Umblă vorba prin burgul bistriţean că anume director, mare om de cultură, ar cam sugativa banii instituţiei… în folosul propriu. Amator de vinuri fine, circa o sută de lei sticla, dar şi de călătorii de plăcere pe plaiuri meridionale, are grijă ca toate aceste costuri să le treacă pe cheltuielile instituţiei. Şi ca să nu se spună că nu are grijă şi de cultura bistriţeană, şeful ăsta al nostru comandă tot felul de afişe pentru uniunea în capul căreia se află, tot pe banii instituţiei la care este director. Lista gafelor este un pomelnic lung, spun gurile rele, şi a cam început să supere oareşcare superiori, care au ajuns să regrete faptul că l-au susţinut să ajungă în scaunul de director. Acuma, cum o scoate cămaşa în cazul unui control la sânge, este cam greu de spus.
