Cornelia Baciu a avut rolul de coordonator al grupului infracţional organizat, arată instanța în motivarea sentinței de condamnare a acesteia, sentință care o trimite pe femeie după gratii pentru 9 ani și 110 zile. Aceasta este singura care plătește greu, în timp ce ceilalți inculpați din dosar au scăpat, deoarece faptele comise s-au prescris.
După 3 ani de procese, în dosarul în care Cornelia Baciu a fost acuzată de constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals s-a pronunțat sentința pe fond. Până la o sentință definitivă va mai trece probabil ceva timp, fiindcă urmează apelul la Curtea de Apel Cluj. Sentința a fost atacată atât de Cornelia Baciu, cât și de procurori.
Scopul grupului, obținerea de bani
În motivarea sentinței, judecătoarea Adina Găurean, cea care a judecat acest dosar, arată că, scopul grupului infracțional, constituit inițial din Cornelia Baciu, fiul ei – Cristian Sfințean și Corina Jipa, a fost obținerea în mod fraudulos de credite bancare. De fapt de bani, spunem noi, fiindcă până la urmă despre asta este vorba, obținerea de venituri într-un mod cât mai facil.
„Ştiind că pentru atingerea scopului infracţional avea acordul şi contribuţia inculpaţilor Sfinţean Cristian-Nicolae şi Roga (fostă Jipa) Corina-Antonella, la sfârşitul lunii februarie 2006, inculpata Baciu Cornelia a constituit împreună cu aceştia un grup infracţional organizat al cărui scop l-a reprezentat comiterea infracţiunii de înşelăciune prin obţinerea în mod fraudulos, în baza unor înscrisuri falsificate de inculpaţi, a unor credite bancare atât în nume personal, de către unii dintre inculpaţi, cât și în numele mai multor persoane racolate de inculpata Baciu Cornelia la sfârşitul lunii februarie 2006 sau pe care aceasta sau fiul ei urmau să le racoleze în acest sens în perioada următoare, așa-numitele persoane interpuse, după care, începând chiar din primele zile ale lunii martie 2006, cei 3 inculpaţi au trecut la punerea în aplicare a planului pentru care au constituit grupul, ulterior, acţionând în cadrul acestuia, în scopul pentru care l-au constituit o perioadă de timp mare, respectiv până spre finele anului 2007”, se precizează în document.
Capul grupului a fost, evident, Cornelia Baciu, care a avut “rolul de coordonator al grupului infracţional organizat, de a desfăşura activităţi de procurare de formulare bancare, de întocmire a adeverinţelor de venit false sau a contractelor individuale de muncă fictive şi de a-l asista pe fiul său Sfinţean Cristian-Nicolae să întocmească astfel de acte de preluare de la persoanele fizice interpuse a buletinelor/cărţilor lor de identitate în vederea fotocopierii lor sau a fotocopiilor actelor lor de identitate, respectiv a carnetelor de muncă ale acelora dintre persoanele interpuse care fuseseră anterior angajate legal şi deţineau astfel de carnete, pentru punerea acestor acte la dispoziţia inculpatei RogaCorina-Antonella în scopul întocmirii de înregistrări false şi/sau fotocopii falsificate ale carnetelor de muncă pentru folosirea lor la documentaţii de credit, activităţi de racolare de persoane fizice interpuse în vederea solicitării şi obţinerii de credite bancare de către acestea, precum şi activităţi de instruire a acestora cu privire la modul în care să procedeze, să se comporte în bănci şi să răspundă întrebărilor adresate de funcționarii bancari cu ocazia verificării documentaţiei depuse pentru solicitarea creditelor bancare”.
Supraveghea atent tot ce mișcă
Pe lângă rolul de coordonator, Baciu a supravegheat îndeaproape persoanele interpuse, însoțindu-le la bănci, iar la momentul în care banii intrau în posesia acestora, erau apoi preluați de ea. Tot instanța mai arată că, o parte din sumele luate de la bănci prin interpuși “le-a împărţit ori a dat o parte din bani membrilor grupului infracţional organizat”.
Pe măsură ce activitatea infracţională s-a extins, Baciu s-a ocupat cu atenție de a identifica şi determina noi membri să adere la grupul infracţional organizat. Tot ea a fost cea care a ținut evidența scadenţei creditelor şi a achitat personal unele rate la bănci.
