Comisia Europeana a dat publicitatii raportul privitor la starea Justitiei din României.

În acelasi timp, Agentia Nationala de Integritate a anuntat oficial ca investigheaza averile a 90 de persoane.  Doua treimi dintre declaratiile de avere asteptate de catre ANI sunt sublime dar lipsesc cu desavârsire.

Miercuri, 23 iulie a fost dat publicitatii raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în ceea ce priveste justitia. Prin acesta forul legislativ european a atras atentia celor doua tari ca mai sunt multe de facut pentru combaterea coruptiei la nivel înalt.

Raportul a fost, de altfel, supus analizei si votului comisarilor europeni si a fost astfel realizat încât sa stabileasca clar obiectivele pe care le vor avea de atins cele doua tari în perioada urmatoare.

Cu câteva zile înainte de publicarea raportului, Agentia Nationala pentru Integritate a iesit la rampa si a anuntat ca mai multe persoane sunt cercetate pentru diferite abateri.

De fapt, prin raportul CE, ANI este una dintre putinele, daca nu singura institutie din România care a iesit cu bine. CSM si Parlamentul au fost dur criticate de catre inspectorii europeni.

Principalele obiectii ale forului legislativ au fost legate de coruptia la nivel înalt si de lipsa de transparenta din sistem.

Justitia româneasca în colimatorul CE

Desi România a fost laudata la sfârsitul anului trecut pentru înfiintarea Agentiei Nationale pentru Integritate, prin raportul Executivului european s-a semnalat faptul ca, desi pâna la aceasta data nu a fost solutionat niciun caz de coruptie la nivel înalt, este prematur sa fie elvaluata activitatea agentiei.

În colimatorul Comisiei a intrat si Parlamentul, care a blocat acordarea avizului de începere a urmaririi penale împotriva a patru fosti înalti demnitari acuzati de coruptie.

Nici Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a scapat de criticile CE. În raport a fost precizat faptul ca, desi CSM beneficiaza de un buget consistent, acesta nu si-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru reforma judiciara si masurile pentru propria integritate. Potrivit NewsIn în raport se arata ca „în ciuda rolului sau cheie în promovarea unui proces judiciar transparent si eficient, CSM nu si-a asumat înca întreaga responsabilitate pentru reforma judiciara si pentru masurile privind propria integritate si responsabilizare (…). CSM a primit destule resurse pentru a opera eficient, dar dificultatile în consolidarea raspunderii si a standardelor etice ale membrilor sai ramân motive de îngrijorare".

Potrivit aceleiasi surse, raportul tehnic arata ca bugetul CSM pentru 2008 a fost suplimentat cu 25%, urcând la 20,1 milioane de euro, desi a fost însotit de scaderea bugetelor altor institutii judiciare. Într-o nota de subsol se specifica faptul ca "bugetul parchetelor pentru expertize externe a fost redus cu 30%, cu toate ca modificarile legislative ar fi necesitat utilizarea sporita a acestor expertize. Art. 94 din Codul de Procedura Fiscala a fost modificat prin OG 47/2007. Masura interzice în mod expres autoritatilor fiscale de a elabora rapoarte tehnice, stiintifice sau de alta natura la cererea autoritatilor de ancheta penala. Astfel asistenta oferita în mod traditional de autoritatile fiscale va trebui acum asigurata prin experti externi".

ANI- vârful ofensivei anticoruptie

Presedintele Agentiei Nationale pentru Integritate, Catalin Macovei a iesit saptamâna trecuta de doua ori la rampa si a anuntat mai multe anchete în desfasurare pentru combaterea coruptiei la nivel înalt, adica s-a axat exact pe aspectul considerat de catre CE necesar pentru reformarea justitiei românesti. El a afirmat ca 90 de personae sunt cercetate, în acest moment, dintre care 17 parlamentari.

Mai mult, el a precizat faptul ca unul dintre alesii românilor din forul legislative face obiectul unei anchete din cauza averii pe care o are în strainatate, darn u a dat publicitatii numele parlamentarului în cauza.

