Gazeta a investigat toate plângerile depuse la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva ofițerilor din cadrul MAI în anii 2019 și 2020. În urma unei solicitări făcute am primit un răspuns stupefiant: din cele 68 de sesizări totale, niciun dosar penal nu a fost trimis în judecată.

Conform surselor nostre, salvatorul cadrelor MAI din Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj, județele arondate Curții de Apel Cluj este procurorul Sabin Moldovan care dă clasări pe bandă rulantă în detrimentul celor susținute de Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI). Două cazuri concludente de ofițeri pătați care au fost scăpați de procurorul Sabin Moldovan sunt Nicolae Ioan Moldovan – comisar șef poliție Bistrița și ofițerul Adrian Crăciunescu, ambii având nenumărate sesizări clasate de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Ulterior, aceștia au fost probați prin alte acțiuni flagrante care au demonstrat caracterul acestora. Concret, domnul procuror Sabin Moldovan putea acționa preventiv împotriva ofițerilor de poliție, înainte ca aceștia să aibă posibilitatea de a comite alte infracțiuni, ceea ce s-a întâmplat.

Uluitor este faptul că la nivelul celor patru județe arondate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj nu avem niciun dosar penal al unui ofițer din cadrul MAI în aproape doi ani de zile trimis în judecată în urma unei sesizări.

Concret, în anul 2019 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj au fost înregistrate 43 de sesizări privind cadre MAI, fiind dispuse în 28 de dosare soluții de netrimitere în judecată. În anul 2020 au fost înregistrate 25 de sesizări privind cadre MAI, iar în 5 dosare fiind soluții de netrimitere în judecată. Dosarele rămase se află în lucru la procuror. Prin urmare, nici un dosar nu a fost trimis în judecată de către procurori!

Șef IPJ: ”Mă bucur că nu au fost trimiși în judecată!”

Ciprian-Vasile Rus, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, a declarat cu privire la acest subiect că toate aceste aspecte se efectuează sub coordonarea unui procuror, iar faptul că nu a fost trimis în judecată niciun cadru MAI, înseamnă că sesizările nu au fost concludente.

De aceeași părere este și Mihai Lupșa, șeful Inspectoratului de Poliție Bistrița-Năsăud care a declarat că e de competența procurorului să cerceteze sesizările respective.

”Eu mă bucur că nu au fost trimiși în judecată, înseamnă că sesizările nu au fost susținute de probe”, a adăugat Mihai Lupșa.

Prins cu plicul în buzunar

Amintim cel mai recent caz în care Adrian Crăciunescu – ofițerul de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița-Năsăud care este cercetat penal pentru luare de mită și trafic de influență – a fost arestat preventiv în urmă cu o lună pentru o perioadă de 30 de zile.

Polițistul Adrian Crăciunescu a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.

”În perioada 21 mai – 8 iunie 2020, ofițerul de poliție Crăciunescu Adrian ar fi pretins mai multe sume de bani cu titlu de mită de la o persoană, martor, pentru a urgenta cercetările într-o lucrare pe care o avea de făcut în legătură cu o sesizare penală, dar și pentru a interveni pe lângă procurorul de caz pentru rezolvarea unui dosar penal în care soțul persoanei respective are calitatea de persoană vătămată. Concret, în zilele de 21 și 23 mai 2020, inculpatul ar fi pretins și primit de la martor suma de 2.400 lei pentru urgentarea soluționării lucrării în care martora avea interes procesual, iar ulterior, ar fi pretins suma de 2.000 euro, susținând că va interveni pe lângă procurorul care instrumenta dosarul penal. La data de 08 iunie 2020, inculpatul a primit de la aceeași persoană suma de 3.000 lei în scopul intervenției promise, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, se arată într-un comunicat de presă al Direcției Naționale Anticorupție. 

Acesta este doar un exemplu care ne arată că doar cu ajutorul flagrantelor polițiștii sunt prinși cu ”mâța-n sac”. Anterior, polițistul menționat mai sus, a avut numeroase sesizări penale de la diverse persoane, însă cauzele au fost clasate de către procuror.

E greu de crezut că toate sesizările făcute de cetățeni împotriva polițiștilor sunt neîntemeietate. Alții, au tras concluzia ”că anchetele realizate de parchete sunt fie părtinitoare, fie superficiale”.