“Într-o primăperioadă de timp, sumele de bani obținute din creditele contractate de persoanele interpuse le reveneau în totalitate, sau în cea mai mare parte coordonatoarei Baciu Cornelia şi membrilor grupului infracţional organizat (inclusiv a celor ce au aderat pe parcurs) și într-o mică măsură persoanelor interpuse folosite ca paravan pentru obținerea creditelor, după care membrii/aderenții grupului infracţional organizat și-au diversificat activitatea, acceptând ca în schimbul unor sume de bani sau pentru obţinerea altor foloase, să emită sau să procure adeverinţe și/sau fotocopii de carnete de muncă false privind angajarea și salarizarea unor persoane la societăţile comerciale pe care inculpații le administrau, pentru a le facilita acelor persoane obţinerea de credite bancare în mod fraudulos, pentru ele însele.
În timp, în scopul obţinerii de credite bancare frauduloase, în cadrul grupului, au fost întocmite și folosite fotocopii ale unor carnete de muncă având aceeaşi serie şi număr pentru mai mulţi titulari diferiţi, toate falsificate de către inculpata RogaCorina-Antonella cu ajutorul și contribuția inculpatei Baciu Cornelia și a altor membri ai grupului infracţional organizat, care le certificau „pentru conformitate cu originalul‖ în numele societăţilor comerciale administrate sau controlate de ei, realizând fotocopii falsificate cu aparența de a fi reale (…)”, mai arată judecătoarea Găurean în motivarea sentinței.
Cum au fost falsificate actele
Din același document reiese modul în care erau falsificate de Corina Jipa contractele individuale de muncă și cărțile de muncă, documente necesare pentru contractarea împrumuturilor.
“O primă modalitate consta în aceea că inculpata Roga (fostă Jipa) Corina Antonella aviza în fals contracte individuale de muncă întocmite pe numele persoanelor interpuse de inculpata Baciu Cornelia, înscriind un număr de înregistrare fictiv şi aplicând semnătura şi parafa sa de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistrița-Năsăud pe aceste acte, pe care nu le înregistra însă în evidențele acestei instituţii deoarece ştia că nu sunt reale. Aceste înscrisuri purtând însă numere de înregistrare fictive și parafa unui funcţionar al acestei instituții creau aparența de legalitate în ceea ce privește realitatea datelor înscrise, certificau în mod formal dar nereal existența unor raporturi de muncă, iar prin utilizarea lor la unitățile bancare se realiza inducerea în eroare a funcţionarilor bancari în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor necesare şi obligatorii aprobării creditelor (atât veniturile obţinute cât şi vechimea în muncă).
Altă modalitate, cea mai uzitată a fost cea în care inculpata Roga (fostă Jipa) Corina Antonella falsifica prin radiere, copiere și rescriere (contrafacere) fotocopiile unor carnete de muncă după următoarea procedură: inculpata Baciu Cornelia îi trimitea coinculpatei Roga Corina fotocopii ale buletinelor/cărților de identitate ale persoanelor fizice sau datele de identitate ale acestor interpuşiîmpreună cu bilete de hârtie pe care scria salariile brute și nete, data angajării și vechimea în muncă fictive ş.a înscrise sau pregătite pentru a fi scrise pe adeverințele de salariu, inculpata Roga (fostă Jipa) Corina Antonella fotocopia alte carnete de muncă pe care le lua de regulă din arhiva instituţiei, respectiv din fişetele metalice amplasate în biroul unde îşi desfăşura activitatea la Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud, sau uneori le primea de la inculpați, după care, prin operațiuni succesive de fotocopiere și radiere, înlătura mențiunile existente aplicate legal de funcționari ai ITM privind numele și prenumele titularilor precum și unele mențiuni privind funcţia, data și /sau durata încadrării şi salariul de la rubricile privind firmele la care erau angajați și apoi înscria(redacta) datele personale ale interpuşilor care sau în numele cărora urmau să se obțină credite bancare frauduloase, precum și date nereale privind data emiterii carnetului de muncă și data /sau durata încadrării, salariul de încadrare și firma angajatoare, înscriind denumirile societăţilor comerciale administrate sau controlate de inculpata Baciu Cornelia sau de ceilalți membri ai grupului infracțional organizat, iar după rescrierea mențiunilor false fotocopia din nou actele astfel falsificate”, se precizează în documentul instanței.
Baciu nu s-a folosit doar de Corina Jipa, ci și de alți trei bărbați, care au ajuns și ei inculpați în dosar. Este vorba despre Mihnea Adrian, Rus Daniel şi Mici Florin, cu care Cornelia Baciu făcea schimb de înscrisuri false, respectiv adeverinţe de salariu, contracte de muncă semnate şi ştampilate, sau își împrumutau ştampilele firmelor lor pentru a întocmi astfel de înscrisuri, evitând în acest fel ca o firmă să apară de prea multe ori ca firmă angajatoare a persoanelor ce solicitau credite, pentru a nu genera suspiciuni funcţionarilor bancari.
