Controverse în cazul intrării României în spațiul Schengen

93

Viitoarea aderare la spaţiul Schengen a Croaţiei, Bulgariei şi României ar face ca Uniunea Europeană să fie mai bine echipată pentru a proteja această zonă comună de liberă circulaţie, a declarat marţi, la Strasbourg, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos. Despre aderarea României la spațiul Schengen există controverse de ani întregi și se pare că nici până azi nu s-a rezolvat acest aspect. Potrivit lui Mircea Diaconu, România are „o listă de discriminări”.

Viitoarea aderare la spaţiul Schengen a Croaţiei, Bulgariei şi României ar face ca Uniunea Europeană să fie mai bine echipată pentru a proteja această zonă comună de liberă circulaţie, a declarat marţi, la Strasbourg, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.

Comisia Europeană a decis marţi, în cadrul Colegiului Comisarilor care a avut loc la Strasbourg, că Zagrebul îndeplineşte condiţiile tehnice pentru aderarea la zona Schengen.

„Astăzi, peste 400 de milioane de cetăţeni UE se pot mişca liber în 22 de ţări UE şi patru ţări non-UE asociate fără a trece prin controale la frontieră. Zona Schengen este cea mai mare zonă de circulaţie liberă din lume. Zona Schengen este una dintre cele mai mari dacă nu cea mai mare realizare a integrării europene. Intrarea în acest club nu este ceva care să tratăm cu uşurinţă, dar în acelaşi timp o abordăm cu corectitudine şi onestitate”, a spus Avramopoulos în cadrul unei conferinţe de presă.

„Astăzi recunoaştem şi felicităm Croaţia pentru această muncă depusă. Considerăm că Croaţia a luat măsurile necesare pentru a se asigura că condiţiile necesare pentru aplicarea tuturor părţilor relevante ale acquis-ului Schengen sunt satisfăcute. Ţine acum de Consiliu să decidă în unanimitate în privinţa aderării Croaţiei la zona Schengen. Croaţia va continua să depună eforturi pentru a a se asigura că aceste condiţii care trebuie îndeplinite sunt menţinute”, a adăugat el.

„Evaluarea noastră confirmă că Croaţia continuă să îndeplinească angajamentele luate la aderarea la UE care au legătură cu regulile Schengen în special legate de domeniul judiciar şi respectarea drepturilor fundamentale”, a mai afirmat comisarul european.

El a profitat de prilej pentru a face un nou apel pentru primirea României şi Bulgariei în Schengen, precum şi pentru ridicarea controalelor introduse în unele ţări din zona Schengen din cauza problemelor cu migraţia.

„Am spus de multe ori că un Schengen mai puternic, mai protejat şi mai hotărât este unul al incluziunii. Viitoarea aderare a Croaţiei, dar şi a Bulgariei şi a României, este cu atât mai relevantă şi necesară având în vedere provocările de securitate şi privind migraţia de astăzi”, a subliniat Dimitris Avramopoulos.

„Am făcut mult în ultimii ani pentru consolidarea frontierelor noastre externe pentru ca mişcarea liberă în Schengen să poată fi păstrată. Reiterez că cred cu putere că a venit timpul să revenim la o funcţionare a spaţiului Schengen fără controale la frontieră”, a afirmat el.

„Cu Croaţia, Bulgaria şi România aderate la Schengen în curând, sper, vom fi şi mai bine echipaţi pentru a proteja această zonă comună şi a ne confrunta împreună cu provocările comune. Numai împreună şi fiind uniţi putem asigura o zonă comună mai puternică şi o Europă mai sigură pentru cetăţenii noştri”, a mai spus Avramopoulos

România președinta Consiliului UE, nu a intrat în Schengen

Când un stat membru prelua pentru 6 luni Președinția rotativă la Consiliul UE, ambasadorul țării respective făcea o conferință de presă în care aproape de fiecare dată era întrebat de jurnaliștii români dacă vom intra în spațiul Schengen în timpul mandatului țării respective.

