Autoritățile județene pregătesc un Plan județean de gestionare a deșeurilor pentru următorii 5 ani. Acesta scoate în evidență ce planuri au autoritățile județene pentru respectarea normelor naționale și europene din domeniu, dar subliniază și neregulile și toate lucrurile care nu funcționează nici acum, deși Bistrița-Năsăud are un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor de 10 ani.
Cu un proiect făcut pe genunchi și care s-a dovedit al naibii de scump (147,9 milioane de lei), Bistrița-Năsăud se lăuda acum un deceniu cu primul SMID (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) din țară.
Ulterior s-a aflat că studiul de fezabilitate al acestui proiect nu a ținut cont de existența unor pârâuri subterane și nici de calitatea solului de sub actuala groapă ecologică. Aceste mici detalii au dus la probleme în lanț.
Un raport al Agenției pentru Protecția Mediului, care vizează planul județean de gestionare a deșeurilor pentru următorii 5 ani, scoate în evidență însă și mai multe probleme și cerințe naționale și europene care nu se respectă. Astfel, potrivit documentului, din cele 25 de obiective ce trebuie îndeplinite, cu termen fix sau fără, în Bistrița-Năsăud nu se îndeplinesc nici 30%.
Uleiul uzat ajunge în canalizare, informarea populației este inexistentă
Dacă pentru unele mai este timp, altele trebuiau rezolvate de mult. Nu s-a redus cantitatea depozitată de deșeuri biodegradabile municipale, pentru că deși la Tărpiu există instalații de tratare a deșeurilor biodegradabile, acestea n-au fost puse în funcțiune. Se estimează că vor fi puse în funcțiune anul acesta. Uleiul uzat alimentar nu este colectat și valorificat, acesta ajungând, în Bistrița-Năsăud, în mare parte fie în canalizare, fie la platformele de deșeuri.
O altă deficiență constatată este controlul privind modul de desfășurare a activităților de gestionare a deșeurilor municipale, atât din punct de vedere a respectării prevederilor legale, cât și din punct de vedere al respectării prevederilor autorizațiilor de mediu.
Campaniile de informare și educare a publicului sunt aproape inexistente. Deficiențe au fost identificate inclusiv la implementarea unui sistem eficient de plată a serviciului de salubrizare. Nici respectarea contractelor semnate cu operatorii de salubritate din județ nu sunt urmărite corespunzător de unitățile administrativ teritoriale și ADI Deșeuri.
O veste bună este faptul că crește cantitatea de deșeuri colectate separat de către populație. Și vine apoi o veste proastă care o anulează pe prima. Ce se întâmplă cu deșeurile selectate de populație odată ajunse la Tărpiu? Ei bine, asta deja este o altă poveste.
„Colectarea separată a deșeurilor pe fracții stabilite prin SMID este deficitară, se constată un grad mare de impurificare al deșeurilor în recipiente, majoritatea cantităților de deșeuri intrate în stația de sortare din județ sunt formate din amestecuri de deșeuri reciclabile care nu sunt raportate de operatori în chestionarele statistice ca deșeuri colectate separat. Acest fapt se datorează în mare parte faptului că implementarea colectării din poartă în poartă a reciclabilelor este în curs de relizare doar începând din 2020 și doar pentru plastic și metal. De asemenea, numărul de containere din cadrul punctelor de colectre amplasate în zonele de blocuri sunt insuficiente pentru asigurarea colectării separate. În plus în unele puncte de colectare nu au existat containere pentru toate categoriile de deșeuri reciclabile care trebuie colectate separat”, se arată în document.
Deșeurile reciclabile selectate de populație se „pierd” la Tărpiu, tot din cauza unor greșeli.
