Primăria Bistrița cautăde mai bine de un an un teren unde să amenajeze o piață en-gros. Pentru douăhectare situate în zona Drumului de Centură, municipalitatea este dispusă săaloce un milion de euro. Asta în condițiile în care, Primăria Bistrița are unteren similar, pe care a „uitat” să îl recupereze de mai bine de 8 ani.
Primăria Bistrița trebuie să găsească rapid o soluție pentru cei mai bine de 100 de comercianți din piața de la ruși, care trebuie mutați. Asta după ce autoritățile locale au promis investitorilor care au dezvoltat în zonă un mall și un supermarket, că vor muta de acolo „concurența”.
Ideea a fost vehiculată încă din anul 2017 și se pare că a fost una dintre condițiile esențiale pentru investiția în centrele comerciale din Bistrița. Municipalitatea a omis atunci să îi anunțe și pe comercianții din piață de această mișcare, aceștia trezindu-se că Primăria Bistrița nu mai vrea să le prelungească contractele de închiriere pentru anul 2018, pentru a-i putea muta atunci când vrea.
Când a realizat că nu are pur și simplu unde să mute comercianții, municipalitatea bistrițeană a luat în calcul altă variantă: achiziționarea unui teren și amenajarea unei piețe en-gros.
Zona vizată este zona industrială, terenul urmând să aibă front la stradă de minim 30 de metri și acces direct din Calea Clujului sau din Drumul Cetății.
Cerințele municipalității erau: o suprafață cuprinsă între 8.000 de metri pătrați și 20.000 de metri pătrați, situată în zona cuprinsă între intersecția cu Viișoara și până la intersecția cu Drumul Dumitrei Vechi.
Teraplastul nu a pus botul la eșalonări
Primii cu care s-a încercat o negociere au fost cei de la Teraplast, care încă mai dețin spații în zona industrială, pe care încearcă să le valorifice. Practic, cei de la Teraplast au pus la dispoziția Primăriei Bistrița două terenuri.
Unul de două hectare, pe care a funcționat compania până în urmă cu câțiva ani și care are intrare de pe strada Zefirului. Pentru acesta, compania cere mai bine de un milion de euro, adică mai bine de 50 de euro pe metru pătrat.
Al doilea teren este cel care a găzduit fabrica de teracotă, situat și el în apropiere. Acesta are doar un hectar și jumătate, iar prețul de pornire este de aproape 900.000 de euro.
Negocierea a picat pentru ambele terenuri, precizează surse Gazeta de Bistrița. Condițiile aberante ale municipalității i-au făcut pe vânzători să nu bată palma cu Primăria Bistrița și să-și încerce norocul pe piața liberă.
Deși intenția de a achiziționa terenul era încă din 2017, municipalitatea nu a prins în buget sumele necesare pentru această tranzacție. Așa se face că Primăria Bistrița le-a promis celor de la Teraplast că îi vor achita mai puțin de jumătate (se pare că este vorba doar de 25-30%), iar restul eșalonat, în următorii doi sau trei ani.
Cei de la Teraplast nu au agreeat această variantă, mai ales că au început să apară oferte și din mediul privat. Se pare că Teraplastul a renunțat de tot la varianta de a negocia cu municipalitatea, concentrându-se doar pe ofertele din privat.
Consilierii locali au avut de două ori pe masă proiectul care prevedea achiziționarea unui teren de pe piața liberă. Ultima dată a fost retras subit la finalul lunii martie, după ce probabil, compania a respins oferta municipalității.
Terenul „uitat” ajuns la un investitor italian
Ironia sorții este faptul că municipalitatea are de fapt un teren care respectă condițiile din anunț, de care a uitat de mai bine de 8 ani de zile. Este vorba despre aproape 2 hectare, situate pe Drumul Cetății la numărul 20, în vecinătatea fabricii Roseyarns.
De altfel, investitorul italian este cel care a pus mâna pe acest teren, în 2013, pentru suma derizorie de 15.000 de euro. Cum a început totul:
În anul 2002, Roseyarns închiriază terenul de la Primăria Bistrița, pentru ca un an mai târziu, în 2003să solicite în Consiliul Local cumpărarea acelui teren, cu promisiunea că vaconstrui acolo funcțiuni sociale: un cabinet stomatologic, o cantină pentrumuncitorii săi, un teren de sport. Practic, terenul a fost achiziționat cu sumaderizorie de 0,75 de euro pe metru pătrat, în total în jur de 15.000 de euro.Palma a fost bătută și contractul semnat în anul 2004.
Cum terenul a fost lăsat ani de zile exact cum a fost preluat, în 2007, Roseyarns a venit la Primăria Bistrița și a cerut o prelungire a termenului cu încă trei ani, până în anul 2010. Printre argumentele și explicațiile pentru neînceperea construcției s-au numărat faptul că între cele două proprietăți și anume cea achiziționată și cea deținută deja există o cale de acces, faptul că dureză foarte mult avizele pentru lucrările de apă și canal sau chiar că s-ar fura materialele de construcție de pe teren.
Consiliul Local a mai acordat o șansă investitorului și a fost de acord cu prelungirea termenului până în 2010. Nici acest termen nu a fost îndeplinit, însă Primăria Bistrița nu s-a grăbit să recupereze terenul, în ciuda faptului că exista un pact comisoriu de gradul IV, care prevede rezoluționarea contractului fără notificări sau judecată.
Din cauza întârzierilor, primăria riscă să piardă terenul
Abia în anul 2016, Primăria Bistrița a acționat în judecată investitorul și a cerut recuperarea bunului, în baza nerespectării contractului. Între timp, Roseyarns SRL a intrat în insolvență.
„Nu știu cum de s-a putut uita un asemenea activ atât de mulți ani de zile. Într-un sfârșit, în 2016 s-a depus o acțiune la instanță, care e tot pe acolo, cu privire la rezoluțiunea contractului. Este prevăzută o clauză cu pact comisoriu de gradul IV, adică acel contract se rezoluționează de prim drept, fără notificare, fără alte comentarii, în situația în care investitorul nu-și îndeplinește obligațiile. Aceste obligații evident nu au fost îndeplinite”, a explicat președintele PNL Bistrița-Năsăud și totodată directorul Registrului Comerțului Ioan Turc, într-o conferință de presă.
Dosarul respectiv a fost înregistrat la Judecătoria Bistrița la mijlocul anului 2016. În 16.10.2017 a venit prima hotărâre: judecătorii „admit excepția prescripției dreptului material la acțiunea invocată de Roseyarns SRL și respinge ca fiind prescrisă acțiunea formulată de Primăria Bistrița”. Cu alte cuvinte, municipalitatea s-a trezit mult prea târziu. A contestat această hotărâre, iar Tribunalul Bistrița-Năsăud a menținut hotărârea dată de Judecătoria Bistrița, în luna mai a acestui an.
Sentința nu este una definitivă.Ultima șansă este Curtea de Apel Cluj, care însă nici nu a stabilit vreuntermen pentru recursul făcut de Primăria Municipiului Bistrița în luna iulie a acestui an.