De 12 ani, în mod tradițional, ambasadorii, mai ales cei din țările mai binevoitoare cu noi, ne mângâiau pe creștet și ne promiteau că obiectivul țării lor era ca România și Bulgaria să intre în zona de liberă circulație UE. Adică să strângă în jurul lor unanimitatea statelor membre și să pună în discuțiile comitetului COREPER (ambasadorii statelor membre la instituțiile europene) și pe urmă în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) extinderea Schengen. De exemplu, când Italia a preluat președinția, în iulie-decembrie 2014, „frații noștri de gintă latină” ne-au pus aderarea la Schengen pe lista lor de priorități. Bineînțeles că nu s-a mai supus votului, pentru că, în lipsa unanimității, am fi fost respinși și ar fi fost un dezastru și mai mare.

Și n-am intrat în Schengen nici când România a deținut Președinția Consiliului UE. Și nu că n-am intrat în Schengen, dar n-am intrat nici măcar parțial, doar cu aeroporturile, cum am încercat în anii trecuți.


În 7 iunie 2019, a condus reuniunea Consiliului JAI chiar ministrul nostru de interne, Carmen Dan (da, cea care era ministru, în concediu oficial, pe vremea intervenției dure a Jandarmeriei asupra protestatarilor anti-PSD din Piața Victoriei, din 10 august 2018). Bineînțeles că nu am intrat în Schengen.

„Astăzi voi participa la ultimul Consiliu JAI sub preşedinţia română şi cum nu ne putem desprinde de realităţile din ţară, mă aştept ca în perioada viitoare să se speculeze că România nu a intrat în Schengen pentru că ministerul condus de Carmen Dan nu a supus la vot subiectul în ultimul Consiliu JAI al Preşedinţiei noastre. Un vot pentru extinderea spaţiului Schengen prin aderarea României şi Bulgariei se ia cu unanimitate de voturi în Consiliul JAI. Din păcate, acum nu există această unanimitate. Amintesc aici declaraţia publică a prim-ministrului olandez, care, pe 9 mai, chiar la Summitul de la Sibiu, s-a pronunţat în faţa jurnaliştilor români că nu suntem pregătiţi pentru aderare. De asemenea, tot la Summitul de la Sibiu, unde s-a discutat despre viitorul UE, subiectul Schengen a lipsit de pe agendă, fiind astfel evident că marile puteri europene nu sunt nici interesate şi nici pregătite pentru o extindere a spaţiului Schengen”, a anunțat pe Facebook Carmen Dan, atunci.

Olandezii au spus mereu că nu vor primi România în Schengen atâta vreme cât persistă problemele de corupție de la noi din țară, consemnate în Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție (MCV), care, cel mai recent, a criticat guvernul și majoritatea PSD-ALDE în principal.

Mircea Diaconu, despre problema aderării României la Spațiul Schengen: E slăbiciunea noastră

Candidatul independent la alegerile prezidenţiale Mircea Diaconu a declarat joi, la Oradea, că problema aderării României la Spaţiul Schengen este „dovada slăbiciunii noastre” şi s-ar putea rezolva „foarte repede şi foarte simplu” la Curtea de Justiţie de la Luxemburg.

El a precizat că în tratatele de aderare scrie foarte clar în ce condiţii şi când se intră în Schengen, România având deja parcurse etapele premergătoare.

„Paşii sunt parcurşi, examenul tehnic e luat. Nu funcţionează pentru că azi nu vrea Olanda, mâine nu vrea Germania sau se îndeamnă una pe alta: ‘Zi tu acum, că eu am zis ieri’. E într-adevăr un fel de concurenţă nefericită între Est şi Vest. Este slăbiciunea celor din Est, adică a noastră, pentru că în cazul României ar fi extrem de simplu – aşa cred eu – ca în Consiliu (European – n.r.), nu în Parlament, cineva care reprezintă România la nivelul acela să pună tratatul pe masă şi să zică: ‘Aici scrie că este interzisă orice discriminare între statele membre”, a afirmat Diaconu.

Potrivit acestuia, România are „o listă de discriminări”.

