Creţu vrea să ia cu forţa terenul lui Harşianu de pe Bistricioarei, unde visează la o parcare supraetajată

Primarul Ovidiu Creţu vrea să ia cu forţa terenul de pe Bistricioarei, unde vrea să facă o parcare. Proprietarul parcării refuză de câţiva ani buni să vândă terenul, fiind nemulţumit de suma oferită de municipalitate. Primăria Bistriţa speră să ia terenul obligat-forţat folosindu-se de o chichiţă legislativă.

Anul acesta, Ovidiu Creţu a prins 1,4 milioane de lei pentru o parcare pe strada Bistricioarei. Marea problemă din această ecuaţie este faptul că terenul în cauză nu aparţine municipalităţii, ci omului de afaceri Octavian Harşianu, care de ceva ani refuză să vândă bucata respectivă, pentru că, evident, nu primeşte cât cere.

Văzând că nu-i ies treburile, Primarul Ovidiu Creţu apelează la o chichiţă legislativă şi anume exproprierea pe motiv de utilitate publică.

„Eu cred că acolo singura rezolvare este exproprierea pe motiv de utilitate publică, care poate să însemne mai multe etape”, preciza într-o conferinţă de presă, primarul Ovidiu Creţu.

Primarul Ovidiu Creţu se referă la Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară utilizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Legislaţia spune că exproprierea în acest caz se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică, ce este stabilită potrivit legii, cu o justă şi prealabilă despăgubire, fixată de comun acord  între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acestea vor fi stabilite pe cale judecătorească.

Cine decide utilitatea publică? Ei bine, aceasta este sarcina Consiliului Local al municipiului Bistriţa. Declaraţia de utilitate publică se declară abia după o cercetare prealabilă efectuată de o delegaţie a Consiliului Local.

Această „cercetare” trebuie să stabilească dacă există elemente care să justifice interesul local, avantajele economico-sociele, ecologice şi de altă natură care susţin necesitatea lucrărilor şi nu pot fi realizate pe alte căi decât prin expropriere.

Harșianu refuză de ani buni să vândă bucata de pământ

Terenul respectiv, care este situat pe strada Bistricioarei, în apropierea Băncii BCR aparține omului de afaceri Octavian Harșianu, care refuză să vândă terenul la prețul oferit de municipalitate. Deocamdată, pe terenul în cauză se află un punct termic abandonat.

Demersurile pentru achiziționarea acestei bucăți de teren au început în urmă cu mai bine de 4 ani, municipalitatea dorind acel spațiu pentru a realiza o parcare supraetajată pentru zona centrală, care duce lipsă de locuri de parcare.

În 2015, Primăria Bistrița oferea 22.600 de euro pe ar, suprafața totală a terenului fiind de 1.156 de metri pătrați. Nici în 2016 Primăria Bistrița n-a ajuns la un consens cu Octavian Harșianu, abandonând proiectul.

Atunci, municipalitatea aloca 1,3 milioane de lei pentru achiziționarea acestui teren. Suma era dedicată atât achiziționării terenului, cât și pentru studiile și documentațiile necesare.

Diferența părea să o facă 600 de euro. Octavian Harșianu voia 22.600 de euro/ar, acesta fiind prețul rezultat în urma evaluării terenurilor din zona centrală. Municipalitatea a fost dispusă să ofere cel mult 22.000 de euro/ar, pe cele 11 arii de teren, cei 600 de euro în minus determinându-l pe omul de afaceri să nu bată palma cu municipalitatea.

Deși în 2017, Primăria Bistrița a plusat puternic, ajungând să-l oferteze pe omul de afaceri cu 25.000 de euro/ar, se pare că nici atunci nu s-a bătut palma, iar în 2018, primarul Ovidiu Crețu își încearcă norocul din nou, forțându-i mâna proprietarului, cu ajutorul unui proiect de lege.

Primăria visează la o parcare pe mai multe nivele

Municipalitatea lui Creţu are planuri mari pentru zona în cauză. O parcare acolo ar fi mană cerească pentru partea aceea de centru istoric, ce duce lipsă acută de locuri de parcare, întrucât sunt concentrate acolo mai multe instituții și entități de interes pentru cetățeni.

Proiectul prevedea între 300 și 400 de locuri de parcare. Parcarea supraetajată cu 4 nivele ar urma să se întindă pe 5.000 de metri pătrați, în zona Piața Petru Rareș – strada Bistricioarei, la limita zonei de protecție a centrului istoric.

Accesul ar urma să se facă atât din strada General Grigore Bălan, cât și din Bistricioarei. De această parcare se discută încă din anul 2011, iar de cel puțin 3 ani se poartă negocieri pentru cumpărarea terenului lipit de cel deținut deja de municipalitate.

O altă locație unde visează primarul Ovidiu Crețu o parcare, de data aceasta subterană este Piața Mihai Eminescu. Pentru parcarea subterană din Piața Mihai Eminescu, în 2017, a fost alocată suma de 42.000 de lei, dedicată documentațiilor.

Până acum a fost cheltuită suma de 300.000 de lei doar pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, caiet de sarcini și detalii de execuție. Având în vedere amploarea proiectului, care presupune păstrarea parcului Mihai Eminescu și modernizarea acestuia, municipalitatea speră să atragă fonduri europene sau guvernamentale pentru această parcare.

Parcarea ar urma să se întindă pe 7.700 de metri pătrați. Aceasta ar avea un singur nivel și o capacitate de 243 de locuri de parcare: 208 pentru autoturisme, 8 pentru microbuze și 27 pentru motociclete.

Accesul auto ar urma să se facă atât din strada Mihai Eminescu, în apropierea intersecțiilor cu Bulevardul Gării și Bulevardul Republicii. Aceasta ar avea un sistem de parcare cu plată, cu două bariere, cu afișaj electronic al locurilor disponibile și de ghidare către acestea.

De asemenea, parcarea ar urma să fie dotată cu un sistem de supraveghere video, sistem de detecție și avertizare monoxid de carbon, dar și un sistem de ventilații și desfumare. Pietonii nu sunt uitați, fiind prevăzute două pasaje pietonale subterane: unul de 26 de metri care subtraversează strada Gării și altul de 34 de metri care subtraversează Bulevardul Republicii. Accesul pietonal la suprafață ar urma să se facă prin scări și lifturi.

Cu această ocazie ar fi reamenajat și Parcul Mihai Eminescu, propunându-se mai multe zone tematice, dedicate poetului național. Zonele verzi ar urma să fie completate cu un foișor pentru manifestări culturale, locuri de joacă pentru copii, dar și o fântână arteziană.

Andreea Moldovan