CSM cheltuiește 30 milioane de lei pentru a pune căluș presei. O parte din bani ajung la un prieten de-al PSD-istului clujean Vasile Dîncu

115

CSM reformulează Ghidul pentru relația cu ziariștii în cadrul unui proiect european a cărui valoare este de aproape 30 milioane de lei. O parte din acești bani au mers la o firmă din Cluj Napoca care este ”conectată” la afacerile sociologului și politicianului clujean PSD Vasile Dîncu. Reformularea regulilor prin care presa are acces la informațiile din sistemul judiciar va duce la carențe grave în prezentarea informațiilor publice. Mai mult, noile reguli intră în contradicție cu Constituția României.

Până la sfârșitul acestei săptămâni, CSM a organizat o serie de întâlniri în care a prezentat noul Ghid care va reglementa accesul ziariștilor la informațiile din sistemul judiciar. O parte dintre modificările aduse Ghidului actual restricționează accesul presei la informații din dosare, inclusiv la numele majorității persoanelor cercetate sau trimise în judecată.

Ghidul este realizat în cadrul proiectului cu finanțare europeană ”Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” și, potrivit obiectivelor, ”scopul general urmărit prin proiect este îmbunătățirea și abordarea unitară a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar în vederea consolidării imaginii acestuia, asigurarea unei transparențe sporite în interiorul și exteriorul sistemului, precum și îmbunătățirea accesului la justiție prin creșterea gradului de informare, conștientizarea drepturilor cetățenilor și dezvoltarea culturii juridice”.

Finanțarea este de 29.667.068 lei, din care 24.915.549,65 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European, iar 4.751.518,35 lei reprezintă cofinanțarea beneficiarului și a partenerilor.

În schemă a intrat și un fost director din firma lui Vasile Dîncu

În cadrul acestui proiect, anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii a atribuit prin procedură simplificată contractul privind „achiziția de servicii de efectuare a unui sondaj privind percepția publică, a justițiabililor și a profesioniștilor din domeniul juridic asupra sistemului judiciar/actului de justiție, analiza cauzelor nivelului de percepție pe cele trei paliere, precum și analiza principalelor surse de informare/canale de comunicare care generează percepția” firmei CC SAS SRL din Cluj Napoca.

Pentru aceste servicii, firma a primit 362.200 de lei fără TVA. Firma îi aparține, în proporție de 90% sociologului Septimiu Suciu, care este și administrator. În structura acționariatului, alături de Suciu, se mai regăsesc și soții Liana și Valeriu Inceu.

Sociologul clujean este unul dintre apropiații lui Vasile Dâncu, fiind co-acționar cu politicianul clujean în cadrul Metro Media Transilvania. De asemenea, Septimiu Suciu a fost partener de afaceri cu soția lui Dîncu, Maria, în cadrul firmei Centrul de analiza economica și socială – CAES. Până în 2013, Suciu a fost director general la Metro Media Transilvania.

În 2017, firma a mai câștigat, în tandem cu IRES, un contract de la Ministerul Cercetării și Inovării pentru realizarea de sondaje.

Ghidul intră în contradicție flagrantă cu Constituția României

Ghidul respectiv, care în mod cert va intra în vigoare restrânge și un drept constituțional, cel de a avea acces la informație.

”Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. (art. 31, Constituţia României).

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „libertatea de exprimare garantată de articolul 10 al Convenției include libertatea de a primi și de a transmite informații. Articolul 6 paragraful 2 (n.r. – principiul prezumţiei de nevinovăţie) nu poate împiedica, prin urmare, autoritățile să informeze publicul cu privire la anchetele penale aflate în derulare, însă ele trebuie să facă acest lucru cu toată discreția și circumspecția necesare pentru a respecta prezumția de nevinovăție”.

Pe de altă parte, odată cu intrarea în vigoare a noului Ghid, Inspecţia Judiciară nu va mai putea comunica numele și prenumele  judecătorului sau procurorului față de care se desfășoară verificări ori cercetări, decât dacă faptele afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice a respectivului magistrat.

Conform proiectului „Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media”, şedinţele de judecată pot fi nepublice „atunci când se prevede expres”, iar nu „atunci când legea instituie această interdicţie”, aşa cum este menţionat în actualul ghid. Noua variantă de ghid menţine şi prevederea conform căreia „pentru a nu prejudicia reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, după executarea hotărârii nu vor fi furnizate informaţii în legătură cu infracţiunea comisă anterior, cu excepţia cazului în care persoanele condamnate au consimţit în mod expres la divulgarea identităţii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public.”

Cu alte cuvinte, un politician sau șef de instituție condamnat pentru corupție trebuie să fie de acord ca numele lui să fie public pentru ca un ziarist să poate scrie despre cazul respectiv!

Această prevedere nu se mai regăsește în legislația vreunei țări europene.

Mai mult, prin această prevedere, foştii condamnați care obţin reabilitarea, pot deschide procese împotriva jurnaliştilor şi publicațiile pentru a-i obliga să scoată din mediul online orice articole/ anchete etc realizate pe tema faptelor săvârşite de ei.

Motivele pentru care judecătorul îi poate scoate pe ziariști din sala de judecată

Art. 39 – Principiul de bază este ca şedinţele să fie accesibile tuturor, inclusiv presei, însă instanţa va aprecia, acolo unde este cazul, dacă accesul publicului în sala de judecată trebuie restricţionat sau interzis. Preşedintele completului poate să instituie interdicţii sau să impună restricţii care ţin de specificul cauzei deduse judecăţii. Factorii ce pot juca un rol în decizia de a restricționa sau interzice accesul în sala de judecată sunt: dreptul părților din proces la respectarea vieții private și de familie; păstrarea ordinii publice în instanță; securitatea națională; natura cauzei judecate (litigiu penal, civil sau administrativ); dreptul la un proces echitabil; prezumția de nevinovăție; influențarea părților prin prezența mass-media, în mod special a presei audiovizuale; interesul funcționării normale a justiției; autoritatea, independența și imparțialitatea judecătorului.

Numele infractorilor este sfânt!

De asemenea, noul ghid prevede, la ar.28, alin.(4), că „numele şi prenumele persoanei faţă de care se desfăşoară urmărirea penală, faţă de care au fost dispuse măsuri în cursul cercetării ori urmăririi penale ori faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată pot fi comunicate public numai dacă faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice, în acord cu dispoziţiile art.14 alin. 1 din Legea 544/2001.”

Pentru protejarea identităţii inculpaţilor, CSM a invocat Legea 544/2001 care prevede, la art. 14, alin (1), că „informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice”. În decembrie 2015, prin Decizia 37/2015, completul ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că „numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal”.  

La început a fost mărul!

Firma clujeană care a primit contractul de la CSM a mai lucrat la un mega proiect. Este vorba despre ”Studiu la nivel naţional privind evaluarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli”, în care membrii echipei de cercetări au vizat mărul. Contractul a fost acordat în 2016 de APIA. ”Scopul studiului este evaluarea modului în care programul a condus la creşterea consumului de fructe proaspete în rândul elevilor şi a impactului programului asupra alimentaţiei elevilor – creare sau fixare de obiceiuri alimentare sănătoase, conform Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 377/2016”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here