„Şi încep cu Schengen. Că-s mai multe. Şi Schengen, uitaţi în ce condiţii, trebuia să-l primim. Şi nu-l primim. De ce ajungem în situaţia asta? Nu ştiu ce o să zică ăia. E treaba lor. Dar replica imediată a României prin gura celui care ne reprezintă ar trebui să fie: ‘Atunci România îşi rezervă dreptul să ne vedem, să discutăm acest subiect la Curtea de Justiţie de la Luxemburg’. Pentru că de aia s-a făcut Curtea de Justiţie, ca să citească neînţelegerile, nemulţumirile pe temele de tratate. Şi cred că s-ar rezolva foarte repede şi foarte simplu. Dar nu se face. De ce? Pentru că, din păcate, cine ne-a reprezentat de vreo 15 ani încoace au fost nişte oameni, respectabili, nu zic nimic rău de ei ca oameni, dar eu cred că au stat pe scaunul României şi s-au uitat spre Germania cum face din cap. Asta e părerea mea. Când te duci acolo trebuie să fii România. Deci e slăbiciunea noastră”, a spus Mircea Diaconu.

Candidatul independent Mircea Diaconu a ajuns joi dimineaţă la Oradea, venind de la Viena şi a subliniat că are intenţia să se deplaseze în toate judeţele până la data alegerilor. După Oradea va pleca vineri la Baia Mare, apoi va ajunge la Gura Humorului, Suceava şi Bucureşti. Potrivit acestuia, după o scurtă pauză de organizare, îşi va relua turneul prin ţară.

Mihai Fifor, acuzatii la adresa politicienilor ‘care cer cu ochii injectați sa se mențina MCV’: Blocheaza drumul Romaniei spre Spatiul Schengen

Secretarul general al PSD Fifor afirma, după publicarea rapoartelor MCV privind România şi Bulgaria, că nu reformele şi lupta anticorupţie sunt motivele pentru care Bulgaria e lăudată, iar România e criticată de CE, argumentul său fiind că, în cazul României, Minica Macovei, europarlamentari PNL şi USR ”cer cu ochii injectaţi să se menţină MCV”.

”Comisia Europeană vrea să ridice MCV în cazul Bulgariei, dar îl menţine pentru România. Ai zice că Bulgaria şi-a reformat justiţia. Da’ de unde! Presa bulgară ne spune că la ei se închid zilnic 188 de cazuri penale, iar în ultimul an 1 milion de astfel de dosare s-au clasat pentru că s-au prescris faptele. Sunt 9 bulgari încarceraţi în prezent pentru corupţie, dintre care, cei mai mulţi pentru că au vrut să dea între 5 şi 25 de leva ca să scape de o amendă de circulaţie. Deci nu reformele şi lupta anti-corupţie sunt motivele pentru care Bulgaria e lăudată, iar România e criticată. Vina este a noastră, a românilor!”, scrie Fifor pe Facebook.

El susţine că, în Bulgaria, nimeni nu a îndrăznit vreodată să ceară public menţinerea MCV.

”La noi, însă, e o întreagă pleiadă de indivizi, în frunte cu Monica Macovei, Cristian Preda, Siegfried Mureşan şi alţi europarlamentari PNL şi USR, care cer cu ochii injectaţi să se menţină MCV pentru România! Ce nu înţeleg aceşti „români”, care îşi denigrează ţara în afară, e că rapoartele MCV sunt invocate pentru a ţine România în afara Spaţiului Schengen, împiedicându-ne astfel să devenim o rută comercială între Marea Neagră şi vestul Europei. Iar asta înseamnă bani mulţi pierduţi de ţara noastră!”, consideră liderul PSD.

El mai afirmă că ruta va trece probabil prin Bulgaria, ”pentru că bulgarii, oricât se ceartă între ei acasă, îşi apără cu toţii ţara în afară”.

Comisia Europeană a publicat marţi rapoartele MCV privind România li Bulgaria, menţinând MCV pentru România, pentru că, de la ultimul raport, din noiembrie 2018, a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră. De asemenea, evoluţia situaţiei în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Comisia Europeană afirmă, însă, în comunicatul referitor la raportul MCV, că progresele înregistrate de Bulgaria sunt suficiente pentru a considera îndeplinite angajamentele asumate în momentul aderării la UE. Decizia finală privind ridicarea MCV va fi luată după consultarea Consiliului UE şi a PE.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here