bty

Cu mare tam-tam, fostul primar Ovidiu Crețu anunța acum mai bine de 5 ani că va reabilita termic toate locuințele din oraș. Acesta asigura la acea dată că cei care locuiesc în blocurile reabilitate pe fonduri europene nu vor plăti mai mult de 1.500-2.000. „Notele de plată” au început să vină din 2020, iar cotizația de 25% din valoarea lucrărilor ajunge și la 4.000 sau chiar 6.500 de lei în unele cazuri, adică dublu față de cât anunța fostul edil prin 2014.

Cotizațiile locuitorilor blocurilor reabilitate termic cu fonduri europene par să fi crescut de-a lungul anilor, ca Făt Frumos din basme. Astfel, în 2014, fostul primar Ovidiu Crețu asigura că cetățenii nu vor plăti mai mult de 1.500-2.000 de lei, în funcție de lucrările care se efectuează la blocurile lor (prețul creștea, de exemplu, dacă locatarii optau și pentru schimbarea geamurilor).

Notele de plată au început să vină abia de anul trecut și sunt de speriat, dublându-se sau chiar triplându-se. Cei 1.500 -2.000 de lei s-au transformat în 4.000 sau chiar 6.000 de lei. Este vorba despre cei care trebuie să contribuie cu 25% din valoarea lucrărilor.

Mai este o categorie care contribuie doar cu 3,5% din valoarea lucrărilor, însă este vorba strict de persoane cu venituri reduse, printre care persoanele cu handicap, persoanele singure, familiile fără venituri, veteranii de război și pensionarii. În cazul lor taxele nu trec de 950 de lei.

Cheltuielile pentru reabilitarea termică a blocurilor se împart astfel: locatarii suportă 25%, Primăria Bistrița 35%, iar din fonduri europene se suportă restul până la 100%.

Taxele lunare de 50 de lei s-au transformat în două tranșe anuale

Nici taxarea lunară de care vorbea Ovidiu Crețu nu mai stă în picioare. Acesta spunea că se va aplica o taxare lunară, preț de 3 sau 5 ani, în cuantum de maxim 50 de lei/lună. Ei bine lucrurile s-au schimbat chiar în ultimul an de mandat al promotorului acestui proiect, astfel că bistrițenii s-au trezit că trebuie să achite anual sute bune de lei, în două rate egale, una până la final de martie, iar alta până la final de septembrie.

Dacă cumva vreți să vindeți apartamentul înainte de-a fi apucat să vă plătiți taxa de reabilitare, primăria vă obligă să o achitați integral înainte de a face tranzacția. Dacă proprietarul apartamentului decedează, moștenitorii trebuie să achite taxa de reabilitare.

Locatarii unui bloc de pe strada Ioan Slavici s-au trezit că au de plătit sume cuprinse între 3.500 de lei și chiar 6.500 de lei. Potrivit estimărilor Primăriei Bistrița, costul per apartament la reabilitarea termică a blocurilor ajunge să coste și 25.700 de lei, la un apartament de peste 55 de metri pătrați.

Taxele triplate anunțate la câțiva ani de la finalizarea efectivă a lucrărilor i-au înfuriat pe locatarii din aceste blocuri, mai ales că în unele cazuri reabilitarea s-a cam făcut fără știrea sau voia lor.

În 2014, Gazeta de Bistrița vă prezenta situația blocului nr. 1 de pe strada Rodnei, unde niciunul dintre locatari nu avea habar despre reabilitarea termică în cauză. Blocul era înainte de începerea lucrărilor reabilitat în proporție de 70% pe cheltuiala proprietarilor. Asociația de proprietari a asigurat actele și avizele necesare, deși nu a existat nici măcar o ședință de scară de informare și consultare.

Proprietarii apartamentelor s-au trezit cu niște acte sub nas și mulți le-au semnat fără să știe exact ce presupune această reabilitare termică. Țeapa cea mai mare și-au luat-o cei care deja aveau reabilitată termic locuința. În cazul lor a fost dat totul jos, refăcut, iar proprietarii puși la plată pentru a doua oară pentru aceste lucrări.

Explicația edilului de la acea dată era halucinantă. Acesta susținea că lucrările deja făcute de proprietarii blocurilor în cauză sunt de mântuială și cu materiale ieftine și cu siguranță nu respectă noul proiect de reabilitare, care presupune materiale de calitate și lucrări realizate de profesioniști.

Profesioniștii n-au fost atât de profesioniști…

Ei bine, profesioniștii n-au fost așa profesioniști, iar lucrările la multe blocuri au o calitate îndoielnică. Lucrările au vizat termoizolarea pereților exteriori, termoizolarea soclu clădire, termo-izolarea planșeului de peste ultimul nivel, înlocuirea ferestrelor și a ușilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuințe.

O scrisoare deschisă trimisă încă din 2015 de locuitorii blocului nr. 1 de pe strada Năsăudului scoate în evidență problemele grave de execuție. Potrivit acestora izolarea nu a fost executată corect, le plouă oamenilor în balcoane și pe lângă ferestre. Pervazul la geamuri a fost montat prost, astfel că oamenii nu-și mai pot deschide geamurile sau plasele de la geamuri.

Oamenii mai semnalau faptul că s-a folosit tencuială de interior pentru exterior și la acea dată deja apăruseră fisuri și igrasie, deși lucrările erau finalizate de puțin timp.

Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din Bistrița a început încă din anul 2008, investițiile fiind susținute iniţial din bugetul local. În patru ani însă, municipalitatea a reușit să izoleze termic doar 800 de apartamente și nu fără scandal, lucrările fiind posibile doar în condițiile în care toți proprietarii își dădeau acordul și se angajau să suporte o parte din costurile implicate.

În anul 2012, Primăria Bistrița a „mirosit” o altă oportunitate de finanțare și a pus la punct un proiect pentru atragere fondurilor europene, fiind primul oraș reședință de județ care beneficia de bani de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea termică a blocurilor.

Deși la finalul anului 2012 deja era gata un ghid al solicitantului pentru accesarea de fonduri europene destinate reabilitării termice, abia la finalul anului 2013 a reușit Primăria Bistrița să primească ok-ul pentru prima serie de blocuri, numărându-se totuși printre puținele orașe care au intrat în programul pilot.

La finalul anului 2013, când a obținut prima  finanțare, Ovidiu Crețu anunța că vor fi reabilitate anul acesta nu mai puțin de 2115 apartamente. În acest moment, consumul necesar încălzirii estimat la nivelul orașului Bistrița ajunge la 200/Kw/mp/an, în timp ce în țările scandinave, unde iarna este mult mai aspră, dar locuințele izolate termic, acesta ajunge la doar 40/Kw/mp/an. Primarul Ovidiu Crețu anunța la final de 2013 faptul că prin astfel de programe de reabilitare își propune să scadă consumul la nivelul orașului la 80/Kw/mp/an.

În 2020, cel care se dorea urmașul lui Crețu la Primăria Bistrița, pe atunci viceprimarul Cristian Niculae anunța că Bistrița este campioană la blocuri anvelopate termic, bifând 130 de blocuri reabilitate în cele două exerciții financiare europene.

Andreea Moldovan

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here