Desi datele sunt confidentiale, Macovei a precizat, în cadrul conferintei de presa ca “în general, numele celor verificati de ANI nu se dau publicitatii, pe motive de confidentialitate, însa, având în vedere ca sesizarile în ceea ce-i priveste vin din partea unor institutii media, va putem spune ca am declansat investigatii în ceea ce-i priveste pe politistii implicati în scandalul cu permise auto din Arges, pe sefa Fondului Proprietatea, pentru ca nu si-a depus declaratia de avere, si pe sefa Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor".

Din pacate, în ciuda eforturilor ANI amenzile care se vor aplica sunt de maximum 500 de lei, suma considerata mult prea mica pentru a putea fi luata în considerare de catre cei carora le vor fi aplicate.

Lex dixit!

 Prin  Legea nr. 144/2007 din 21 mai 2007

publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 359 din 25/05/2007 se consfintea înfiintarea Agentiei Nationale de Integritate.

Aceasta fusese conceputa si votata “în vederea asigurarii exercitarii functiilor si demnitatilor publice în conditii de impartialitate, integritate, trasparenta, prin organizarea în mod unitar si institutionalizat a activitatii de control al averii dobândite în perioada exercitarii mandatelor sau a îndeplinirii functiilor respective si a verificarii conflictelor de interese, precum si de sesizare a incompatibilitatilor.

Potrivit legii, agentia se sesizeaza din oficiu sau a unei persoane fizice sau institutii si, printr-un proces verbal, initiaza analizarea cazului.

Astfel,  în termen de 30 de zile de la primirea sesizarii, inspectorul de integritate desemnat de conducerea Agentiei, efectueaza verificarea prealabila a documentelor depuse prin sesizare, inclusiv declaratia de avere si declaratia de interese ale persoanei în cauza.

Daca în urma compararii datelor din declaratii, respectiv a analizarii documentelor suplimentare primite, inspectorul de integritate constata ca exista o diferenta vadita între averea dobândita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate în aceeasi perioada, acesta verifica daca diferenta vadita este justificata. În cazul în care inspectorul de integritate constata ca diferenta nu este justificata, sesizeaza instanta competenta pentru stabilirea partii de avere dobândita sau a bunului determinat dobândit cu caracter ilicit, a carui confiscare o solicita; sesizeaza organele fiscale, în situatia în care se constata încalcarea legislatiei fiscale; suspenda verificarea si sesizeaza organele de urmarire penala, în situatia în care se constata existenta unor probe sau indicii temeinice privind savârsirea unor fapte penale.

Prin diferenta vadita, în sensul prezentei legi, se întelege o diferenta ce depaseste 10% între averea existenta si veniturile realizate, dar nu mai putin decât echivalentul în lei a 20.000 de euro.

Tudor Asavoaie

Ce cere României, Comisia Europeana:

–    revizuirea legislatiei, proceduri mai eficiente si mai rapide si accesul îmbunatatit al populatiei la informatie;

–    trebuie demonstrate rezultate concrete pentru a raporta un real progres, este îngrijoratoare lipsa sanctiunilor împotriva oficialilor care savârsesc acte de coruptie, majoritatea acestora facându-se vinovati de încalcarea codului de conduita

–    o viziune pe termen lung,necesara pentru o evaluare serioasa a functionarii practice a ANI, care va fi posibila numai dupa ce se constituie o arhiva a dosarelor complete.

–    conturarea si implementarea unei proceduri de angajare rationala si realista pentru sistemul juridic, pe baza evaluarii necesarului.

Potrivit ANI, din cele 90 de personae sunt:

–    un prefect;

–    un presedinte de consiliu judetean;

–    17 parlamentari;

–    14 primari si viceprimari;

–    15 consilieri;

–    3 magistrati;

–    3 medici;

–    6 rectori;

–    8 directori de la diferite institutii de stat;

–    15 politisti;

–    3 inspectori scolari

–    20 functionari publici.

Potrivit Mediafax, la solutionarea celor 90 de cazuri lucreaza 42 de inspectori de integritate. Informatiile au fost facute publice ieri, în cadrul unei conferinte de presa, la care au participat Catalin Macovei, presedintele ANI, si Horia Georgescu, secretarul general al ANI. Conducerea ANI a mai informat ca, din totalul de 300.000 de declaratii de avere ce trebuiau depuse pâna la data de 15 iunie a.c., lipsesc aproximativ 200.000. Persoanele care au încalcat legea urmeaza sa fie amendate, probabil cu aplicarea cuantumului maxim de 500 de lei

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.