„În interiorul stației de sortare este amenajată instalația de sortare și presa de balotat. La cantitățile de deșeuri care intră în stația de sortare, capacitatea proiectată ar trebui să fie suficientă pentru tratarea întregii cantități recepționate, dar această capacitate a fost determinată în funcție de capacitatea echipamentelor automatizate și nu și de capacitatea de lucru a personalului; numărul de posturi de sortare manuală a fost dimensionat pentru un număr prea mic de posturi de sortare alocându-se fiecărui post de lucru o rată de recuperare mult mai mare decât posibilitățile reale ale unei persoane. Ceea ce duce la faptul că sortarea manuală se realizează doar prin extragerea deșeurilor mai mari, foarte vizibile pentru operatori, restul ajungând în fracția de reziduuri. Acest lucru conduce la randamente foarte scăzute ale sortării (circa 30-40% în loc de 75%, cât de minimul prevăzut de legislație, și practic, mare parte din fracția reciclabilă ajunge pe depozit.
„Este prin urmare necesară extinderea numărului de posturi de sortare adaptate la o rată de recuperare adecvată. Singurul echipament automatizat de sortare este separatorul magnetic. În plus, datorită calității deșeurilor alimentate în stație (dimensiuni foarte neuniforme și cu grad de umiditate destul de ridicat, datorită stocării temporare în afara halei, echipamentele mecanice sunt deja uzate fizic, necesitând înlocuire”. Spațiul de lucru în hala de sortare este la momentul actual insuficient pentru acoperirea cantităților de deșeuri recepționate, fiind necesară o extindere a spațiului de recepție”, mai spune documentul.
Colectarea biodeșeurilor este practic inexistentă în Bistrița-Năsăud. Doar deșeurile verzi de la case și blocuri sunt colectate în campaniile de primăvara și toamna. Cantitățile colectate sunt mici și odată prelucrate nu generează compost de calitate, fiind folosit de Vitalia pentru acoperirea celulei de gunoi.
Stațiile de transfer: construite prost și fără utilități
Sunt probleme și cu cele 5 stații de transfer din Năsăud, Sângeorz-Băi, Beclean, Galații Bistriței și Bistrița. Stațiile de transfer nu dețin cântare și accesul autogunoierelor și mașinilor de transport containere este îngreunat datorită lipsei spațiului de manevră și a accesului greoi pe rampele de descărcare – acestea sunt proiectate greșit, autogunoierele neputând urca pe ele.
Rampa de descărcare este acoperită doar în zona de descărcare efectivă (deasupra gurilor cuvelor de descărcare). Cuvele de descărcare nu sunt protejate, nu este asigurată descărcarea deșeurilor în condiții de siguranță și fără riscul de împrăștiere al deșeurilor. Sistemul de transfer prin presare este greoi, buncărul de alimentare al presei este foarte mic, se colmatează frecvent, necesitând opriri dese pentru curățre. Stațiile nu sunt alimentate cu curent trifazic, nu au alimentare cu apă sau sistem de canalizare și nu există cântar pentru mașini.
Stațiile de epurare din județ, în urma epurării apei menajere se pricopsesc cu nămol, care, culmea nu este nici el valorificat. Acesta ajunge tot la groapa de gunoi de la Tărpiu. La fel și o parte din uleil alimentar, întrucât populația nu este încurajată și nici măcar informată despre cum ar putea să-l recicleze sau valorifice. Să nu mai punem la socoteală faptul că în Bistrița, o singură stație PECO acceptă ulei uzat.
Andreea Moldovan
Unde mai pui ca incepand cu 1.febr. din acest moment cei care se ocupa de gestionarea deseurilor vor trebui sa se ocupe si de fractia VEGETALA si care va trebui sa fie facuta compost. Desigur e vorba de ce rezulta prin orase odata cu intretinera spatiilor verzi si toaletarile copacilor. Cine aprinde frunze, miriste, etc este sanctionat de lege. Sa nu mai amintesc aici despre deseurile din constructii scapate total de sub control, aruncate la intamplare pe terenuri agricole la apa sau pe proprietati private ingradite sau nu. Aici nu e nici o randuiala nici o lege nu interzice nimic. Praf e totul si in ochii inchisi ai institutiilor.