Doar o plângere pentru purtare abuzivă a ajuns în fața judecătorilor

APADOR-CH a realizat în 2015 un raport elaborat în cadrul ”Cu ochii pe abuzurile poliției”. Proiectul își propunea să descurajeze comportamentele abuzive, de multe ori violente, ale polițiștilor în relație cu cetățenii. Din raport, reies aproximativ aceleași concluzii și în ceea ce privesc sesizările pentru purtare abuzivă împotriva polițiștilor: o singură trimitere în judecată în trei ani.

Concret, ”conform datelor transmise de parchete în perioada 2012-2014 au fost înregistrate 3.034 de plângeri împotriva polițiștilor pentru purtare abuzivă. Doar 14 dintre plângerilor înregistrate au fost soluționate de parchete prin trimitere în judecată. Rata trimiterilor în judecată este infimă, doar una din 217 ajungând în fața judecătorilor. În aceeași perioadă instanțele au pronunțat doar patru condamnări în cauze având ca obiect purtarea abuzivă a unor polițiști. Cele patru condamnări au fost hotărâte de instanțe în cazuri instrumentate de parchetele din Călărași, Gorj, Harghita și Suceava.

Conform unor date prezentate de CSM în perioada 2012-2014 parchetele au emis 107 soluții de trimitere în judecată pentru infracțiunea de purtare abuzivă, iar instanțele au soluționat 77 de cazuri. Dintre acestea, 14 au fost soluționate prin încetarea procesului penal. În restul de 63 de cauze au fost condamnate 60 de persoane iar 9 au fost achitate.

Coroborând datele transmise de parchete cu cele transmise de CSM putem concluziona că, odată ce ajung în fața instanțelor crește probabilitatea ca cei acuzați de purtare abuzivă să fie sancționați. Există însă o disproporție flagrantă între numărul de plângeri și numărul de cauze care ajung în fața instanței. Fiind greu de crezut că o proporție atât de mare de persoane (216 din 217) să facă plângeri neîntemeiate sau cu rea-credință nu putem trage decât concluzia că anchetele realizate de parchete sunt fie părtinitoare fie superficiale.

Din informațiile puse la dispoziție de IGPR reiese că în perioada de referință au fost depuse 3301 de plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor. 47 dintre acestea, adică aproximativ una din 70 s-au soldat cu sancțiuni disciplinare. Este foarte probabil ca multe dintre aceste 3301 de plângeri să fi fost depuse de aceleași persoane care au făcut și plângeri penale și în acest context se impune precizarea că atâta vreme cât un polițist este anchetat penal pentru purtare abuzivă, cercetarea disciplinară în cazul lui se suspendă. Deci, cele 47 de sancțiuni disciplinare dispuse au fost date unor polițiști care la momentul sancționării nu erau anchetați penal”, arată APADOR-CH.

Conform informațiilor din 2016 obținute de la toate parchetele din țară, arată că în 2015 au fost înregistrate 2461 de plângeri împotriva polițiștilor, din care 828 de plângeri au vizat purtarea abuzivă. Din plângerile înregistrate pentru purtare abuzivă, 391 au fost soluționate, dar numai 1 (una) dintre ele a ajuns în instanță.

Județul Cluj a refuzat să furnizeze date pentru raportul realizat de APADOR-CH.

”Miroase a mușamalizare?”

Jurnaliștii de la Info Huedin se întrebau în urmă cu aproximativ doi ani dacă bate aer de mușamalizare prin parchet. Concret, în 22 noiembrie 2017, Info Huedin a depus o plângere penală împotriva ofițerului de poliție Alexandru Balint de la Poliția Huedin.

”Documentul nostru, care conține 6 pagini de acuzații dovedite din punctul nostru de vedere, a fost trimis de către Inspectoratul de Poliție Cluj, iar de acolo a plecat mai departe la procuror din cadrul Parchetului Curții de Apel Cluj, cel competent pentru cercetarea dosarelor în care sunt implicați ofițeri. Procurorul Sabin Moldovan a audiat părțile și cam atât, deocamdată.

Coincidență sau nu, procurorul care îl cercetează pe Alexandru Balint, Sabin Moldovan, este cel care a avut o implicare importantă în zona Huedin la momentul în care s-a pus temelia Judecătoriei Huedin și a Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin. Trebuie să precizăm că procurorii de la Huedin sunt în subordinea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Mai mult, spun sursele noastre, procurorul Moldovan avea prieteni în Poliția Huedin încă din perioada în care lucra la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj”, scriau jurnaliștii în aprilie 2018.

Tudor Borșe

Carmen Gorgan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here