei

Garda Forestieră Cluj a transmis redacției Gazeta de Cluj faptul că în cadrul ocolului silvic privat Horea Apuseni, care administrează pădurile din cadrul a cinci comune din Munții Apuseni (HOREA, ALBAC, G RDA DE SUS, SCĂRIȘOARA și VADUL MOȚILOR) în zona de confluență a județelor Alba și Cluj au dispărut, în perioada 2007 – 2017, peste 140.000 de mc de material lemnos. Valoarea prejudiciului constat se ridică la suma de 33.863.716 de lei.

Potrivit Gărzii Forestiere Cluj, în cursul acestui an, la Ocolul silvic Horea Apuseni au fost făcute cinci controale.

”Urmare a trei petiții transmise de către cetățeni (una dintre acestea vizând și suprafețe de fond forestier aparținând Composesoratului Arada), iar în urma verificărilor s-a constat că acestea sunt anonime. Reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj au efectuat verificări în zonele menționate în petițiile anonime, constatându-se un volum tăiat ilegal de 1,343 mc cu o valoare a pagubei de 279,65 de lei. Urmare a unei solicitări IPJ Cluj – Postul de Poliție Comunal Beliș, control care nu este finalizat la data prezentei. Urmare a unei autosesizări a Gărzii Forestiere Cluj într-o suprafață de fond forestier cu contract de servicii silvice încheiat de către proprietar cu Ocolul Silvic Horea apuseni SRL, unde am efectuat verificări în teren și am comparat datele înscrise în amenajamentul silvic ediția 2007 cu datele înscrise în amenajamentul silvic ediția 2017, constatând că a dispărut un volum de masă lemnoasă de 142.803 mc, cu o valoare a pagubei de 18.202.610 lei la care se adaugă TVA în valoare de 3.458.496 lei și o valoare a funcțiilor pădurii nerealizate de 12.195.748 lei (calculată la data constatării), iar în acest sens Garda Forestieră Cluj a sesizat unitatea de parchet competentă teritorial și material. Facem precizarea că Garda Forestieră Cluj a dat, și va da în continuare curs, în limita competențelor legale, tuturor sesizărilor venite din partea cetățenilor, prin care se semnalează încălcări ale regimului silvic în fondul forestier din raza teritorială de competență”, arată un răspuns al Gărzii Forestiere Cluj.

Pe de altă parte, administratorul ocolului silvic Horea Apuseni SRL spune că el nu știe de vreun control făcut de inspectorii Gărzii Forestiere Cluj.

”Eu nu știu nimic! ?Nu am cunoștință de niciun control al Gărzii Forestiere Cluj la ocolul nostru. Aveți date eronate! Și ce a făcut Garda Forestieră Cluj cu constatarea respectivă?! A..!, dacă spuneți că a făcut sesizare la procuror, atunci așteptați să se termine ancheta să vedem ce spune justiția”, a declarat administratorul Ocolului silvic Horea Apuseni SRL.

Filiera defrișărilor

Sute de metru cubi de lemn sunt exploatați ilegal din Munții Apuseni. Întreaga afacere este construită pe mai multe filiere: unii taie lemnul în pădure, alți îl transportă si îl vând mai departe secțiilor clandestine sau autorizate care, la rândul lor distribuie lemnul în piețele și depozitele de cherestea din județele Arad, Timiș Hunedoara, Bihor, Alba, Cluj, Dolj, Mehedinți, București, etc.

Pentru ca afacerea să meargă sursele Gazetei de Cluj spun că toată lumea este unsă: garda forestieră, poliția, primarii, astfel încât este greu de găsit o ”supapă” prin care să iasă aceste informații. Însă, există situații în care oamenii deposedați abuziv păduri se revoltă și caută soluții în presă în speranța că cineva se va sesiza în legătură cu pădurile Apusenilor care sunt rase.

Un asemenea caz se derulează în momentul de față în cadrul Ocolului silvic Horea Apuseni. Este vorba despre un ocol privat în care are interese deputatul liberal de Alba, Corneliu Olar, devenit celebru după ce a tăiat un cozonac cu o macetă în Parlament.

Omul explică, la modul concret, cum se defrisează ilegal. ”Se emit avize cu care se fac 2 – 3 curse sau pe camion este o cantitate de 14-15 mc, însă pe aviz figurează jumătate din cantitate. O altă modalitate de fraudă: camionul transportă buștean de clasa A, dar pe aviz figurează doar jumătate din masa lemnoasă ca fiind de clasa A, restul fiind trecut în acte cu titlul de lemn de foc. Lemnul de foc este trecut în acte cu o valoare de aproximativ 20-30 lei/mc, în timp ce bușteanul costă între 300 lei/mc (fără acte) și 350lei/ mc(cu acte)”, explică sursele Gazetei de Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here